am 6 ani de cand ma lupt cu depresia-anxioasa.

inceputul depresiei mele a debutat in forta cu spasmofilie
(caderi de calciu), agorafobia.9 luni am stat intre 4 pereti fiinca ma deranjau zgomotele, lumina naturala..si aveam o stare de lesin tot timpu.acum dupa 6 ani am scapat de spasmofilie si agorafobia mai exista dar doar uneori.starile de rau inca exista...cu toate k iau tratament anxiolitc...am ajuns la concluzia k medicamentatia psihitric da dependenta de pastile si oricum anxietatea tot exista si starile de rau..ce sa fac sa fiu iar sanatoasa?boala regreseaza tot timpu si mult imi mai doresc sa redevin ce am fost inainte de acesti blestemati 6 ani...eram puternik si.tot viitoru il aveam in fata, eram activa...ce tratament trebuie sa urmez, cum sa fac sa scap sa scap de starile astea???am luat xanax, prozac, helex, spitomin, floxet, doxepin, clomipramin, ansilan...ce tratament trebuie sa urmez k sa scap efectiv de boala asta??stiu k sunt tratamente de termen lung, dar nici unu din medicamentele de sus nu mau adus la stadiu de normalitate.ce sa fac ??ce m-ar ajuta???sincer!!sa ma resemnez k asta mie crucea pe care tre sa o car deacum tot restu vietii???dak voi avea un copil e posibil sa aiba ceva deficiente datorita bolii mele?sau va avea boala mea??astept un raspuns si sa mi se arate o cale..o portita de salvare din situatia asta.

mi-as dori din suflet sa va pot ajuta...dar nu am cum k nu sunt medic de specialitate.Tot ce pot spune este k o metoda buna de combatere a acestor "boli" este credinta in Dzeu.Incercati sa mergeti mai des la biserica, postiti, eventual cautati un preot duhovnic bun, , , la kre sa va spovediti si sa va impartasiti si este probabil sa va fie de folos.Eu am si eu probleme destul de grave anxietate, depresie, etc.si de cva vreme am abordat k sa zic asa acest drum al credintei, Nu pot sa ma numesc un om evlavios sau in nici un caz nu vreau sa devin vreun fanatic...dar rugaciunea si credinta in Dzeu salveaza sufletul omului.Au fost multe momente knd am vrezut k nu mai scap si k nu mai exista speranta pt mine, dar Dzeu e bun si iertator si ma ajutat, Mi-a aratat o raza de lumina.Sunt foarte departe de a fi vindecat complet dar am speranta.

ms ptr raspuns kix...intradevar de cand a aparut boala asta sunt mult mai credincioasa si merg mult mai des la biserica chiar numai ptr a aprinde o lumanare.sa ma amagesc k cineva vegheaza asupra mea k un parinte, k un inger pazitor e cu mine cand trebuie sa ies din casa.am devenit mult mai puternik de cand am vb cu un preot acum 3 ani...nu puteam rezista la un loc de munk mai mult de o saptamana.imi era rau des, ieseam rar din casa pe distante scurte din teama de a nu cadea.dar de cand am vb cu preotu la 1 saptamana mi-am gasit ceva de munk part-time...el a fost atat de impresionat de povestea mea incat intro zi ma chemat sa imi arate un caz de depresie avansata.o fata...care de la nervi avea tic nervos leganandusi capu mereu.ideea e k am gasit putere din acea zii.dar noi astia diagnosticati anxiosi nu mai avem viata cea dinaintea bolii si asta e apasator...dak ne nasteam asa si nu stiam cum e sa te simti normal..poate nu mai luptam cu frustrarea.dar stim ce e normalitatea si o proclamam lui d-zeu

Exista sanse foarte mari sa redevii ce ai fost inainte.Sunt convinsa ca nu mai incredere in medici, cu atat mai putin in ideea ca exista rezolvare.Te asigur ca exista.SOlutia este psihoterapie cognitiv/comportamentala combinata cu medicatie. Avand in vedere ca ai incercat o multime de medicamente care nu au dat rezultat este normal sa fii sceptica in privinta lor.Iti recomand sa consulti un alt psihiatru si sa ii rogi sa-ti prescrie FEVARIN.Face minuni.Dar sa nu uiti ca trebuie combinat cu psihoterapie.iti doresc multa, multa sanatate.

multumesc ptr raspunsu dvs d-na andreea si va asigur k am sa incerc si varianta spusa de d-voastra mai ales tinind cont k sunteti o specialista-psiholog.multa fericire si sanatate va doresc.si va multumesc din nou

