Agorafobie - grup de suport

Buna dragele mele,
Am revenit!M-am intors din concediu acum o saptamana, insa n-am avut deloc timp sa intru sa va scriu, ca am intrat direct in priza cu buisness-ul meu.Am avut o saptamana asa de agitata, incat acum mi se pare ca am fost in concediu candva demult demult:-)).Am vesti bune.Nu mi-a fost deloc rau in ultimele 2 saptamani.In concediu am fost foarte bine, am umblat, am vizitat, m-am bronzat, m-am imbaiat, etc, si m-am simtit foarte bine.Intr-o singura seara, am avut ceva ameteli, insa lejere, fata de ceea ce am patimit in alte situatii.Noi am fost cu niste prieteni in concediu si mi-a fost asa de bine, incat nici nu au banuit nimic de afectiunea mea.Sper sa ma tina aceasta stare de bine, in ciuda caniculei de afara, care ma termina.Recunosc ca am avut ceva emotii inainte de a pleca in concediu, pentru ca ma gandeam sa nu cumva sa ma ia raul pe drum sau pe acolo, insa m-a ajutat Dumnezeu sa-mi fie foarte bine, si am reusit sa ma deconectez de absolut tot (inclusiv de boala) pentru o saptamana.
Apropos de ce ati vorbit aici, si mie mi-a recomandat o endocrinoloaga sa fac acea analiza a glandelor suprarenale, insa am inteles ca trebuia sa-mi injecteze ceva(cred ca hormoni) intr-o zi si apoi dupa 48 de ore trebuia sa mi se mai injecteze din nou, si apoi sa mi se ia sange.Nu stiu exact procedura, pentru ca nu am mai facut acea analiza, pentru ca medicul de familie mi-a zis ca nu e prea ok sa mi se injecteze acele substante.Tu ai facut-o Natalia?Verticala sunt absolut de acord cu ce ai spus:cum ca asa raspunde organismul nostru la stres.A invatat aceasta metoda gresita si acum la fiecare stimul e la fel.Va trebui sa ne luptam sa ne dezvatam de acest prost obicei.Dani eu nu stiu cand voi reusi sa plec singura asa cum spui tu.Si ai mare grija cu amorteala aia, poate ai tras curent.
Mi-a fost chiar dor sa aflu vesti de la voi!Va pup si ne auzim cat de curand!

Dragelor ma bucur ca ati revenit cu forte proaspete, optimiste si increzatoare, pregatite sa invingeti aceasta problema care ne-a cam dat batai de cap in ultimii ani.Vad ca sunteti din ce in ce mai bine, lucru care ma bucura enorm de mult.Bravo DeeaP pentru reusita, tine-o tot asa si ai incredere ca intr-o zi vei putea spune cu adevarat ca acest cosmar s-a terminat !Practic ti-ai demonstrat in acest concediu ca starea noastra nu o putem numi BOALA, pentru ca acest lucru ar fi insemnat sa-ti fie rau peste tot in orice imprejurare, ci este o problema emotionala care apare in anumite situatii si care practic a fost invatata de creierul nostru, deci va putea fi depasita.Eu sunt bine, linistita, in continuare pe linia de plutire, nu prea merg mai deloc pe jos spre rusinea mea, ieri l-am vazut pe bebe, este chiar maricel, sarcina decurge bine pana in prezent, iar tensiunea vad ca este buna.Nimic nu ma poate necaji in aceasta perioada mai ales problema pe care o am, imi dau seama ca nu am cum s-o tratez deocamdata dar va veni si vremea ei cand ma voi ocupa de ea!In rest, toate bune, sunt fericita si emotionata in acelasi timp si astept cu nerabdare clipa cea mare.Va pup pe toate si astept vesti de la voi.Sa aveti o saptamana frumoasa!

