Agorafobie - grup de suport

Buna fetelor.Mariuca, eu ma mentin pe linia de plutire, cel putin incerc...De cate ori raman singura(sotul iar e plecat)incerc sa evit tot ce imi face rau, sa indepartez emotiile, spaimele, frica necontrolata de a ma deplasa singura, sa nu ma mai sperii usor.dar din pacate nu reusesc mereu.O sa radeti de mine daca va spun ca as vrea sa mai pun ceva pe mine(sa ma mai ingras...adica)Simt ca ma bate vantul, de aici si teama ca nu pot sa merg prea departe, desi pe distante scurte nu e nici o problema.Sunt dezamagita de medicul de fam si cel psihiatru, nu stau niciodata sa te asculte, probabil sunt atatia cu atatea probleme, si e de inteles.De aceea te inteleg mariuca cand spuneai ca ai schimbat parca 7 psihologi pana la unul bun.Si eu am avut serviciul foarte stresant, si sa stiti acum parca imi e dor de perioada aceea, ma tinea in priza, eram mereu in viteza, si cred ca nu realizam cat de rau imi putea face consumul nervos.Si totusi lipseste.Azi am citit despre o femeie care se zbate intre viata si moarte datorita epuizarii.Asta ma marcheaza cel mai tare, stirile astea pe care nu ai cum sa le eviti.Cred ca am sa fac si eu ca verticala, sa ma uit la altceva numai la stiri de felul acesta nu.Valentine, cum ai putut scapa de nesuferile stari, eu as vrea sa reiau tratamentul naturist, dar sunt intr-o pasa proasta, nu stiu ce poate concret ajuta.Verticala, fii mai optimista, e greu, e adevarat, dar cand faci ce iti place, eu cred ca te simti mai bine, mai implinita.Sanatate multa!

buna fetelor.eu sunt binisor am inceput de 2 saptamani sedintele de terapie si zic eu ca sunt pe drumul cel bun.am totusi o nedumerire:picioarele le simt foarte moi (parca ar fi de guma asa le-am denumit in gluma eu)si simt ca nu am vlaga sunt f. moale si nu stiu daca acest lucru este doar o problema de-a mea sau acestea sunt simptomele specifice anxietatii (desi mi-am facut toate analizele si au iesit ok).pe langa terapie iau si vitamine si simt ca incep sa-mi revin dar...imi este si frica sa ma bucur asa ca deocamdata nu pot sa spun nimic concret.va doresc numai bine

Verticala in nici un caz nu te-as sfatui sa stai unemployed si nu neaparat din considerente financiare. Insa stiu din experienta ce rau iti poate face un job nepotrivit sau/si un mediu de munca ostil. Chiar zilele trecute am aflat, cu mare uimire, despre cumnata mea ca face atacuri de panica si de cateva luni ia Xanax.

Este departe de a fi o persoana fragila emotional dar stresul permanent de la serviciu si-a pus pana la urma amprenta. Si psihic dar si fizic pentru ca a dezvoltat tot felul de boli. La asta ma refeream.

Raluca ma bucur tare ca esti mai bine. Si la mine vad ca terapia si probabil si Cipralexul functioneaza. Am avut cateva zile dificile dupa ce am aflat despre moartea prietenei mele si diagnosticul verisoarei dar acum sunt back on track. Si vad cu multumire ca mi s-au micsorat simtitor compulsiile. Doamne ajuta sa fie din ce in ce mai bine.

Raluca eu am iesit din starea aceasta de moleseala cu ajutorul sportului. Dar a durat luni de zile pana sa observ o imbunatatire. Acum fac 5 ore de bicicleta pe saptamana, ies in parc in fiecare zi 2-2 1/2 indiferent de vreme si am mare grija la dieta. Sunt convinsa ca toate acestea dar, mai ales miscarea, ma ajuta sa fac fata mai bine anxietatii.

Dani faptul ca stai acasa iti produce probabil o mare anxietate. Pentru ca te face sa ai o parere proasta despre tine, pentru ca este o reducere de buget si pur si simplu pentru ca nu mai socializezi.

Iti doresc sa iti gasesti repede un job dar intre timp nu ai putea lucra ceva acasa, asta ca sa mai iesi din rutina si desigur sa iti mai rotunjesti bugetul? Parca ai un copil nu, faceti activitati impreuna? Iesiti in parc, la plimbare?

Eu si fetita mea iesim in parc in fiecare zi, chiar si cand ninge sau este frig. Este un moment in care ma dedic exclusiv ei, vorbim, ne jucam, spunem povesti. Este foarte placut si pe mine ma incarca cu energie oricat as fi de obosita.