Am suferit si eu de depresie in urma unei perioade f. stresante. Am ajuns intr-o stare in care nu mai puteam face absolut nimic. Am reusit sa scap printr-un tratament de 7 luni cu Fevarin, mult sport si rugaciune. Din octombrie numai iau nici un fel de medicament. Eu cunosteam insa cauzele depresiei. Toate erau neimpliniri sufletesti. Pe unele le-am rezolvat (de ex. mi-am gasit servici, nu mai consum deloc alcool si cafea), altele le-am acceptat (mi-am dorit f. mult o prietena, dar n-am avut noroc a trebuit sa accept, ce rost sa ma consum, poate timpul o va rezolva si pe aceasta). Eu te sfatuiesc sa identifici cauzele depresiei si sa rezolvi tot ceea ce se poate rezolva dar sa nu te pripesti, este timp iar ceea ce nu se poate rezolva sa accepti. Tratamentul cu Fevarin e bun iar terapia o poti face singura caci tu te cunosti mai bine decat orice psihiatru. Multa sanatate.

cu multa placere.Sper din tot sufletul sa incerci sa iti rezolvi priblema.Cert este ca rezolvare exist[.nu este o problema foarte grava, desi te supara de foarte mult timp.Probabil nu ai gasit solutia cea mai buna.ca sa fac o analogie, depresia e ca o operatie chirurgicala de apendicita fata de operatia pe creier de exemplu.Gandeste/te totodata ca sunt oameni carora durerea de cap le trece cu aspirina iar altora cu Nurofen, desi ambele sunt analgezice.Deci la fel e si in cazul depresiei>desi exista mai multe medicamente si solutii, doar una vi se potriveste.trebuie sa o gasiti.Ea exista.Mult succes.Ah, imi puteti spune din ce oras sunteti?

Intr/adevar cazul tau este asa cum se prezinta in cartile de specialitate.adica prezinti ca si factori declansatori ai depresiei majoritatea celor cunoscuti ca fiind implicati in declansarea acestei boli. Si aici ma refer la faptul ca ai ramas orfana de un parinte*mama in cazul tau), ai avut ca si model patern unul negativ etc.Faptul ca stai cu un barbat care nu te apreciaza asa cum ar trebui poate fi rezultat al faptului ca ai ales partenerul de viata in functie de modelul pe care tu l/ai avut in copilarie= tatal tau.Asadar, ai perpetuat si in viata adulta nefericirea din copilarie, alegand alaturi un om care sa/ti ofere acelasi climat afectiv de care ai avut tu parte.Sunt convinsa ca iti este foarte greu sa te gandesti doar la posibilitatea de a avea o alta relatie.Eu una iti propun ca si demers vindecator pt depresia ta, sa pornesti de aici.Gandeste/te ce anume ia putea schimba la viata ta( incepand de la relatia ta pana la o noua coafura).Cum anume te/ai comporta dc nu ai avea aceasta depresie? Incearca sa /ti raspunzi la aceasta intrebare cu mare sinceritateTe/am intr de unde esti este pt ca ma gandeam sa te ajut prin psihoterapie.Eu sunt in Brasov, asa ca e mai greu.Dar mai tinem legatura.Eu sunt convinsa ca vei fi mai bine. GARANTEZ.

Dr Dumitrescu Ioan
Se poate trata dar este necesar un consult.
Inca mai mentin pretul de 50 RON / consultatie - Computer Med SRL


-*

(*modificat de admin)

si eu sunt in aceeasi situatie cu depresie de mult timp cu multe tratamente fara efect.doar trei ani nu am avut deloc probleme dar nu stiu exact ce m-a ajutat atunci pentru ca am luat multe medicamente schimbate periodic.De patru luni nu am mai luat nimic iar starea mea s-a schimbat o perioada in bine iar acum au revenit starile acelea dar nu foarte grav.Am incercat multe tratamente naturiste poate si ele au ajutat.Acum am citit aici de fevarin si as vrea sa-l incerc mai ales ca sora mea este doctor psihiatru sunt din bv si m-ar interesa si psihoterapie

Dr Dumitrescu
Imi permit a avea o alta opinie vizavi de depresie. Exista o bipolaritate a acestor boli psihice si nu numai. Somaticul influenteaza psihicul si psihicul somaticul.
Exemplu un pacient in diteza cancerinica poate prezenta la incput o stare de anxietate neexplicabila, pentru ca ulterior boala ca un vulcan sa intre in scena. Sau o depresie cauzata de pierderea unei fiinte dragi, scazand imunitatea permite virusurilor ADN, penetrarea nucelului celular si sa induca manifestarile atipiei celulare, culminand cu boala canceroasa.Este o discutie lunga, dar lipsa investigatiilor paraclinice intr-o depresie anxioasa, este "paguboasa "
Cu stima

