Neurologie și neuroștiințe

Tulburările de somn sunt frecvent întâlnite la pacienții cu demență și, conform unor studii recente, ar putea fi implicate în procesele patologice din boala Alzheimer și alte demențe înrudite (AD/ADRD). Numeroase cercetări s-au concentrat pe legătura dintre somnul de tip Non-REM (în special somnul profund - sl...

Neuronii sunt extrem de sensibili la proprietățile mecanice și topografia mediului înconjurător, aspecte critice pentru dezvoltarea și direcționarea conurilor de creștere și a rețelelor neuronale. În special, rigiditatea efectivă (modul efectiv de forfecare) percepută de neuroni în contact cu structurile extracelulare j...

În fiecare an, aproximativ 800.000 de persoane suferă un accident vascular cerebral (AVC) în SUA, conform datelor Asociației Americane a Inimii (American Heart Association). Cu cât intervenția este mai precoce, cu atât cresc șansele de a reduce urmările pe termen lung și de a preveni decesul. Acronimul F.A.S.T. (Face -...

Accidentul vascular cerebral (AVC) reprezintă una dintre principalele cauze de dizabilitate la nivel global, iar recâștigarea abilității de a merge este un obiectiv major în procesul de reabilitare. Ghidurile Asociației Americane de Accident Vascular Cerebral din 2016 recomandă programe structurate și intensive de recuperare pent...

Telomerii sunt secvențe repetate de ADN care protejează capetele cromozomilor, împiedicând deteriorarea materialului genetic. Pe măsură ce organismul înaintează în vârstă, telomerii se scurtează treptat, iar această scădere este influențată atât de factori genetici (sex, moștenire familială), câ...

O nouă revizuire publicată în jurnalul Molecular Psychiatry sugerează că tulburările neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson nu sunt cauzate în principal de mutații genetice „rebele”, ci mai degrabă de defecte în sistemele de eliminare a deșeurilor celulare din creier. Aceste procese, care implică mic...

Psihoterapia asistată de substanțe psihedelice atrage din ce în ce mai mult interes, datorită potențialului de a ameliora o gamă largă de tulburări mentale, de la anxietate și depresie până la idei suicidare. Modelul denumit REBUS (RElaxed Beliefs Under pSychedelics) explică modul în care psihedelicele pot relaxa conving...

Un amplu studiu de tip revizuire sistematică a investigat asocierile dintre medicația prescrisă și riscul de a dezvolta demență. Cercetarea a fost realizată de o echipă internațională, urmând principiile stabilite de National Health Service (NHS) Centre for Reviews and Dissemination (CRD) și fiind raportată conform ghidului PRISMA...

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Rutgers-New Brunswick a descoperit că exercițiile fizice activează celule specializate în creier care sunt implicate în modul în care organismul răspunde la insulină. Acest lucru sugerează că activitatea fizică ar putea îmbunătăți direct funcția cognitivă ...

Mitochondriile joacă un rol esențial în homeostazia celulară, având funcții precum producerea de ATP, gestionarea speciilor reactive de oxigen (ROS) și semnalizarea Ca2+. În condiții normale, echilibrul Ca2+ mitocondrial este menținut prin mecanisme precise de absorbție și eliminare, dar disfuncțiile acestui proces pot c...

Un nou studiu efectuat de cercetătorii Departamentului de Medicină Moleculară de la Universitatea din Danemarca de Sud (SDU) aduce noi perspective asupra procesului de reparare a creierului după un accident vascular cerebral (AVC). Studiul, bazat pe mostre unice de țesut din Colecția Națională de Creiere din Danemarca, deschide calea pentru...

Un studiu recent, publicat în revista The Lancet Digital Health, de o echipă condusă de Stanisa Raspopovic de la Universitatea Medicală din Viena, analizează progresul și provocările legate de cercetarea și dezvoltarea implanturilor cerebrale. Aceste tehnologii emergente aduc speranță pacienților cu tulburări neurologice, dar ridic...