Numai bine

Buna ziua.Inteleg mariuca perfect despre ce e vorba, stiu ca statul acasa amplifica starea de anxietate.La inceput credeam ca o sa fie mai bine pentru ceva timp, chiar eram mai libera si iesisem din mediul acela care imi facea rau, cel putin asa credeam eu.Apoi am inceput sa nu mai am rabdare si sa fac ceva.Am facut cursuri, am cautat sa ma angajez, dar aici e foarte greu, zic eu dar nu imposibil.Sunt in cautari si acum.Pentru lucru acasa am trimis cv uri, deocamdata astept.Fiind o fire activa care se consuma din orice am fobiile mele si stiu ca activitatile de rutina care imi faceau placere acum le fac ca un robot...Am 2 copii, sunt ocupati cu scoala, fata find mai mare ma insoteste daca plec pe distante mai lungi, dar nu mereu.Nu vreau sa imi plang de mila, simt ca nu mai sunt cum eram.Mai nou am luat ceai de roinita si continui cu pasiflora.Eu zic ca ma linistesc, dar sunt slabe efectele.Parca v-am spus ca am luat xanax 3 saptamani, o doza de 0, 25 dimineata, dar ma molesea, si am rugat doctorita sa prescrie altceva.ma sperie ideea dependentei de medicamente, de aceea mi-a dat fevarin pentru o perioada scurta si distonocalm la nevoie.Acum am renuntat la distonocalm.Plecam si eu cu pastilele in geanta, cu bomboane, caci in aglomeratie simteam ca mi se inmoaie picioarele.Nu stiu cum se poate scapa de cercul asta vicios, poate nu lupt mai mult, poate...La voi nu s-a instalat astenia de primavara?Raluca, esti mai bine dupa cura cu vitamine?Sanatate multa la toata lumea

buna fetelor.eu ma chinui si trag de mine cat pot. Dani in cazul meu este verificat intotdeauna primavara se accentueaza problema.Sunt moale, ametita si fara chef de viata.Este putin mai bine cu vitamine dar nu perfect.Am fost ieri la acea testare (electroscanare) de care se tot vorbeste in ultimul timp si mi-a iesit exact ce simt :astenie, durere de cap si picioare amortite din cauza emotionala si psihologica.Am ramas uimita cand am citit pe ecran acest lucru.In rest totul mi-a iesit ok.Ce sa mai spun, pe distante lungi nu ma pot deplasa pentru ca nu pot sa traversez strazi foarte late nici acum si sincera sa fiu sunt si intr-o stare proasta deoarece medicul la care am fost ieri pentru acea testare este medic psihiatru si m-a intrebat ce tratament am urmat.I-am spusca am luat cipralex si mi-a raspuns ca este "apa de ploaiein cazul persoanelor cu atacuri de panica.In cazul asta eu pe cine sa mai cred un medic spune ceva iar altul cu totul altceva.Parerea mea sincera este ca suntem niste COBAI pentru ei si nu putem decat sa speram ca va trece de la sine.Sincer va spun ca nu mai pot simt ca nu mai rezist toata lumea imi spune sa fiu optimista si sa am incredere ca va fi bine dar cum???va doresc numai bine

buna fetelor
iata ca a venit si vremea frumoasa... sper sa vina si vremuri bune pentru noi... eu in prezent iau un sfert de pastila de cipralex si ma simt oribil, greata, ameteala, somnolenta si dureri de cap, adica de ce vroiam sa scap! dar o sa iau macar 2 sapt poate de data asta are efect:(

intre timp caut un psihoterapeut CBT si mi-e f greu sa gasesc desi e o lista lunga pe psihoterapie.ro dar nu reusesc sa gasesc info despre nici unul plus ca vreau sa fie cat de cat aproape de zona mea. Mariuca, dintre cei de la www.clinicaoananicolau.ro ( e reclama chiar aici pe romedic)... tie care ti se pare ok? ma gandeam la Cristina Negoita desi ea nu e psihoterapeut ci doar psiholog, cum ti se pare?

Buna tuturor,

Vad ca nici una nu sunteti prea bine.

Dani este foarte greu, intr-adevar sa treci prin asa ceva. Stiu asta si din pacate esti intr-un cerc vicios acum. Dar este important ca incerci sa iesi din conjunctura aceasta nefavorabila. Xanax-ul, ce sa spun, este minunat pentru atacuri de panica dar nu pentru anxietate. Si oricum efectul unei pastile dureaza cam 4-6 ore. Tot antidepresivele sunt mai eficiente. Doamne ajuta, poate gasesti ceva de lucru.

Raluca cum sa fie Cipralexul "apa de ploaie"? PPai chiar tu ai luat destul timp si starea ta s-a ameliorat considerabil. Si de fapt ce a vrut, concret, sa spuna? Si eu iti spun sa nu disperi ca se poate si mai bine.

Verticala eu merg cam de 3 1/2 luni la un terapeut de CBT. Mie mi se pare buna si cand spun asta ma bazez pe cum ma simt. Poti discuta cu ea si despre medicatie pentru ca este si psihiatru. Daca te intereseaza iti dau datele de contact pe PM. Eu ca efecte adverse de la Cipralex am avut greata si iritabilitate dar sa stii ca dispar dupa un timp.