Pentru sweety :
Am si eu aceasi problema ca tine si tot de 5 - 6 ani. Dupa diverse tatonari, analiza, psihoterapeuti, am vizitat un psihiatru care mi-a prescris fevarin. imediat am devenit alt om dar am luat mult in greutate ( este un efect secundar de multe ori neevidentiat de medici ) Starea de bine a durat in jur de 2 ani dupa care m-am decis sa intrerup fara sa ma consult cu medicul - gresit, deoarece starile nasoale au reaparut incet incet...
Urmarea inapoi la medic...schimbare tratament ( efectin 75 ) starea de bine a revenit.
Ce pot sa-ti spun este ca odata cu tratamentul este nevoie si de o schimbare, eliminarea sau reducerea a ceea ce nu iti face placere si orientarea catre activitati placute, prieteni, iesiri in aer liber, calatorii, ascultat muzica, de fapt este un alt mod de viata mai apropiat de ce ii place eului tau

Ma numesc Mariana, locuiesc in Tulcea si in urma cu un an si 6 luni am avut o depresie anxioasa.In urma unui soc emotional.Vreau sa ofer un sfat prin a consulta un psihiatru sau un psiholog in cazul acestei depresii.Dupa un tratament de 1 luna cu imovane, 6 luni sanax si 1 an coaxil am reusit sa scap de starile pe care le aveam, si bine inteles am urmat si sendintele de psihoterapie, pe care le fregventez si in momentul de fata. Sfatuiesc pe toti : "Nu luati medicamente "dupa ureche", pentru ca vei avea ocazia sa ai stari mai urate " (Am intalnit multe cazuri de gen la psihoterapie.) Totul depinde de gandirea noastra si de buna-vointa. Sa ai iar pofta de viata pe care o aveai inainte. Adevarul este ca e o boala foarte parsiva, si pe care numai sufletul tau o intelege.Daca mai are alticineva alte pareri, alte intrebari poate sa m-i le pune. (Medicamentele nu dau dependenta, trebuie intrerupt atunci cand decine medicul specialist.). Multa sanatate.

Si eu am avut boala de care toti vorbiti.a aparut peste noapte in luna septembrie 2008.am slabit f mult tremuram din picioare.pierdeam mult sange la cel mai mic efort...si de fiecare data cand terminam antrenamentele de voley.adevarul e ca ajunsesem sa am impresia ca totul in jurul meu e o inscenare.ca nimic din ce zic cei din jurul meu nu e adevarat.! In primele faze au fost pierderea somnului.concentrarii.uneori a echibrului...am scazut intr-o saptamana f mult in greutate.si eram mereu agitata...la orice discutie tremuram.ma enervam...! Toate astea au inceput dupa ce am avut un soc in Bulgaria cu banana!.La 1 luna dupa ce ne-am intors acasa boala a inceput sa isi faca aparitia.Abilitatile mele fizice erau la polul opus cu ceea ce puteam inainte.ajunsesem o persoana lipsita de incredere..nu puteam sa invat.Am fost la o clinica particulara in Buc.medicul m-a diagnosticat cu depresie acuta..! Apoi acasa aruncam evident pe geam pastilele.nu vroiam sa devin o dependenta de pastile...doar ideea ma deprima mai rau:)) Am intrerup.La catva timp am avut un atac de panica la ore.si iarasi am ajuns la un medic.dar in Targu-Jiu.alte pastile.iarasi am intrerupt.evident ca, ca si in cazul anterior nu luasem mai mult de 3 pastile:)))
;)) Dupa ce s-a terminat primul semestru.in care nu am putut intelege nimic si nici invata;))) am avut cv timp in acea vacanta sa fiu alaturi de familie.sa ma simt mai bn.si m-am ambitionat, am inceput sa invat.am mers la o piscina la innot.ca sa imi revin in forma fizica initiala.Apoi la inceperea semestrului al || lea au urmat multe dispute.multe confruntari cu cei din jur.unii erau chiar ofticati ca mi-am revenit.in fine! Acum sunt mult mai realista si mult mai implinita decat inainte. m-am hotarat ce vreau sa fac in viata.E bn sa traiesti din nou!:)))) CE AS VREA SA STIU E IN CE CATEGORIE DE DEPRESIE SE INCADREAZA CEA PRIN CARE AM TRECUT EU.?!? SI CE MEDIC AR TREBUI SA CONSULT PENTRU A VEDEA CAUZELE.DACA INCA MAI AM CEVA SECHELE.!?! Multumesc...astept raspuns!!! :D

buna
-mxxx
si eu am trecut prin ce ai trecut tu
mai rau e ca am avut si recaderi-deci daca simti ca este ceva in neregula eu te sfatuiesc sa mergi la un psihiatru
si ar fi bine sa mergi si la un endocrinolog-bolile endocrinologice sunt asociate cu depresia
la o analiza de sange se poate vedea daca ai probleme endocrinologice
multa sanatate
daca mai ai intrebari sa imi scrii