Cercetătorii de la spitalul pentru copii SickKids din Canada au identificat o genă-cheie, KCNB2, care ar putea revoluționa tratamentele pentru meduloblastom, cel mai frecvent tip de tumoare malignă cerebrală la copii. Studiul, publicat în Developmental Cell, demonstrează că blocarea funcției acestei gene poate reduce semnificativ cre...

Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Turku, Universitatea Åbo Akademi din Finlanda și Universitatea din Wisconsin, SUA, sugerează că persoanele care au avut epilepsie în copilărie prezintă o acumulare mai mare de amiloid cerebral în viața adultă, ceea ce ar putea predispune la tulburări cerebrale amil...

Colecistokinina (sau colecistochinina, CCK) este un neuropeptid major în creier, care acționează ca neurotransmițător, hormon și factor de creștere. Receptorii și semnalizarea sa joacă un rol important în funcțiile cerebrale, inclusiv plasticitatea sinaptică, memoria și stările emoționale. Această recenzie aduce în p...

Un studiu recent publicat în Frontiers in Nutrition oferă noi perspective asupra relației dintre scorul echilibrului oxidativ (OBS) și riscul de boală cronică de rinichi (CKD). Cercetarea s-a bazat pe analiza datelor din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) colectate între 2005 și 2018, incluzând peste 2...

Accidentul vascular cerebral ischemic rămâne o cauză majoră de dizabilitate la adulți, în ciuda progreselor în terapie trombolitică și reabilitare. Numeroase persoane care supraviețuiesc unui accident vascular cerebral (AVC) se confruntă ulterior cu tulburări motorii, durere cronică, insomnie și chiar epilepsie post-AVC...

Anemia cu celule în seceră reprezintă o patologie cronică, asociată cu un risc crescut de leziuni hipoxic-ischemice la nivel cerebral, manifestate în special prin afectări ale funcțiilor executive, vitezei de procesare și abilităților școlare. Studiile de până acum au arătat că, deși mulți pacienți cu anemia cu cel...

Lipsa unor semne clinice evidente de encefalopatie la pacienții cu ciroză hepatică nu exclude prezența unei forme subclinice, numită encefalopatie hepatică minimă. Aceasta, deși fără manifestări clinice majore, afectează subtil funcția cognitivă, calitatea vieții și abilitatea de a desfășura activități cotidiene. În timp, ...

Un studiu publicat în Nature Medicine prezintă un progres semnificativ în domeniul interfețelor creier-computer. Cercetătorii au dezvoltat un implant cerebral capabil să decodeze continuu mișcările degetelor în cazul persoanelor cu paralizie, permițându-le acestora să participe la activități precum jocurile video. ...

Studiul publicat în jurnalul Nature Metabolism demonstrează că hipocampul (HPC), regiune cerebrală esențială pentru memorie și învățare, joacă un rol surprinzător de complex în reglarea aportului alimentar. Autorii identifică două populații neuronale distincte în hipocampul dorsal (dHPC), fiecare dintre acestea ...

Un studiu publicat în Brain Communications la 15 ianuarie 2025 și realizat de un consorțiu de cercetători internaționali coordonați de Wellcome-MRC Cambridge Stem Cell Institute, University of Cambridge, și Barts Cancer Institute a investigat relevanța clinică a unor factori de rejuvenare cerebrală identificați în experimente ...

În boala Alzheimer, acumulările anormale de proteine (amiloid și tau) perturbă comunicarea neuronală și duc la procese inflamatorii de amploare în creier. Majoritatea tratamentelor se concentrează pe țintirea depozitelor de amiloid și tau, însă o nouă direcție de cercetare vizează microglia, celulele imune de „pr...

Studiul publicat în Psychological and Cognitive Sciences investighează modul în care lipsa somnului afectează capacitatea oamenilor de a suprima amintiri nedorite și de a-și controla în mod adaptiv activitatea mentală. Amintirile intruzive, în special cele cu conotație negativă, reprezintă un factor frecvent în...

O echipă de cercetători de la Universitatea din Țara Bascilor (UPV/EHU) a identificat un mecanism inovator prin care un medicament, WIN55.212-2, poate proteja creierul și inversa daunele cognitive inițiale cauzate de demență. Descoperirile lor oferă o abordare promițătoare pentru tratarea deficitelor de memorie în stadiile incipient...