Eu sunt bine. Sunt foarte obosita pentru ca am incontinuu ceva de facut dar vad ca anxietatea este la un nivel suportabil, fobiile s-au diminuat si TOC-ul la fel. Am si eu zile in care nu sunt chiar in cea mai buna forma dar imi trece destul de repede si nu ajung niciodata pana la insuportabil pe scala anxietatii.

Buna tuturor.Mariuca si eu m-am gandit foarte mult la vorbele psihiatrului si recunosc ca saptamana trecuta a fost poate cea mai grea de pana acum in sensul ca mi s-a spus verde-n fata sa nu mai stau asa pentru ca se poate agrava in asa hal anxietatea incat la un moment dat nu ma va mai ajuta nici un medicament.Intr-adevar Cipralexul mi-a facut foarte bine o perioada dar doctorul mi-a spus cum este posibil sa iau acest medicament timp de doi ani ?Tot el mi-a spus ca acest tratament se ia maxim 3-4 luni dar numai in faze usoare (asa cum esti tu, Mariuca) pe cand in cazul meu sunt mai multe probleme:dureri de cap, nu pot sa stau la coada in magazin cand este multa lume, nu pot sa traversez strazi late, nu pot sa stau f. mult in picioare cand este multa lume, imi este frica in masina in intersectiile f. late si lista poate continua...In orice caz merg in continuare la psihoterapeut pentru ca simt ca ma ajuta enorm si dorinta enorma de a avea un bebe imi da putere sa rezist fara medicamente.Va doresc tot binele din lume

Buna fetelor.Si eu ma simt foarte obosita.Am luat ca zic asa de capul meu, o saptamana, calciu si vitamax(5 pastilute).Acum iau magne b6.Imbunatatiri nu prea sunt, doar asa ca sa ma mentin pe linia de plutire.Raluca asa patesc si eu cand stau la cozi, ma trec toate apele, trebuie sa ma sprijin de ceva, si ma enerveaza cumplit problema asta.Mi se mai intuneca si vederea.I-am cerut doctoritei sa fac niste analize, insa ea spune ca e distonie neurovegetativa, sa iau calciu, etc, etc.Am stat de vorba cu cineva care mi-a spus ca ansilanul ajuta mult, sau rhodiolin, insa fara reteta nu se poate da.Cand spui de cobai iti dau perfecta dreptate, de aceea mi-e groaza de cozile interminabile de la spital, de aglomeratia de acolo.Poate ar trebui sa reiau tratamentul naturist.Poate si ceva de lucru m-ar mai scoate din starea asta dar sincera sa fiu, s-a instalat teama ca mi s-ar face atat de rau, ca mai tare s-ar accentua starile astea nenorociote.Si iar revin la ideea ca ma cuprinde spaima ca as putea avea ceva organic...Si atunci imi zic ca nu gandesc suficient pozitiv.Si tot asa, uite asat e cercul vicios...Sanatate multa la toata lumea

Buna.Dani as dori sa te intreb tu ai probleme cand traversezi strazi mai late?De exemplu o intersectie mai mare sau pe la o trecere de pietoni pentru ca de fapt asta este marea mea problema care a devenit obsedanta.De fapt am realizat ca nu am o problema cu spatiile late(pentru ca am testat acest lucru undeva la iesire din oras)ci doar acolo unde este aglomeratie si unde trec masini si cum acest lucru este inevitabil nu prea vad ce sanse am sa-mi fac curaj sa traversez in oras.Va doresc o zi frumoasa FARA ANXIETATE si ATACURI DE PANICA

buna:)

sa dau si eu raportul ca nu l-am mai dat de mult! am facut rmn+angio rmn (pt vasele de sange cerebrale), bineinteles totul perfect:) cum spuneati voi? analize bune, pacientul mort!

buuun.. deci sa inteleg ca nu am probleme la cap ci cu capul:)) fac si eu haz de necaz...am reusit sa ajung cu cipralexul la magnifica valoare de 1/2 pastila pe zi si vad ca functioneaza, s-a redus anxietatea... cu durerile de cap mai vedem...

mi-am facut programare la 2 psihoterapeuti simultan:) cred ca in ritmul asta dau faliment inca inainte de a lua primul salariu!! (unul e pe hipnoza/somatoterapie si celalalt e pe CBT) ce mi-ar fi placut mie: adela salceanu, liudmila minea, munteanu cornelia eugenia sunt fie prea departe cu cabinetul, fie m-au refuzat politicos ca cica au prea multi pacienti!! asta mi se pare super tare... la nivelul de cost per sedinta intre 100-200 ron si super ocupati... imi pare rau ca mi-am gresit vocatia!:))

adevarul e ca aceasta criza te aduce la depresie instantaneu plus primavara starile se agraveaza( astenia de primavara, etc) in fine! din pacate trebuie sa merg la psihoterapie deoarece faza cu medicamentele e doar o solutie temporara, din ce mi-ati povestit voi... odata tratamentul intrerupt, simptomele revin cu si mai mare intensitate:((

ma bucur ca fiecare dintre noi a ajuns la un echilibru fie ca e vorba de medicatie, psihoterapie sau tratament naturist... important e sa facem ceva, orice ca sa nu mai alunecam in butoiul cu melancolie!

va pup!