Gege ms pt raspunsul tau ;)) :*.Nu cred ca ar fii vreo problema endocrinologica pentru ca inainte de a cadea am avut asa.o presimtire ca nu imi va fii bine...si am facut niste analize de sange...ce nu a fost inregula erau doar la glucide.in fine.Caderea mea in mare parte s-a datorat parintiilor care imi ziceau ca m-am schimbat si practic vrand nevrand m-au tot plimbat pe la psihologi medici.asta facandu-ma si pe mine sa cred ca am o problema :)). A mai fost si un alt factor pe plan.spiritual ca sa zic asa...care presupunea ca eu sa am o problema cu nervii.asa ca a fost ceva de genu o problema criza adolescentei combinata cu o depresie si problemele nervoase.! Eu inca nu imi dau seama ce am avut pana la urma, dar ideea e ca dupa vreo 4 - 5 luni de chinuri de genu aproape ca cedasem.ajungand chiar la un pas de a innebuni:| :)))) starile au tinut 3 zile.dar imediat mi-am revenit la starea de depresie doar.; pentru mine nu stiu era incredibil ce mi se intampla:)).! Btw.tu cum ti-ai revenit; si ce ai patit mai exact!:D?.ast rasp tau.:) bye-bye!

am uitat sa spun -pt endocrinologie trebuie facuta o anumita analiza a sangelui -care se numeste TSH
pt ca la analizele normale nu se vede nimic

la mine cred ca s-a declansat pe fondul unei oboseli accentuate si tiroida este ereditara
treceam prin niste stari groaznice si nu stiam ce am pt ca nici un medic nu mi-a pus diagnosticul corect de la inceput.
dupa ani de suferinta am descoperit afectiunea de tiroida, dar si cu tratamentul tot nu am scapat de starile depresive
medicul de familie m i-a spus ca astea cu tiroida sunt asociate cu starile depresive
acum fac tratament antidepresiv si ma simt mult mai bine.dar trebuie sa il fac pt o perioada mai lunga de timp 6luni-1 an.pentru ca sa previn recaderile.
dupa un timp de cateva luni de depresie imi reveneam fara tratament dar dupa alte cateva aveam o recadere
deci ai mare grija-cum simti ca este ceva in neregula sa mergi la medic pt ca nu e de glumit
oricand poate aparea o recadere
dar fii optimista -s-ar putea sa nu mai ai probleme de acum incolo
ma bucur ca poti fara pastile
eu nu pot sa fac fata fara
din ce am citit pe net e posibil sa fie o chestiune chimica a creierului care nu produce destula substanta(serotonina) si de acolo apar dezechilibrele(cel putin in cazul meu este o explicatie logica, pt ca am cazut in depresie fara sa fiu influentata de factori externi-stress, deceptii, necazuri)
sau poate fi chestia cu glanda care este tot o reactie a corpului.
eu prefer sa iau medicamente decat sa mai trec prin ce am trecut.
daca mai ai vreo nelamurire poate pot sa te ajut
numai bine.pa

Da.foarte naspa ca trebuie sa iei pastile:(.mai sus citisem comentariul cuiva care zicea ca pastilele nu creeaza dependenta.dar nu cred!:|
Am uitat sa te intreb ce varsta ai..?!?Ai incercat sa faci sport.sa mergi in locuri in care oameni vorbesc intre ei cu toate ca nu se cunosc..nu stiu de exemplu in vacanate.ce te deranjeaza? zgomotul sau lumina?...Eu cred ca dupa ce iti termini tratamentu ar fii cel mai bine de pt tine sa iesi cat mai mult.sa faci efort...sa intri in competitii la un meci de fotbal...poftim.ca sa vezi ca poti si fara pastile sau alte ajutoare.oricine poate daca vrea cu adevarat!!! Eu una as prefera sa cad si de zeci de ori dar sa imi revin tot prin fortele mele. lasa-le naibii de pastile.daca ai inceput tratamentul..intradevar nu e bine sa il intrerupi...dar dupa ce termini ar fii ok daca nu ai mai incepe altul.;)) ! Cine iti e mai apropiat.adica parintii..prietena...prieteni..? Mai faci ce faceai inainte...mai ai aceiasi pr?:D.Poate daca ai avea alaturi pe cineva drag asta ti-ar fii de ajutor? Sunt curioasa ce preferi sa faci in timpul liber.? Btw in ce oras locuiesti?:D Astept raspunsurile tale.Papa.:D

ce mi-as dori sa se poata fara pastile.