Cercetătorii de la Universitatea din California, Irvine, și Universitatea Columbia din New York au dezvoltat un senzor bioelectronic implantabil, moale și biocompatibil, destinat monitorizării funcțiilor neurologice. Această inovație, publicată în Nature Communications (2025), integrează tranzistori organici electrochimici, ion-gata...

Un studiu publicat în ACS Chemical Neuroscience a investigat modul în care o dietă bogată în grăsimi, administrată în perioada critică a adolescenței, influențează pe termen lung trei domenii cheie la șobolani: (1) controlul inhibitor (impulsivitate și compulsiune), (2) expresia genică în regiuni cerebrale i...

Tulburările de comportament alimentar reprezintă afecțiuni psihiatrice serioase, asociate cu mortalitate crescută, diminuarea semnificativă a calității vieții și costuri socio-economice ridicate. În ultimii ani, prevalența lor este în creștere, mai ales în perioada adolescenței medii, sugerând nevoia critică de ...

Tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) reprezintă o tulburare de neurodezvoltare caracterizată prin dificultăți persistente de atenție și/sau hiperactivitate-impulsivitate, care pot afecta semnificativ funcționarea și dezvoltarea individului. Cercetările anterioare în rândul copiilor și adolescenților au ar...

Un studiu recent publicat în revista Cell dezvăluie cum somnul profund contribuie la eliminarea deșeurilor acumulate în creier pe parcursul zilei, un proces esențial pentru menținerea sănătății neurologice. Cercetătorii danezi au descoperit că norepinefrina, un neurotransmițător cheie, joacă un rol central în acest pr...

Cercetătorii de la EPFL, Università San Raffaele și Scuola Sant’Anna au făcut progrese importante în tratamentul spasticității musculare, o problemă care afectează aproximativ 70% dintre pacienții cu leziuni medulare incomplete. Spasticitatea musculară reprezintă o barieră majoră în utilizarea stimulării electr...

Diagnosticul și intervenția precoce în bolile neurodegenerative reprezintă o provocare majoră în neurologie și psihiatrie. Un punct esențial este identificarea și diferențierea formelor de deficit cognitiv ușor (mild cognitive impairment - MCI), care poate preceda diverse forme de demență, inclusiv cea datorată bolii Alzheim...

Decesele atribuite bolii Alzheimer au crescut de peste două ori în ultimele decenii și sunt de așteptat să crească în continuare odată cu îmbătrânirea populației. Există însă unele date care sugerează că anumite profesii ce implică navigație spațială intensă, cum ar fi taximetria, ar putea fi asociate ...

Un studiu publicat recent în revista Neuron investighează mecanismele care determină diferențele între bărbați și femei în ceea ce privește reziliența cognitivă și declinul asociat îmbătrânirii cerebrale. Echipa de cercetători din Statele Unite a analizat factori genetici, hormonali și celulari atât ...

Un studiu recent publicat în npj Science of Food sugerează că un consum ridicat de ceai verde este asociat cu un număr redus de leziuni ale materiei albe cerebrale, o caracteristică frecventă a demenței. Aceste descoperiri evidențiază potențialul ceaiului verde de a reduce riscul de declin cognitiv la persoanele în vârst...

Nivelurile scăzute de două molecule naturale din sânge, acetil-L-carnitină și carnitină liberă, se corelează strâns cu agravarea bolii Alzheimer, în special la femei, potrivit unui studiu recent publicat în Molecular Psychiatry. Aceste scăderi au fost observate treptat, de la femeile fără semne de afectare cognitiv...

O echipă de cercetători de la Bioelectronics Section, condusă de Dr. Vasiliki (Vasso) Giagka de la Universitatea Tehnică Delft, a dezvoltat o metodă inovatoare pentru creșterea durabilității implanturilor neuronale prin utilizarea unui strat protector din elastomeri PDMS (polidimetilsiloxan). Studiul, publicat în Nature Communications...