Buna seara fetelor :)

Dani Doamne ajuta sa ai rezultate cu un tratament naturist. Eu nu am avut noroc cu terapiile alternative. Pe mine tot medicatia si psihoterapia m-au ajutat.

Raluca sa nu crezi ca eu pot traversa orice strada/intersectie. Nuuu...
Nu ma incumet nici acum sa traversez strazi foarte late daca nu mai traverseaza si altcineva in acelasi timp. Insa cel putin am scapat de obsesia cu mersul de-a lungul lor. Nu mai am ganduri intruzive gen: "O sa ma duc in strada, in mijlocul masinilor si or sa ma calce" si asta este un mare progres pentru mine.

Nici pe mine nu ma sperie neaparat ideea de open space ci mai degraba cea de pericol (masini). Pe mine ma apuca ameteala, mi se inmoaie picioarele si simt nevoia sa ma sprijin de ceva. Gandul care imi trece prin cap este: "Daca o sa mi se faca rau in mijlocul strazii or sa ma calce masinile".

Din fericire am scapat de fobia de supermarketuri. Acum ceva ani nu puteam intra nici intr-un magazin mai mic de unde puteam iesi rapid. Ce sa mai zic de supermarketuri gen Carrefour, Metro sau Mall-uri (eventual in cinematograful aflat la ultimul etaj :)). Doar ideea de a face asta imi provoca un atac de panica. Poate o sa va surprinda dar daca trebuia sa merg in vizita sau sa primesc pe cineva in vizita faceam atacuri de panica. Din fericire am depasit aceste momente.

Verticala nici nu ma asteptam sa iti iasa ceva la RMN. Unde ti l-ai facut?
Care dintre terapeute te-a refuzat si care este prea departe? Pe doua le cunosc asa ca ti-as putea spune mai mult pe PM daca vrei.

Pupici

Buna fetelor.Mariuca sa stii ca nu ma surprinde absolut deloc faptul ca faceai atacuri de panica cand mergeai in vizita sau cand venea cineva la tine pentru ca si eu am trait ceva asemanator la inceput.Daca era lume multa stateam cu "inima in gat"de frica sa nu cumva sa lesin in momentul urmator sau sa nu cumva sa ma sperii de ceva si sa se afle PROBLEMA MEA desi cei apropiati stiu prin ce trec si sunt alaturi de mine.La fel era si cu magazinele oricat de mici erau nu puteam intra deloc.Teoretic ar fi trebuit sa-mi dea curaj faptul ca nu am lesinat niciodata si din cate am inteles nici voi deci e clar ca nu este decat o senzatie care ar trebui depasita dar pana la practica mai e...pentru ca atunci cand sunt in fata unei strazi uit de teorie si imi vin in cap numai ganduri negre plus faptul ca daca ma sperii de ceva mi se intuneca privirea si atunci TRAVERSEAZA DACA MAI POTI.In rest sunt mai bine teama de intersectii cand sunt la volan a mai disparut, la fel si prin piata deci sa spunem ca sunt pe drumul cel bun.Va doresc un week-end minunat si sa fiti sanatoase

Buna fetelor.Raluca eu am probleme cu intersectiile, simt ca nu ma aflu in siguranta, iar daca trebuie sa traversez strazi mai late am impresia ca imi fuge pamantul de sub picioare.De multe ori am evitat sa trec pe acolo unde am facut primul atac de panica, acum insa trec, imi impun, dar mi se strange inima.Nu mai are aceeasi amploare, dar un nod in gat mi se pune.Sunt nevoita sa plec singura dar nu ma incumet deloc la drumuri lungi, sa stau mult in supermarket, ma ia cu valuri de calduri, cu transpiratii, mi-e teama sa nu fac o criza de calciu, imi spun ca un robot ca nu se poate intampla nimic.Aaaa...dar o perioada eram obsedata de ideea ca pot lesina sau eu stiu pot face stop...ce ganduri aiurea si morbide imi treceau prin minte...dat fiind faptul ca am auzit de persoane de 50 ani sau mai tinere care au patit asta.Nu stiu, poate ar trebui sa merg si eu la psiholog, mi-am luat cursuri acasa sa invat(de la Eurocor).Totul e ca o nebuloasa.Mariuca, eu am incredere in tratamentele naturiste dar nu am rabdare, nu pot fi calma, eu daca nu am ceva de facut nu ma simt bine.Pe cealalta parte, daca nu am ceva in casa ca sa stiu ca il pot lua in caz de ma cuprinde un soi de atac de panica, o neliniste, ma simt agitata (nu mai are aceeasi amploare ca la inceput), dar asta imi da de gandit.E ca bomboana care o porti in geanta in fiecare zi.Numai bine la toata lumea.