eu sunt F, am 37 de ani, divortata, un baiat de 15 ani, locuiesc cu parintii dar nu avem o relatie prea buna din mai multe motive pe care nu vreau sa le enumar acum
sa stii ca imi place sportul dar nu pot sa il practic pt ca stau la tara si inchipuieti ce reactie ar avea unii sa ma vada alergand prin sat
as fi mers la o sala dar e cam la 25 km si nici nu prea am bani ca sa merg.
si in perioadele de depresie abia stateam in picioare, ce sa mai fac si sport
dar merg cat de des si de mult pot pe jos, la plimbare
mai am cateva prietene dar nu ff apropiate dar merge si asa.
alaturi de mine este chiar baiatul meu, avem o relatie f buna mama-fiu, comunicam f mult, suntem apropiati
poate si datorita faptului ca o per de timp nu am fost langa el
am fost 2 ani in italia
am venit acasa anul trecut in noiembrie, iar in decembrie am fost operata de tiroida
pe urma am dat-o din nou in depresie si am avut o perioada f grea
acum sunt mai bine, pot sa spun ca mult mai bine decat acum 2 luni cand nu luam nici o pastila
crede-ma ca as prefera sa nu iau pastile dar in depresie sunt ca o leguma si abia pot sa stau in picioare, in afara de asta am niste ganduri urate, sunt tot timpul trista, plang pana cand nu mai am lacrimi si acum nu ma gandesc decat la copilul meu, ca nu vreau sa ma mai vada asa, ca a suferit si el langa mine.
acum, in timpul liber mai stau la calculator, mai merg la o prietena de-a mea
mai trebuie sa merg si la alti medici pt ca am si niste dureri in partea dreapta.miercuri merg la ecograf
dupa ce rezolv problemele astea de sanatate as vrea sa plec din nou in italia(la munca)
mi-a placut f mult acolo si m-am simtit si bine
anul trecut a venit si baiatul meu, a stat 2 luni si nu mai vroia sa vina acasa, dar trebuia sa mearga la scoala


cred si eu ca medicamentele dau dependenta dar o sa le iau cat cred ca e nevoie
in perioadele de depresie ma deranja si zgomotul, si lumina, nu aveam chef sa vb cu nimeni, ma enervam din orice, devenisem opusul a ceea ce eram inainte

as prefera sa fac un sport dar in momentul acesta nu am cum
de ex imi place sa merg pe bicicleta dar acum e stricata
eu locuiesc la25 km langa Brasov
tu de unde esti?
mai vb pa

Hmmm.interesant..;)) din tg-jiu...:P si in Italia unde lucrai?:D Din c cauza ai divortat? Problemele au inceput dupa ce ai divortat, cumva?:D Eu sunt cu 2 ani mai mare decat baiatul tau :)):))).in fine.:D:P! Sa stii ca daca ai face miscare ti-ai mai recapata pofta de viata.:D In Italia ai avut perioade depresive?:| Clima de acolo poate sau nu sa te favorizeze ; oricum e f diferita decat cea din Brasov;)) !!!Baiatului i-ai facut analize.are sanse sa mosteneasca?:| :-s Cand iei medicamentele te simti ca inainte...cand nu erai depresiva?:| Eu dupa ce am luat cateva pastile am slabit groaznic...asta poate ca erau prea puternice:D...;)) Ce pastile iei?:-s Eu cand incepusem sa le iau imi apareau rani / bubitze pe corp.kiss ya.pa!

in italia-toscana-langa viarregio
am divortat pt ca am avut mai multe probleme cu fostul sot
problemele erau si inainte dea a ma casatori
da, si in italia am avut perioade depresive
cred ca clima mi-a facut bine pt ca am avut perioade cand m-am simtit f bine acolo
la baiat nu i-am facut analize
sper sa nu mosteneasca nimic pt ca eu cred ca am mostenit toate astea -si mama are probl cu tiroida si cred ca si ceva depresie dar ea zice ca nu are nimic, nu vrea sa vina la doctor
de tiroida stie de vreo25 de ani dar nu face nici un tratament !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
eu slabesc in perioadele depresive cand nu iau pastile si sunt slaba si din cauza tiroidei
pt depresie iau STIMULOTON, ALPRAZOLAM SI IMOVANE si ma simt mult mai bine
eu nu am facut nici o alergie de la medicamente dar cred ca e posibil.

o sa-i fac si baiatului analizele, inca nu le-am facut
te sfatuiesc sa iti faci o analiza a tiroidei-nu este f scumpa-40 ron -TSH
macar asa elimini incertitudinea
eu nu am stiut ce am si mi-a fost foarte greu pana am primit un diagnostic corect, inclusiv tratament
atunci nu era net si nu stiam nimic despre toate astea

sa stii ca nu sunt un mare fan al medicamentelor dar am vazut ca in cazul meu nu se poate fara ele
bineinteles ca o sa le reduc treptat pt ca nu vreau sa fiu dependenta
dar cred ca am mai spus-prefer sa iau medicamente decat sa fiu leguma