Bunà ziua dragelor,

abia astazi am timp sa raspund la întrebarea pusà de DeeaP, în legaturà cu analiza care stabileste nivelul de stres. Repet, analiza este un SIMPLU luat de sânge, NU EXISTA SUBSTANTA DE CONTRAST SAU HORMONALA ! Asta-mi denotà a mia oarà "competenta" medicilor care habar nu au despre ce vorbesc !!! Poti sa vezi pe internet, ce înseamnà CORTISOL ( si NU cortizon !) iar eu am refàcut-o vinerea trecutà, am avut rezultatul luni. Nu existà tratament pentru scàderea nivelului de Cortisol dacà este mare ( stress ridicat !) dar poate fi micsorat prin adaptarea felului de viatà, prin regulile pe care le stim toate si pe care le nu le prea putem aplica.Important este cà te simti bine si ai avut demostratia cà SE POATE sà revenim la normal. Iti doresc sa-ti fie asa cum ti-a fost în vacantà, în fiecare zi !
Raluca dragà, ce minunatà starea de liniste pe care o ai ! Numai gândul la noua viatà care va veni pe lume si la bucuria care te asteaptà, te poate îndepàrta de suferintà, pâna la vindecare. Poate cà nici nu va fi nevoie sa te mai ocupi de aceastà problemà, dupà ce vei fi ocupatà cu bebe si va fi doar un "vis urât" din care te-ai trezit...
Iti doresc asa sa fie !

Dragelor, fie ca zilele de caniculà sà nu ne afecteze prea tare, sa rezistàm asa cum sântem obisnuite, la gândul cà va trece si ne vom simti iaràsi mai bine, cât de curând. Sa ne auzim cu vesti bune de la Màriuca, Dani, Verticala, Raluca, DeeaP si de la mine care, và îmbratisez cu drag

Buna tuturor,
Raluca, ai dreptate si stiu ca noi ne-am declansat singure aceasta "boala".Eu ii spun inca boala, pentru ca nu pot intotdeauna sa-mi controlez starile de rau.Uneori reusesc sa-mi impun sa nu-mi fie rau, insa de cele mai multe ori, "boala" iese invingatoare:-((Ma bucur pentru tine ca esti bine, linistita.Eu sunt foarte curioasa de felul in care te simti pe parcursul sarcinii, pentru ca va urma sa fac si eu un copil, dar acum ma inspaimanta gandul acesta, din cauza afectiunii mele numita agorafobie.Faptul ca tu esti insarcinata, imi da si mie intr-un fel curaj.Nu stiu cum esti tu, insa eu la cat sunt de fricoasa, la cat de mult ma panichez in spitale si in cabinetele medicilor(de cand sufar de agorafobie), nu prea imi imaginez momentul nasterii propriu-zise.In ultimele 2 saptamani au nascut si doua prietene bune de ale mele.Fiecare are cate o fetita(se pare ca este anul fetelor), si au nascut prin cezariana intr-o clinica particulara.Si mai am inca o prietena ce va naste la sfarsitul lui octombrie, tot o fetita.Mie imi este foarte frica de nastere.Nici nu ma gandesc sa nasc natural.Eu cer detalii, amanunte, la toate prietenele ce nasc sa stiu cam ce ma asteapta.Insa ele sunt bine, sanatoase, nu sunt ca mine.Ele nu stiu de afectiunea mea...

Scuze, am trimis mesajul din greseala.Sa reiau.Raluca tu cand rebuie sa nasti?Mai mergi la servici?sau ai intrat deja in concediu?Tu esti de varsta mea?ca nu mai stiu.Eu o sa fac in curand 29 de ani.Iti doresc multa multa sanatate in continuare!Si la bebe la fel!
Natalia, in legatura c u analiza respectiva, sunt sigura ca endocrinoloaga mi-a spus ca trebuie sa-mi injecteze ceva inainte cu o zi de a-mi lua sange.Iar despre competenta celor mai multi medici pe la care m-am "cautat", prefer sa ma abtin.Niciunul n-a banuit ca eu as putea face atacuri de panica.Si le descriam cu lux de amanunte toate simptomele.Eu nu sunt de specialitate, dar m-am documentat si iata ca am reusit sa ma autodiagnostichez.Sunt toti "varza".Nici nu-i intereseaza!!!Tu ai zis ca ai deja rezultatul analizei.Cum ti-a iesit?
Eu ma simt inca bine.Nu am mai avut ameteli.Am umblat foarte mult zilele astea in ciuda caniculei de afara.N-as fi crezut ca pot rezista sa umblu prin asa caldura (bineinteles insotita de iubitul meu).
Va pup si sa ne auzim doar cu vesti bune!!!