Buna dragele mele.HRISTOS A INVIAT!Va doresc din tot sufletul sa fiti sanatoase si sa aveti parte numai de bucurii si impliniri.Este o zi mare si nu vreau sa mai amintesc de necazurile pe care mi le provoaca ANXIETATEA.Am vrut doar sa va salut si sa va urez toate cele bune.Va pup.

HRISTOS A INVIAT!Multa sanatate va doresc, sa uitati asa cum spunea si raluca de necazurile anxietatii.Va pup.Numai bine!

ADEVARAT A INVIAT!

Va doresc si eu sa fiti sanatoase, mai linistite astfel incat sa va puteti bucura de binecuvantarile pe care Dumnezeu ni le trimite mereu.

Buna fetelor ce mai faceti?Eu sunt mai bine dar nu va imaginati ca am reusit sa traversez cine stie ce strada lata(minunea asta inca nu s-a intamplat)dar reusesc sa ma mentin pe linia de plutire adica in momentul cand simt ca urmeaza atacul de panica am puterea sa ma controlez si incet incet dispare dar moleseala in corp tot exista, nu ca acum o luna dar exista si in special picioarele le simt moi.in rest ce sa mai spun merg in continuare la psihoterapeut si imi face bine in sensul ca stiu ce am de facut in momentul atacului de panica si de la zi la zi este chiar bine.Mariuca as dori sa te intreb daca se poate tu ai avut atacuri de panica inainte de sarcina?Si la cat timp dupa ce ai nascut a reaparut problema?Pentru ca toata lumea spune ca exista 90%sanse ca in timpul sarcinii sa se refaca serotonina si sa nu mai am niciodata aceste probleme.Tu ce crezi ?La tine cum a fost?Te rog mult daca poti sa-mi povestesti.Dani tu cum te mai simti, esti mai bine?va pup

Buna tuturor,

Raluca tu ce tip de terapie faci?

Sa stii ca nici eu nu ma simt chiar in largul meu atunci cand traversez strazi late. Si nu as putea sa traversez orice strada. Daca are doar o trecere de pietoni si nu are semafor nu traversez.

Aipropo de agorafobie, in general, tu devii anxioasa daca trebuie sa mergi mai departe de casa sau esti anxioasa doar pentru ca trebuie sa pleci singura, indiferent unde mergi?

Apropo de intrebarea ta, da, faceam atcuri de panica inainte de a ramane insarcinata. Cred ca am mai facut 1-2 atacuri de panica pe la inceputul sarcinii cand inca eram speriata de ideea de sarcina si nastere. De atunci au trecut mai mult de 3 1/2 ani si nu am mai avut nici un atac de panica.

Problema mea in momentul acesta este anxietatea si tulburarea obsesiv compulsiva. Si un oarecare grad de agorafobie.

Daca va trebui sa merg undeva mai departe, singura, este posibil sa fac un atac de panica dar daca ma gandesc ca acum cativa ani nu puteam sa ies pe usa si nici sa stau singura in casa nici ca imi pasa de asta.

Dani ce mai faci? Verticala esti bine?

Buna fetelor.Eu deocamdata nu fac foarte bine.Am nopti in care nu dorm bine, ma trezesc de 2 ori pe noapte, imi fac griji din orice.Am fost la medicul de familie si chiar eram multumita ca pana acolo am reusit sa merg normal fara sa imi fie teama.Acolo insa nu m-a consultat(trebuia programare si binenteles cred ca trebuia sa platesc).Am fost acolo pentru ca ma durea foarte tare dupa cap(la ceafa)si eu cum imi fac mii de griji imi treceau tot felul de ganduri prin cap.Singura mai pot pleca dar distante nu foarte lungi, evit intersectiile, caut mereu sa fiu in preajma oamenilor.Stiu ca autosugestia ajuta dar nu functioneaza mereu.Of, ma simt ca un robot.De 2 zile tot simt in regiunea inimii ca o apasare, ca o strangere si iar intervine teama.Poate o sa radeti de mine, stau ca cineva la panda ma gandesc la ce e mai rau, ca nu functioneaza ceva cum trebuie.Voi ati luat eurovita antistres?Sunt curioasa, mi l-a recomandat medicul de familie acum un an si nu am luat pana acum.In continuare fac tratamentul naturist...ceaiuri...pasiflora care il iau seara (nu stiu daca e bine de luat ziua), calciu si magne b6.Sper sa va dau vesti mai bune.Sanatate multa tuturor!

Dani eu am avut o perioada lunga o presiune in zona capului care ma facea pur si simplu disfunctionala. De fapt mi-am facut si un RMN ca sa investighez problema.

Dureri in dreptul inimii mai am si eu cateodata, am avut si tip gheara si tip junghi. Durerile din ceafa apar in mod frecvent din cauza incordarii muschilor de acolo si a constrictiei vasculare. Pune-l pe sotul tau sa iti faca masaj, relaxeaza muschii si imbunatateste circulatia vasculara.

Nu stiu daca iesi zilnic din casa dar la mine durerile apar si daca stau in casa o zi intreaga. Imi face foarte bine sa ies afara, la plimbare, probabil ca prin miscare in aer liber mi se oxigeneaza mai bine creierul.