astept sa mai scrii
numai bine -pa

buna seara, in urma unui esec pe plan sentimental am niste stari groaznice, totul s-a intamplat in urma cu an de zile.timpul inloc sa rezolve totul la mine a agravat.si e dureros, nu am fost diagnosticata cu depresie pentru ca mi-e teama sa merg la un medic, numai gandul ca as fi bolnava ma doboara!acest esec a pus capac unei copilarii nu ff fericita, nu m-am bucurat de afectiunea parintilor a, ramas singura de la 16 ani in grija unei matusi care m-a crescut ca pe propiul copil dar se pare ca nu a fost deajuns, tremur cand ma supar, devin agitata si nu demult am luat o singura data fff multe distonocalme...mi-e frica, mi-e frica sa fac pasul spre un prim ajutor.

pufu.sunt cu tine:))...si primele mele simptome au fost cam asa.:D faza cu tremuratu.agitatia.incearca ca inainte de culcare...sau poate zilnic sa bei ceva alcool..coniac...care te poate linistii ca sa ai un somn mai bun...si poti apela si la un preot...dar nu ma refer la mersul la slujbe..chestii.sa mergi la o manastire, , , , , , , sa iti citeasca ceva...dupa ce ii spui cu detalii ce ti se intampla:D
o sa te simti mai linistita...;) si cu alcoolul sa eviti spirtoasele...sau acidulatele;) asa a inceput si la mn.si apoi 6 luni de zile am trecut printr-un iad...ca sa zic asa:)).ai grija...Ia masuri cat mai repede.pentru ca in cateva zile poti sa cazi f rpd.si IMP...ia niste calciu dl farmacie.si miere.nu stiu.mananca fructe.apeleaza la chestiii naturale si sanatoase.La medic sa mergi daca nimic din tot ce ti-am zis nu merge.si poate nici at...pentru ca daca o sa iei pastile...nu stiu ce efect o sa aiba asupra ta..;)) P.S. poti sa cit ca sa te documentezi ce MXXX (eu ) & GEGE AM VORBIT de la inceput ;) TE PUP :*:* ai grija.sa faci cum ti-am spus...SI CAT MAI REPEDE.chestiile de genu avanseaza neasteptat de repede :-< BAFTA!!! o sa cam ai nevoie:* >:D<

buna tuturor

PUFU-si eu sunt alaturi de tine
din ce am citit situatia ta este destul de ingrijoratoare si sfatul meu este sa mergi cat mai repede la medic si nu sa nu te sperie gandul ca esti bolnava, este doar o situatie prin care treci dar ai nevoie de ajutor.
sa stii ca si eu am avut probleme, ca abia mai stateam in picioare si nu prea imi venea sa merg la medic dar a fost ultima solutie(la mine)
eu am probleme de mai multi ani dar a fost mai greu pt ca NU AM MERS LA MEDIC si nici nu m-a luat nimeni de mana sa ma duca
acum fac tratament si ma simt bine, sau mult mai bine decat acum 2-3 luni
acum 2 luni am fost la un medic si de atunci iau tratament, l-am luat si acum 2 ani dar pt cateva luni si dupa ce am intrerupt, depresia a reaparut
dar tu nu trebuie sa mai amani ca sa mergi la medic si ai sa vezi ca o sa fie bine
si eu am ajuns la medic tot la incurajarea unei persoane de pe forum, pt ca altfel cred ca si acum zaceam in pat ca o leguma
dar acum sunt ok
cred ca cea mai importanta este sanatatea, si pe urma restul,
ia-ti inima in dinti si mergi la un medic, la medicul de familie -de exemplu
sau cel mai bine ar fii la un psihiatru(sa nu te sperie ideea) pt ca o sa iti puna un diagnostic si sper ca si un tratament bun
eu am mai scris undeva pe forum ca as merge la orice medic doar ca sa pot avea o viata cat de cat normala
si eu merg la psihiatru si nu mi-e rusine.am ajuns la concluzia ca e mai rau sa nu mergi pt ca o simpla depresie poate sa iti dea viata peste cap
dar cu un tratament corect o sa poti sa o tii sub control
sunt persoane care au incercat cu tratamente naturiste, dar sunt si persoane care au nevoie neaparat de medicamente
de exemplu poate sa fie si o treactie chimica a creierului care nu produce destula serotonina si pot aparea depresiile(cred ca si in cazul meu-ca am avut perioade fara stress sau alte chestii si depresia tot a reaparut-fara tratament)

SI IN NICI UN CAZ SA NU TE APUCI SA BEI ALCOOL SAU ALTE CHESTII CA MAI RAU ITI FAC

deci, fa-ti un plan
de exemplu pune-ti in cap ca o sa mergi zilele astea la medic -joi sau vineri
pana atunci ai timp sa te gandesti ce o sa-i spui medicului
si sa nu-ti fie rusine, pentru ca nu esti singura cu astfel de probleme(poate ai vazut si tu cate persoane sunt pe forum!!!!!!!!)

si trebuie sa ai mare grija cu medicamentele-trebuie sa te ajute nu sa iti faca rau(ffff multe distonocalme!!!!!!!!)

acum am o viata normalacat de cat, adica nu mai sunt leguma si nu ma enervez din orice, si nu mai tremur
dar trebuie sa mergi la medic si sa faci un tratament.daca vrei sa fie bine.

astept sa ne scrii ce ai facut
de fapt primul pas l-ai facut ca ai scris aici, si sper sa fie cu folos.


