Telomerii mai scurti sunt legati de un risc mai mare de boli cerebrale legate de varsta

Telomerii sunt secvențe repetate de ADN care protejează capetele cromozomilor, împiedicând deteriorarea materialului genetic. Pe măsură ce organismul înaintează în vârstă, telomerii se scurtează treptat, iar această scădere este influențată atât de factori genetici (sex, moștenire familială), cât și de factori modificabili (stil de viață, poluare, stres). Scurtarea telomerilor este considerată un marker de îmbătrânire biologică, iar studiile au corelat-o cu diverse boli asociate cu vârsta.
Un nou studiu preliminar, care urmează să fie prezentat la International Stroke Conference 2025 din Los Angeles, sugerează că lungimea redusă a telomerilor de la capetele cromozomilor din celulele albe (leucocite) poate fi asociată cu un risc crescut de accident vascular cerebral, demență și depresie la vârsta înaintată. Aceste trei afecțiuni se corelează adesea cu îmbătrânirea sistemului vascular cerebral, prin mecanisme ce implică boala microvasculară și alți factori de risc ce se acumulează în timp.

La studiu au participat peste 356.000 de persoane, cu vârsta medie de 56 de ani la momentul inițial (46% bărbați), recrutate din UK Biobank - o bază de date populațională care a înrolat peste jumătate de milion de voluntari.

Măsurători inițiale:

• Lungimea telomerilor din leucocite (LTL) - un indicator al procesului de îmbătrânire celulară.
• Scorul „Brain Care” - o scală de 19 puncte care evaluează factori modificabili (de ex. valorile tensiunii arteriale), factori de stil de viață (dieta, activitatea fizică), precum și aspecte psiho-sociale (nivelul de stres, calitatea relațiilor sociale) implicate în sănătatea creierului.

Au fost excluse persoane care nu aveau moștenire genetică europeană (pentru a evita diferențele mari între grupuri) și cei care erau rude de sânge cu alți participanți (pentru a nu altera analizele genetice).

Participanții au fost urmăriți în medie timp de 12 ani, pentru a se observa apariția unuia dintre cele trei diagnostice: accident vascular cerebral, demență sau depresie debutată după 60 de ani.

Analiza statistică:

• LTL a fost împărțită în treimi (scurtă, intermediară, lungă).
• S-au evaluat riscurile de boală (pentru stroke, demență, depresia vârstnicului) atât individual, cât și ca eveniment combinat (cel puțin una dintre cele trei afecțiuni).
• S-a utilizat randomizarea mendeliană pentru a testa dacă există o legătură cauzală între LTL și bolile studiate.

Rezultate

Asocierea cu bolile neurovasculare:  

Persoanele cu cei mai scurți telomeri (cea mai „înaintată” vârstă biologică) au avut:  

• un risc cu 8% mai mare de accident vascular cerebral;  
• un risc cu 19% mai mare de demență;  
• un risc cu 14% mai mare de depresie la vârsta înaintată;  
• în ansamblu, un risc cu 11% mai mare de a dezvolta cel puțin una dintre cele trei boli.  

Nu s-a confirmat o relație cauzală directă între scurtarea telomerilor și apariția acestor boli.

Potrivit cercetătorilor, telomerii ar putea fi mai degrabă un marker (oglindă a proceselor de îmbătrânire) decât un factor care determină direct boala.  

Impactul stilului de viață:  

• În cazul participanților cu un scor Brain Care redus (factori de risc mai mulți și stil de viață mai puțin sănătos), scurtarea telomerilor a fost asociată cu o creștere de 11% a riscului combinat de stroke, demență sau depresie.  
• În schimb, la cei cu scor Brain Care ridicat (care urmează obiceiuri mai sănătoase și au relații sociale bune), nu s-a observat o creștere a riscului atunci când telomerii erau scurtați.  

Aceste constatări evidențiază faptul că, deși telomerii scurți pot semnala procese avansate de îmbătrânire celulară, un stil de viață sănătos poate atenua sau chiar anula impactul negativ al acestora asupra riscului de boli neurovasculare.

Implicații și concluzii

• Testarea telomerilor: Deși măsurarea LTL ar putea contribui la identificarea persoanelor cu risc sporit de boli cerebrale legate de vârstă, autorii subliniază că nu este pregătită să fie implementată rutinier în clinică.  
• Rolul stilului de viață: Factorii modificabili (dietă, exerciții fizice, controlul tensiunii arteriale, evitarea poluării și stresului excesiv) rămân esențiali. Un scor Brain Care mai bun pare să contracareze efectele îmbătrânirii biologice accelerate, în ciuda lungimii telomerilor.  
• Perspective: Sunt necesare studii pe termen mai lung, cu participare mai diversă (dincolo de populația europeană) și cu evaluări repetate ale lungimii telomerilor, pentru a înțelege mai bine cum evoluează în timp această relație și cum poate fi folosită în practică.

Mesajul final al cercetătorilor este că, în contextul îmbătrânirii cerebrale, se poate reduce riscul de bolile neurovasculare prin menținerea unei stări de sănătate și a unui stil de viață adecvat, chiar dacă telomerii scurți pot indica o predispoziție la îmbătrânire accelerată.