Dani de ce te chinui cu anxietatea asta si nu faci un tratament cu antidepresive? Nu poti ajunge la un psihiatru sa auzi o parere avizata?

Eu am incercat tot felul de remedii, incluzand homeopatie, acupunctura, remedii florale Bach, diverse tratamente naturiste (inclusiv Passiflora) dar nu m-au ajutat. Terapia mai ales cea cognitiv-comportamentala si medicatia au reusit sa produca intr-adevar o schimbare.

Eurovita este un complex de vitamine si minerale plus extract de valeriana. Multi doctori au tendinta sa prescrie vitamine si minerale cu nemiluita dar daca persoana are un regim alimentar echilibrat nu vad de ce ar fi nevoie sa ia produse de sinteza. Iar Ca si Mg nu trebuie nici ele luate o perioada lunga de timp fara sa existe o deficienta dovedita.

Nu rade nimeni de tine, automonitorizarea este o caracteristica, practic generala, a persoanelor afectate de tulburarea de panica. De fapt chiar aceasta automonitorizare, aproape permanenta (si exagerarea unor simptome, initial minore) conduce pana la urma la declansarea unui atac de panica. Trebuie sa inveti sa iti demontezi gandurile negative si sa le contracarezi cu contraargumente dar asta se face de obicei in cadrul terapiei cognitiv-comportamentale.

Numai bine

buna

si la mine au facut minuni antidepresivele ( iau 1/2 cipralex pe zi) si CBT-ul. acum am ajuns la destructurarea cognitiva si inlocuirea convingerilor irationale cu alternative mai viabile... e usor de zis dar... cand iti vin gandurile automat.din pacate eu sa plec cu serviciul cam prin toata lumea si nu stiu cand o sa mai am timp de sedintele de psihoterapie.

dureri de cap mai am, dar nu ma mai sperie :)

multa sanatate va doresc!

Buna dragele mele.MARIUCA iti multumesc foarte mult pentru raspuns sincera sa fiu este exact raspunsul pe care doream sa-l aud desi mi-au spus mai multi medici faptul ca sarcina reface mult acest hormon totusi simteam nevoia sa aud de la cineva care a trait acest lucru si nu doar din teorie.Eu fac terapie cognitiv comportamentala si imi este mult mai bine in sensul ca nu mai am dureri de cap decat foarte rar iar apropo de intrebarea ta, eu devin anxioasa indiferent unde merg si indeferent de distanta doar daca sunt singura, daca este cineva cu mine nu am probleme dar observ ca si acest lucru incepe sa se rezolve.DANI si eu am momente de slabiciune si poate o sa radeti dar la mine conteaza foarte mult si vremea adica atunci cand este innorat am ameteli si parca nu sunt eu.Si eu am momente cand simt ca nu mai rezist as urla de ciuda ca am ajuns asa dar toate au o rezolvare in viata...CAPUL SUS!Va pup si va doresc numai bine.

Buna seara fetelor.Mariuca ai dreptate ar trebui sa merg din nou la psihiatru.Aici numai la spital se dau consultatii, e foarte aglomerat, nu poti sa stai de vorba pe indelete, dar trebuie sa imi fac curaj si sa ma duc.Eu iau calciu pentru ca nu asimilez, problema e veche si stiu asta, mereu m-am luptat cu deficienta asta.Ce e drept ar trebui sa imi iau inima in dinti si sa imi fac un set de analize.Si la gandul ca mi se ia sange, stiind ca am fragilitate vasculara, ma trec toate apele.Odata am lesinat, iar cand i s-a facut fetei rau am facut o criza de calciu.Raluca si eu sunt sensibila la schimbarile de vreme, azi de exemplu am fost la farmacie (nu e departe) si mergeam de parca pluteam, aveam senzatia ca merg ca un om beat.Nu stiu daca voua vi se intampla, dar mi-e foarte ciuda, de ce oare am starile astea.O vreme am crezut ca e de la faptul ca merg incordata, am incercat sa ma relaxez, dar nu s-a schimbat nimic.Daca intreb un om care nu a trait situatiile astea imi spune ca e in mintea mea totul.Posibil.Oare v-am intrebat, voi ati fost la diagnosticare cu aparat SCIO(biorezonata)?Ma intreb cat e de corect.Se fac si sedinte de biorezonata pentru corectarea disfunctiilor.Poate e bun si in cazul nostru.Verticala, poate schimbarea care intervine in viata ta o sa iti faca mult bine.Iti tin pumnii.Sanatate si numai bine!