MXXX-nu vreau sa te critic dar sa stii ca nu mi-a placut ca ai scris mai sus ceva de alcool-in cazuri din astea chiar se evita total!!!!!!!
pentru ca mai rau face!!!!!
tu ce mai faci?cum te simti?

hai sa o incurajam pe pufu!!!

va doresc mult bine la toti!!!!!!!!!!!

si inca ceva-poate va este de folos sa cititi articolele postate la TULBURARI PSIHICE
sunt multe de citit dar f interesante si mai la obiect cu depresiile.
si este si un GRUP DE SUPORT-pe capitole-f interesant-va spun eu -aveti multe de invatat de acolo
(DOAR SA NU LUATI MEDICAMENTE ASA "DUPA URECHE "ca nu face bine.)

pa pa

hmm.:D bn ms :)) mai ma refeream inainte de culcare cu alcolul:))) nu stii kt de bn iti poate face un coniac;) :X :))) NU IN EXCESS...doar pentru a creea stare de liniste..:P.wtf.tu nu bei niciodata gege:))..:P in fine.cu medicii...eu una nu am incredere in ei...dah:>;)):))) kisses.&&& GO PUFU!!!!! :* ;))

poi acum chiar nu pot sa beau. pt ca antidepresivele nu merg cu alcool am mai baut destul de rar da intr-o depresie numa bautura iti mai lipseste eu am incredere doar in anumiti medici ca si eu i-am schimbat ca nu i-am nimerit din prima pe cei mai buni doar med.chirurg-sunt operata de tiroida si nu am avut nici un fel de probleme dupa operatie la medic mergi de nevoie nu ca ai incredere sau nu. cam atat... pa pa

buna seara si va multumesc pentru sfaturi chiar simt ca ma i-a cineva in serios si gasesc un sprijin si eu imi doresc sa ma vindec stiti cat e de greu sa ma abtin de multe ori ma i-a si de la o simpla observatie a sefei.as vrea sa merg la un medic sunt constiienta ca va trebui sa ajung acolo dar mi-e asa urat sa merg de una singura dar va trebui la un moment dat deocamdata incerc sa ma linistesc incerc sa fac putin sport sa fac lucruri care ma relaxeaza dar dupa ce stau 10-11 ore la birou si din toate partile auzi criza-criza-criza si tu stai pe un butoi de pulbere ca in ori clipa numai merge si te da afara.stiti cum e nu e un singur motiv care genereaza aceste stari sunt n care sau adunat in timp am incercat sa merg si la un preot care din auzite ar fi un bun sfatuitor dar sincer nu pot sa-mi descarc sufletul oricand si oricum.un lucru va pot spune cert.ca prin cate am trecut in ultimii 10 ani numai Dumnezeu mi-a dat putere sa ma ridic si acum sa ma pot calma pana pastilele isi fac efectul plang si ma rog...plang si ma rog pana adorm.am momente cand ma uit in oglinda si nu ma recunosc vorbesc cu mine si ma ingrozezc de ce tampenii imi trec in mom alea prin minte cand zic tampenii ma refer la faptul ca-mi doresc sa mor.mi-e urata singuratatea imi doresc un copil sa ma pot implini sufleteste asta simt. vb...o seara placuta.tuturor