Buna tuturor.DeeaP recunosc perfect aceste temeri ale tale legate de perioada de sarcina.Si eu imi puneam fel si fel de intrebari, daca voi fi in stare s-o duc pana la capat, daca voi reusi sa rezist 9 luni fara nici un xanax(pentru ca Cipralex nu mai luam de un an jumate), daca fac atacuri de panica si bebelusul simte, daca nu voi mai putea sa conduc ce voi face, daca.daca, daca...Dar, spre marea mea uimire nu am nici cea mai mica problema, nu ma mai tem, nu ma mai necajesc, desi cu riscul de-a ma repeta, eu tot nu ma incumet sa traversez spatiile mari si nici ca-mi pasa deocamdata.Parerea mea este ca nu ai motive sa amani acest moment unic si minunat, vei vedea ca te vei simti o femeie implinita, fericita care nu mai da doi bani pe agorafobie.Saptamana viitoare intru in concediu si am 28 de ani.Normal data nasterii ar fi aproximativ 10 septembrie, dar in functie de cum se prezinta tensiunea, daca Doamne fereste creste brusc atunci va fi in jur de 1 septambrie maxim.Daniela iti multumesc mult pentru incurajari si sa te auda Dumnezeu, poate nu voi mai avea nevoie sa incep un tratament, desi nu stiu daca voi putea sa depasesc singura aceasta teama de a traversa fara o sustinere medicamentoasa, dar cine stie, poate va fi vreo minune.Dani, Mariuca, Verticala sunteti bine?Mai dati si voi un semn de viata pe aici cand aveti timp.Va pup pe toate si va doresc numai bine.

Buna fetelor.Eu ma bucur cand citesc comentariile voastre si observ ca sunteti bine, optimiste.Eu sunt ca sa zic asa ok dar nu in totalitate.Ma lupt cu manifestarile date de canicula.Mi-e foarte cald, ma simt ametita tot timpul, mi-e frica sa nu lesin chiar si in casa.Desi sunt o persoana care nu are probleme cu greutatea, chiar as vrea sa ma pun un kilogram doua pe mine, suport greu canicula si nu stiu de ce.E ca atunci cand faci cadere de calciu, doar stiu cum este.Cu mersul pe strada, cu traversatul, incepusem sa nu mai am asa mari probleme dar acum vad ca incepe iar teama.Obsesie sa fie oare?Nu am mai fost de un an la medic, mai ales la medicul de familie care imi da tratament cu calciu si magneziu, eventual distonocalm.Odihna, cat mai multa odihna.In continuare beau ceai de sunatoare si roinita dar sincer vorbind nu mai stiu ce sa fac.In curand cred ca voi merge la medicul naturist.Raluca iti tin pumnii sa fie totul ok.Mariuca esti bine?Deea esti ocupata mai tot timpul vad.Cred ca noi nu putem trai fara viata asta agitata.Astept vesti cay mai bune de la voi.Va imbratisez.numai bine

Buna tuturor,

Eu sunt bine doar ca sunt asa de ocupata si de obosita ca pur si simplu am uitat sa mai intru pe aici. Rusine mie.

Vad ca in general sunteti bine.

Raluca mai este foarte putin. Pana la urma s-a confirmat ca este baiat? Ce bine ca nu mai ai probleme cu tensiunea.

Dani exact asa pateam si eu pe timpul verii acum cativa ani. Vad insa ca de anul trecut suport mult mai bine temperaturile mari, chiar cele in jur de 40 grade. Probabil are legatura cu anxietatea, in cazul meu cu reducerea ei.

Deeap vad ca faci progrese. Daca este vorba de analiza simpla numita Cortisolul din sange si mie mi-a fost dozat fara nici o pregatire prealabila. Si eu am avut la momentul respectiv o valoarea mare. Este specific celor care sufera de tulburari de anxietate.

DanielaNatalia nivelul Cortisolului o sa scada pe masura ce te vei echilibra emotional. In mod firesc hormonii de stres au valori mai mari in cazul persoanelor cu anxietate dar ei ajung la un nivel normal atunci cand starea emotionala se echilibreaza.

Verticala ce mai faci?

Eu sunt bine. Am redus Cipralexul desi nu am renuntat inca la el. Ieri am fost cu fetita mea la ziua de nastere a unei prietene de a ei si ma gandeam ca acum un an si ceva nu as fi putut sa urc cu masina in parcarea de la Unirea si apoi sa iau cateva etaje un lift mic si ermetic, inchis cu niste usi grose si unde era destul cald. Doamne ajuta, pana acum totul este OK.