Buna fetelor ce mai faceti?Sunteti bine?Mi-as dori tare mult sa mai aflu vesti bune de la voi pentru ca acest lucru ma incurajeaza si pe mine.Eu sunt bine, nu perfect dar pot spune ca sunt pe linia de plutire.Am mai mult curaj, sunt mai optimista dar asa cum am spus nu ma simt perfect pentru ca senzatia de slabiciune a picioarelor tot nu a disparut(simt ca tremura de la genunchi in jos) si vroiam sa va intreb daca acest lucru simtiti si voi sau este o problema de-a mea.DANI cum te mai simti?Ai reusit sa-ti faci analizele?MARIUCA apropo de RMN exista vreo explicatie neurologica a durerilor de cap?Eu vreau sa repet zilele astea analizele de CA si MG pentru a vedea daca acesta este motivul senzatiei mele de slabiciune.Va doresc numai bine si sper din tot sufletul sa mai vorbim

Buna seara.Raluca asa patesc si eu daca stau mult in picioare, sau daca plec pe distante mai lungi.Odata eram la tabla(cand am facut cursuri de recalificare )si pret de 10 minute mi-au tremurat genunchii, la fel ca tine am patit si m-a cuprins o teama teribila, crezand ca daca ies afara ma linistesc.A trecut de la sine dar ma luase cu valuri de caldura si transpiratii reci.Nici eu nu stiu ce sa mai cred, de unde provin starile astea.Nu am facut analize, nu reusesc sa prind programare la medicul de familie, sa nu mai fie aglomerata, vesnica problema cu asigurarea.Daca nu, ma duc la un cabinet privat.Continui cu naturistele, dar vad ca isi fac treaba mai lent, sau eu stiu...tot nu se vede o schimbare majora.De cateva zile am o senzatie de slabiciune, ma trezesc noaptea, ziua as vrea sa plec din casa cat mai mult.Am aflat si o veste care m-a dat peste cap (un vecin a murit)iar eu nu sunt buna de nimic de atunci.Depresie, anxietate, teama incontrolabila, faptul ca sunt mai mult singura, nici eu nu stiu ce sa mai cred.Numai bine va doresc!

Buna tuturor,

Dani nu poti merge direct in spital la un psihiatru? Nu te primeste fara trimitere de la medicul de familie? De ce te-a dezechilibrat asa de mult moartea vecinului?

Eu as vrea sa mai stau singura si nu am cum deocamdata. Sotul meu munceste de dimineata pana seara, inlcusiv in weekend asa ca sunt practic lipita de fetita mea.

Raluca poate ar fi bine sa iti faci testul de sange Creatinkinaza (CK) in eventualitatea unei posibile (mai mult ca sa elimini o cauza) afectiuni musculare. La mine verificarea naturii unui simptom era destul de simpla: daca nu ceda sub o doza suficienta de anxiolitic avea cauze organice. Dar de cele mai multe ori erau psihologice.

Singura cauza decelabila la RMN care ar fi putut explica durerile de cap a fost spondiloza cervicala avansata. Insa desi nu am facut nimic special pentru aceasta afectiune durerile de cap s-au diminuat simtitor asa ca probabil tot tensiunea musculara din zona capului si contractia vasculara cerebrala (datorate desigur anxietatii) erau principalii factori declansatori.

Posibil sa ai un Ca ionic mai mic dar probabil Ca total si Mg vor fi OK. Si nu cred ca acolo sta explicatia senzatiei tale de slabiciune in picioare.

Verticala felicitari pentru job. Cum este? Nu ai putea sa faci terapie pe skype, ca se mai practica. Sper sa ai timp sa mai si vizitezi cate ceva si sa nu ai parte doar de intalniri obositoare. Una dintre marile mele dorinte este sa vizitez cat mai mult, sunt atatea de vazut.

Va pup

buna mariuca

sunt acum in delegatie intr-o tara foarte exotica si vreau sa spun ca simptomele mele s-au ameliorat f mult. cu terapia pe skype as fi incercat daca era vreo urgenta sau ma simteam rau...dar eu sunt bine merci, seara ma duc la piscina hotelului si inot vreo jumatate de ora si e super, parca sunt alt om

este incredibil cate stari urate pot avea doar cauze psihice, mie una nu-mi vine sa cred. noi nici nu avem nici o educatie in acest domeniu, adica atunci cand ne doare ceva ne ducem la medicul de familie sau specialist, facem analize...nu se descopera nimic in regula si...ne oprim sau ne ambitionam si facem super extra investigatii medicale si tot nu iese nimic...insa tarziu de tot (unii niciodata) ne gandim ca s-ar putea sa fie si pe fond psihic si mergem si in directia asta...

si mai e o parte proasta: sedintele la psihoterapeut sunt ff scumpe...intotdeauna m-am intrebat DE CE? cred ca daca ar fi mai accesibile sau macar decontate partial de CAS...am fi un popor mult mai fericit:)

va pup si va transmit salutari din tari calde:)

buna mariuca.Am sa incerc sa ajung la medic in policlinica.Am fost la privat numai la cabinetul de medicina alternativa.Nu stiu de ce ma doare capul ingrozitor, e ca o migrena care se repeta.Nu pot sa desfasor activitatile asa de bine cum le faceam altadata.Repet, medicul de familie imi sugereaza de fiecare data sa iau calciu, sa nu intrerup, sa ma odihnesc suficient, sa beau multe lichide.Sunt lucruri care le cunosc, si ma gandesc ca un psiholog ar reusi sa ma canalizeze pe un drum mai bun.Verticala are dreptate in privinta sedintelor la psihoterapeut, nu sunt asa accesibile.Am scris ca m-a afectat vestea mortii subite a vecinului, era ceva la care nu ma asteptam, si de asta m-a dat peste cap.Nu mai pot fi, ca sa zic asa, pe linia de plutire.Incerc pe cat posibil sa tin departe gandurile negative, sa le alung cand nu imi dau pace.Nu reusesc mereu, sau cel putin asta depinde de modul cum te afecteaza...Sanatate tuturor.Sper sa revin cu vesti mai bune.