draga pufu un copil e cel mai mare dar de la dumnezeu dar gandeste-te bine ca el are nevoie de o mamica sanatoasa si nu cred ca vrei sa simta si el aceste momente dificile prin care treci sa speram ca atunci cand o sa ai un copilas sa nu mai fii in starea asta acum este momentul sa te gandesti la tine sa te simti bine sa-ti recuperezi linistea sanatatea. nu te mai gandi la tot felul de prostii usor de zis -nu --dar sa stii ca si eu am trecut prin asta--deci stiu cum e-- nu mai amana cu mersul la medic ca nu e de joaca cu sanatatea si daca stai tot asa se poate agrava-adica sa fie si mai rau sa speram ca nu. fa un efort si mergi la medic daca nu vrei sa mergi singura cere ajutorul unei prietene mamei. dar gandeste-te serios ca nu mai trebuie sa astepti ca nu vine medicul sa te ia de mana si sa te duca la cabinet te inteleg ca nu e usor si eu m-am dus tarziu la medic dar a trebuit sa gasesc aceea forta interioara ca sa pot merge si chiar si fizica pt ca de multe ori abia stateam in picioare si a trebuit sa merg singura pt ca mama imi zicea ca sunt destul de mare si trebuie sa merg singura --da ca varsta sunt mare dar ea nu a stiut ca am nevoie de un suport moral. asta e am mers singura dar ar fi fost mai bine sa merg mai de mult insa nu am reusit. si nici nu avea cine sa ma indrume ca nu stiam ce am si nu stiam ca o depresie o trateaza psihiatrul eu mergeam la med de fam si imi dadea vitamine si imi spunea sa ma odihnesc dar tot nu imi trecea intr-un final am ajuns la o doctorita neurolog pt ca aveam si dureri de cap si ea m-a trimis la un psihiatru--dupa ce i-am povestit cu ce ma confrunt dupa 1 luna de tratament ma simteam mult mai bine si treptat am redus dozele dar dupa cateva luni am recazut in depresie.pt ca dr psihiatra nu mi-a spus ca poate e nevoie sa iau medicamente cel putin 6 luni acum in mai am fost la alta dr psihiatru si mi -a spus sa iau medicamente 6 luni -1 an ca sa nu mai fac o recadere nu mi-e teama de luat pastile decat de faptul ca nu mai vreau sa trec prin ce am trecut inainte de a lua pastile. acum sunt bine si pot sa am cat de cat o viata normala si nu mai imi trec prin cap tot felul de prostii. ma gandesc la alte treburi de exemplu m-am apucat sa fac curat in toata casa si imi ocup mintea cu alte chestii parca nici nu as fi fost depresiva --si nu numai o data - eu am un baiat de 15 ani si sunt mandra de el tot ce imi doresc e sa fie sanatos nu a invatat foarte bine dar si daca a venit cu 5-sau 6 i-am zis.bravo. ca a venit si cu 3 si 4 dar asta nu e o tragedie si cel mai bun lucru este ca avem o relatie f buna mama -fiu comunicam si ne consultam in toate problemele deci-pufu-un pic de curaj si mergi la doctor-nu mai astepta salut toti forumistii pa pa

waw multi agorafobi suntem!!! eu am boala asta de vreo 4 ani si de 2 ani sunt cu asentra la pachet! de 3 luni m-am angajat si vad ca ma apuca iar starile de panica si depresie si lipsa de concentrare.
nush cum sunt simptomele voastre dar ale mele is nasoale rau!
i need help.ai mei radeau de mine cand le ziceam ca am impresia ca fac pe mine, ca vorbesc singura sau ca rade lumea de mine. ultimu atac l-am avut azi si m-a bufnit plansu.mi-e groaza de ziua de maine ca tre sa ma duc la serviciu si mi-e frica ca ma apuca iar. Autocontrolul nu prea functioneaza.cand ma apuca vreo criza dasta nu-s buna de nimic toata ziua. Nu ma pot abtine sa nu ma gandesc oare ce mi s-a intamplat si nu mi-am dat seama?

dragii mei si eu ma lupt de 7 ani cu aceeasi afectiune..moartea tatei, o operatie, un copil facut din flori care a culminat cu plecarea sotului de acasa...am ramas singura cu un copil, fara casa pt ca a vrut sa vinda sa se mute cu cea cu care a plecat.de atunci viata mea s-a scimbat inr-un vis urit.am slabit in 2 luni pina la div 25 de kg.am facut tratamente nenumarate.am avut si momente bune dar de 1 an laxin si lexotan..si nu mi-a fost bine...am incercat cu el in continuare pt ca era gratuit...apoi un dec 2009 m-a trecut de cipralex ..la fel rau si rau ..acum iau fevarin de 3 saptamini.dar starea de ametelea si con fuzie nu dispare.toata lumea imi spune ca in mine sta vindecarea...dar nu mai am optimism, vointa..sunt ca o frunza in vint...cum sa imi canalizez gindurile spre ceva de bine cind nu simt asta.nu imi doresc decit sa ma simt mai bine ca sa pot sa ma bucur de ce a mai ramas din viata asta.vreau dsa merg.la un neurolog..mi s-a spus ca spondiloza cervicala mai da stari din astea.dar totusi...zilnic ????nu traiesc decit pt ziua respectiva...gindindu-ma cum sa ma duc mai repede in pat sa ma culc ...sa o pot lua de la capat a 2a zi /.simt ca sunt la capatul puterilor si ma gindesc ca am altceva...dr de famile si psihiatra spun mereu ca totul e din cauza starii mele de nefericire si neimplinire.si ma gindesc cu groaza ca mai am de trecut prin necazuri.cum o sa rezist ???