Va pup pe toate si sa ne auzim cu bine

Dragele mele,

mà bucur sa mai avem vesti una de la cealaltà. Sper ca sânteti bine, cu toatà caldura care ne "bucurà "zilnic.noroc cà nu dureazà mult si vor veni din nou zile mai ràcoroase. Dragele mele, mai am 2 zile de muncà si apoi o lunà de concediu ! Numàr orele pâna când mà voi vedea împreunà cu familia, la Zarnesti, unde vom sta în aceastà perioadà. Nu mai am calculator acolo, asa ca nu voi mai comunica cu voi pâna la 1 septembrie.Sa và gàsesc sanatoase, cu progrese importante ( pe "tema " noastrà comunà ), cu mai multà odihnà si liniste sufleteascà. Raluca, sa-ti fie tot timpul bine si lui bebe, la fel ! Màriuca, Dani, DeeaP, Vericala, và doresc din suflet sa aveti o varà în care sa va bucurati de sanatate si puterea de a merge mai departe, spre vindecare! Va ne reauzim numai cu vesti bune ! Doamne'ajutà ! Và îmbratisez pe toate cu drag, Daniela

Buna tuturor,
Natalia, iti doresc sa ai un concediu perfect, cu multa odihna( ca ai nevoie), si fara episoade urate!Imi pare foarte rau ca nu o sa mai vobesc cu tine pana in septembrie!O sa-mi lipsesti enorm!E tare mult pana in septembrie cand o sa revii aici!Chiar o sa-mi lipseasca sfaturile tale!Te astept sa revii aici la fel de optimista si cu forte noi, cu bateriile incarcate!Te pup, cu mult drag!
Raluca, iti multumesc ca-mi raspunzi la intrebarile legate de temerile mele de a ramane insarcinata.Se pare ca tie iti prieste sarcina!Eu cred ca la cat de bine te simti acum, s-ar putea sa se fi produs anumite schimbari in organismul tau si sa nici nu mai ai nevoie vreodata de tratament.Sanatate multa iti doresc in continuare!
Mariuca ma bucur ca iti este bine, dar nu cred ca ai putut sa uiti de noi:-(( Mai asteptam vesti bune de la tine!
Dani si eu impartasesc aceleasi simptome la canicula asta de calvar!Eu nu suport caldura! devin foarte nervoasa si irascibila.Transpir mult!Mai ales cand am treaba si trebuie sa umblu prin oras de colo-colo ma simt asa epuizata.Sper sa depasim cu bine perioada asta.
va salut pe toate si sa ne auzim cu bine!

Buna la toata lumea.
Natalia, cred ca esti deja in concediu, sper sa ai parte de zile minunate si sa te intorci acasa cu forte noi, sa ne povestesti ce bine te-ai simtit, sa ne spui ca ai uitat de toate grijile si temerile de pana acum.
Raluca, ce mai faci?Deabia astept sa imi spui ce mai face bebe, daca e neastamparat si daca tu suporti vremea asta caniculara, daca ai scapat de oscilatiile de tensiune(parca ai spus ca nu mai sunt asa mari probleme)Iti tin pumnii sa fie totul ok.
Eu m-am obisnuit cat de cat cu caldura, pot iesi prin oras si in miezul zilei dar am oarecare teama.Observ ca nu scap nici eu de epuizare, automat se instaleaza teama de a nu pati ceva atunci cand constat ca m-am departat prea mult de casa, de loc sigur sau cand am de traversat o intersectie.Ma fac ca un arici...si totusi trece, dar cu cat efort...
In general am invatat sa gestionez starile astea.Si intr-un supermarket daca sunt, trebuie sa am mintea ocupata, altfel am senzatia ca se invarte totul cu mine, ca ma prabusesc, ca mi se inmoaie genunchii.Ma intrebam daca nu ar trebui facut un calendar, un fel de grafic unde sa notez perioadele de bine, de mai putin bine sau cand e totul ok.
Deea e posibil sa fi fost de la curent ce am avut, acum nu mai am nimic.Am cerut si eu sa imi faca analiza de cortisol aici dar mi s-a spus ca nu e nevoie, asta in urma cu 2 ani.Imi iesisera niste pete mici maronii pe fata nu chiar asa evidente si m-au dus cu gandul la un dezechilibru hormonal la o hiper sau hipofunctie a glandei suprarenale.Dar sper sa nu fie nimic.Ma simt obosita de parca as avea un job din cale afara de solicitant.Pe mine rutina ma doboara si asta e ma simt ca un om blocat in trafic.
Mariuca ma bucur ca esti ok, ca fetita ta se bucura de vacanta.Sa speram ca vom avea parte de zile insorite in continuare, ca se va mai domoli canicula.
Va imbratisez si astept vesti bune de la voi.Cu drag