Bunà ziua tuturor "colegilor" de suferintà ! Este multà vreme decând nu am mai scris pe un forum dar acum, gasind pe cel care ma intereseaza, ma alàtur vouà si va voi spune povestea mea. Totul a început în urmà cu 5 ani când, din senin am avut tot soiul de stari foarte proaste ( fizic), de dureri si suferinte. In acea periaoadà lucram foarte intens, cu mult consum psihic. La toate acestea s-a adàogat si moartea tatàlui meu pe care l-am iubit enorm.Din foarte mare "pricepere" si întelegere, nenumaratii medici pe care i-am consultat, mà trimeteau de la un cabinet la altul, de la o investigatie la alta ( inclusiv RMN ), habar ne având despre ce este vorba.Salvarile ( particulare !) veneau câte 2 pe zi, luau banii ( multi !) si plecau neajutându-ma cu nimic !!! Am continuat sa muncesc, si dupà 2 ani BuuuM ! au început atacurile de panicà ! Và puteti închipui ca NICI UN MEDIC nu si-a dat seama ce am ?! m-am chinuit asa vreme îndelungata si continuam sa muncesc. In anul 2007 am avut un mic accident al urechii interne, o banalà deplasare a cristaleleor din interiorul urechii în timpul deplasarii capului din stânga în dreapta. ACUM s-a declasat pentru mine calvarul : am avut o fricà asa de mare în timpul acestor momente de ametealà, încât mi-am pierdut simtul stapânirii si al realitatii si frica s-a transformat în SOC ! Ei, de atunci acest simptom, ameteala, a devenit o prezentà zilnicà, ce s-a "completat" cu agorafobie ! Am început sa ma documentez împreunà cu sotul meu si asa mi-am dat seama de diagnostic. Psihiatrii, neurologii si altii, ma categorisiserà ca fiind depresivà ! Habar n-aveau cât de mult iubesc viata, ce fel de om sânt, cum mà comport...Nu am urmat tratament medicamentos caci prima pastilà mi-a facut extrem de ràu ! Asa ca am început psihoterapia ( 46 de sedinte ), eram într-o stare de maximà suferintà si totusi ma duceam...ràu am facut caci doamna doctor în psihologie ma trata ca pe un obiect, nereusind sa ajungà la sufletul si problema mea.deci altà dezamagire pe bani grei !!! Am încercat homeopatie, acupuncturà, tratamente naturiste ( BANI FOARTE MULTI SI SUFERINTA ! ) si nici un rezultat !!! In anul 2009 am intrat in legaturà cu o clinicà din Canada ( de internet ) si mi-au trimis documentatii din care am înteles ce este cu mine, cum "functioneaza mecanismul " subconstientului si am recunoscut toate simptomele si tràirile mele. Am avut mici ameliorari si totusi stateam "pe loc", ameteala mea nu se modifica nicicum...Asa am ajuns la un alt psihoterapeut, de data asta un OM deosebit, care este foarte bun profesionist si care este alaturi de mine de 5 luni. Am învatat multe cu el, ma simt în sigurantà când sânt în cabinet, îmi este ca un bun prieten si totusi.ramân în aceasi situatie realà : FARA FRICA, intru oriunde, merg pe strada, în parc, fac servici, circul cu transportul în comun si tot timpul se mentine ameteala care are intensitati si durate diferite, apare si când stau de vorba cu un prieten, când ascult o muzicà, când sânt relaxata.Va rog sa nu-mi scrieti daca am facut investigatii caci le-am facut PE TOATE si nu este decât un simptom psihosomatic ! "Memoria" subconstientului meu este foarte "încàpàtânatà" si nu vrea sà se dizloce...am facut si hipnoterapie, fara rezultat ! Sânt atât cât se poate de pozitivà, dar am obosit foarte tare de acest simptom ! Fac servicul, NU mai am nimic stresant ( decât Bucurestiul nostru "iubit" ), ma bucur de familia care-mi este alaturi si de mare folos si totusi viata mea este un chin ! Nu pot face nimic din ce-mi doresc caci starea de ameteala este foarte mare si am o epuizare din acest motiv...Astept sa-mi raspundeti daca aveti acest simptom si cum, când se manifestà.Apare si când povestesc despre suferinta mea.Va doresc sa va fie bine si sa gasiti calea spre iesirea din "tunel" !