Diferențele de structură cerebrală între sexe sunt prezente încă de la naștere, conform cercetărilor realizate de Autism Research Centre din cadrul Universității Cambridge. Aceste rezultate oferă noi perspective asupra influenței factorilor biologici și de mediu asupra dezvoltării creierului. Constatări esențiale ale stud...

Substanțele per- și polifluoroalchilice (PFAS), cunoscute ca „chimicale eterne”, sunt remarcabile prin persistența lor în apă, sol și țesuturi umane, inclusiv în creier. Capacitatea acestora de a traversa bariera hematoencefalică și de a se acumula în creier le face deosebit de preocupante. Totuși, mecanismele...

Cercetători de la Universitatea din Arizona au descoperit noi perspective asupra uneia dintre cele mai frecvente complicații ale bolii Parkinson: mișcările necontrolate care apar după ani de tratament. Boala Parkinson este o tulburare neurologică care afectează mișcarea și apare atunci când nivelul de dopamină din creier scade. Pent...

Lissencefalia este un spectru de tulburări genetice rare în care creierul nu își dezvoltă pliurile caracteristice, fiind asociată cu crize epileptice și dizabilitate intelectuală. În prezent, nu există tratamente disponibile pentru aceste afecțiuni. Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea Yale și pu...

Potrivit unei cercetări publicate pe 18 decembrie 2024 în Neurology, revista oficială a American Academy of Neurology, utilizarea antibioticelor la adulții cu vârsta peste 70 de ani nu a fost asociată cu un risc crescut de declin cognitiv sau demență. Această concluzie oferă un grad de asigurare persoanelor în vârst...

Un studiu recent a evidențiat eficiența propranololului, un beta-blocant utilizat în mod obișnuit pentru hipertensiune arterială și aritmii cardiace, în reducerea tremorului asociat bolii Parkinson, mai ales în situații de stres. Spre deosebire de levodopa, care adesea nu este eficientă în astfel de condiții, propran...

Un studiu recent publicat în revista Neurology® a Academiei Americane de Neurologie arată că atogepant, un antagonist al receptorului pentru peptida calcitonin-gene-related (CGRP) aprobat pentru prevenirea migrenelor, poate începe să funcționeze imediat după administrare. Importanța studiului Conform dr. Richard B. Lipton, a...

O echipă de cercetători de la Advanced Science Research Center (CUNY ASRC) al Graduate Center din cadrul City University of New York a identificat un mecanism-cheie care leagă stresul celular din creier de progresia bolii Alzheimer. Studiul, publicat în jurnalul Neuron, subliniază rolul central al microgliilor, celulele imunitare principa...

Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Oregon Health & Science University (OHSU) demonstrează că terapia fizică timpurie poate reduce simptomele persistente asociate cu contuziile și poate accelera recuperarea completă. Publicat în Physical Therapy & Rehabilitation Journal, cercetarea subliniază importanța unei interven...

O nouă cercetare evidențiază un mecanism fundamental prin care respirația din timpul somnului acționează ca un ritm de bază, orchestrând undele cerebrale implicate în consolidarea memoriei. În mod tradițional, se credea că oscilațiile asociate memoriei în hipocamp – undele lente, fusurile de somn și rippluri...

Scrisul de mână este din ce în ce mai puțin utilizat în educație, fiind înlocuit de dispozitivele digitale. Cu toate acestea, cercetările anterioare arată că scrisul de mână îmbunătățește memoria, recunoașterea literelor și învățarea, în timp ce controlează precis mișcările motorii ...

Boala Niemann-Pick de tip C (NPC) este o afecțiune genetică rară, caracterizată de mutații ce alterează metabolismul lipidic și determină acumularea unor grăsimi toxice în creier și alte organe. Această acumulare duce la simptome neurologice severe, inclusiv demență, mișcări anormale și tulburări psihiatrice. Boala poate apă...

Un studiu publicat în revista Molecular Psychiatry explorează modul în care modificările volumului cerebral sunt corelate cu diferențe de comportament social întâlnite în tulburări psihiatrice precum autismul și schizofrenia. Cercetarea aduce în prim-plan rolul unei anumite gene, Tbx1, identificată în...