Dragele mele va multumesc mult pentru gandurile frumoase si ca va gaditi la mine.Noi suntem bine, jucausi si maricei, iar bubuiturile din burtica sunt din ce in ce mai puternice.In ceea ce priveste anxietatea, este la un nivel redus, starile de ameteala in multime nu mai exista de mult, iar durerile de cap care incepusera sa-mi puna mari semne de intrebare au disparut de luni de zile fara vreo explicatie, probabil schimbarile hormonale care s-au produs odata cu sarcina ar fi motivul.Nu mai am nici cea mai mica teama cand trebuie sa plec de acasa singura insa nu va ganditi ca totul este perfect, pentru ca in continuare spatiile mari imi dau fiori si nu am curaj sa le infrunt, dar asta este, mai glumesc si eu spunand ca pana la urma trebuie sa am si eu un defect, nu?Mariuca ma bucur din tot sufletul ca esti bine si da, avem un cavaler pe care abia asteptam sa-l cunoastem si sa-l strangem in brate pentru ca deja simt ca mi-a schimbat complet viata.Dani, nu mai am probleme cu tensiunea dar nici foarte mica nu este, 13cu6 sau 14 cu 7 cam asta ar fi, in functie de cat ma agit.Nu as vrea sa devin insistenta, probabil ca ai motivele tale pentru care esti reticenta fata de medicamente, dar este pacat ca nu vrei sa incerci un tratament adecvat, macar o perioada de proba sa vezi cum te simti si care este diferenta.DeeaP, oricand vei dori sa ma intrebi ceva iti voi raspunde negresit si, daca imi permiti, sfatul meu este sa nu mai amani momentul conceperii lui bebe pentru ca vei vedea ca nimic din ce te sperie acum nu se va adeveri si iti spune acest lucru o persoana care era ingrozita de ideea de a purta o sarcina, in ideea ca nu as face fata fara pastile timp de 9 luni, sau ma gandeam ca nu as mai iesi pe strada de frica stiind ca sunt insarcinata sa nu-i fac rau bebelusului si multe alte temeri care acum pur si simplu nu exista.Orice amanunt doresti sa afli eu iti voi raspunde poate reusesc sa-ti alung putin din teama.Va pup si va astept cu vesti bune

Buna tuturor,

Danielanatalia concediu placut. Iti doresc multa odihna si relaxare si nici un gand anxios sa iti treaca prin minte. Te asteptam cu forte proaspete in septembrie.

Raluca, parca spuneai ca pe la sfarsitul lui august nastI? Ce putin mai este. Parca nici mie nu imi vine sa cred.

DeeaP subscriu la tot ce spune Raluca despre perioada de sarcina. Pentru mine a fost una minunata, nu stiu sa fi fost vreodata mai fericita. Si sa nu uitam ca am intrat in sarcina in plina criza de anxietate, atacuri de panica si fobii. Cu siguranta natura este tare desteapta si face tot posibilul sa protejeze viitorul pui de om.

Dani eu am facut "pace" cu temperaturile mari si parca am si uitat cum este sa nu poti iesi afara nici la 30 de grade.

Eu sunt bine in continuare, am ajuns la o doza de 5 mg de Cipralex, pana acum fara efecte secundare. Este asa de bine sa poti pleca unde vrei, cand vrei, sa mergi cu liftul, sa conduci masina etc, fara sa privesti toate acestea ca pe niste provocari

Peste aproximativ doua saptamani ma asteapta o interventie ginecologica si anume indepartarea unui polip endocervical prin histeroscopie. Am acest polip de 4 ani asa ca voi astepta rezultatul examenului histopatologic cu o oarecare neliniste dar sper sa fie totul OK. Raluca stii cumva daca Cipralexul interfereaza cu anestezia?

Numai bine

Buna fetelor.Mariuca imi pare rau dar nu-ti pot raspunde la intrebarea referitoare la interactiunea Cipralexului cu anestezia pentru ca nu am cunostinte despre acest aspect dar iti doresc sanatate multa si sunt convinsa ca vei depasi cu succes aceasta interventie pentru ca ai demonstrat ca esti o fire luptatoare si puternica si ai toata admiratia mea pentru puterea de care dai dovada!Te asteptam cu vesti bune si la fel de increzatoare.Daniela si eu iti doresc concediu placut fara nici cea mai mica teama sau senzatie de ameteala.Eu sunt in continuare bine, vad ca tensiunea este la valori normale, foarte rar mai sare la 14 cu 8, iar in acest caz cred ca voi naste in jur de 10 septembrie cand este data normala dar saptamana viitoare mergem din nou la medic si atunci vom discuta acest aspect.Starea de anxietate este foarte redusa, nu-mi creeaza probleme si oricum nu-i dau atentie pentru ca gandul meu este 100% ocupat de bebe pe care il asteptam cu nerabdare.Eu va pup si va doresc numai si numai zile frumoase.

Buna tuturor.Mariuca sper sa fii bine, optimista si sa treci cu bine peste acest obstacol.Iti tin pumnii.Stii ceva despre operatie, este dificila?Raluca cred ca astepti cu nerabdare venirea pe lume a baietelului.Ma bucur ca esti bine si nu mai ai probleme asa mari cu anxietatea.De cand temperaturile au revenit cat de cat la normal si eu sunt ceva mai bine.In schimb nu imi da pace senzatia de amorteala a capului, e ceva ce nu imi pot explica.Sa fie de la curent, de la o masea de la ureche?Imi pun sute de intrebari, apoi le alung.Apare din senin, e ceva sacaitor care ma "urmareste"in activitatile zilnice.Inainte ma duceam mai des la medic, dar de cand doctorita mi-a spus plictisita ca e ceva normal nu am de ce sa ma ingrijorez, sa iau calciu, sa nu ma mai consum, am"batut "in retragere.I-au lucrurile ca atare.Si totusi...teama exista.
Deea si eu transpir mult, ma simt epuizata cand circul prin oras cu diverse probleme, mai ales cand am de rezolvat o multime de treburi.Nu stiu cum as putea face.Sigur e nevoie de tratament.Momentan am inceput sa iau calciu(imi cade parul foarte tare).stiu ca nu se recomanda in lunile de vara dar asta e solutia care am gasit-o mai la indemana.Va pup si va doresc numai bine.

Buna tuturor,

Raluca ce mai faci? O sa fii taare ocupata in curand. Sper totusi sa mai intri si pe aici sa ne povestesti despre tine si micuta ta minune.

Dani esti de admirat ca fara tratament poti sa fii cat de cat functionala. Tratamentul insa te-ar ajuta sa te simti intr-adevar bine. In ceea ce priveste sutele de intrebari stii si tu raspunsul la ele. Esti sanatoasa fizic, problemele tale sunt de natura emotionala.

Verticala nu mai stim nimic despre tine. Cum mai esti?

Deeap eu am facut un copil intr-o perioada in care eram agorafobica si aveam o multime de alte fobii. Dupa cum spunea si Raluca in timpul sarcinii starea emotionala se schimba. Hormonii care se produc si al caror rol este sa protejeze micutul pui de om produc viitoarei mame o stare de bine si de calm asa incat anxietatea se diminueaza foarte mult. Ce vreau sa spun este ca nu trebuie sa astepti neaparat pana vei fi complet echilibrata ca sa faci un copil.

Eu sunt bine. Saptamana viitoare, miercuri, sunt programata la operatie. Sunt usor ingrijorata din cauza anesteziei pentru ca niciodata nu am agreat anesteziile generale, de fapt este pentru prima oara, mai ales ca nu stiu cum va interactiona Cipralexul cu substanta anestezica.

Pupici

eu va trimit calde salutari de la mare :)
in rest, ma pregatesc sa fac ce-mi place in viata profesionala chiar daca asta o sa insemne lipsuri in prima parte, dar macar sa fac ce-mi place. danielanatalia m-a pus pe ganduri despre cum a suportat organismul ei stresul si presiunea la care a fost supus si trebuie sa recunosc ca m-a cam speriat... si eu zic ca o sa fie bine.

mariuca, la cate ai trecut tu prin viata si ai supravietuit, o anestezie generala e floare la ureche. pur si simplu o sa te trezesti deja operata, fara sa simti nimic, fara sa-ti amintesti nimic din momentul in care ai adormit

raluca, bebe se pregateste sa te cunoasca? ca stiu ca tu sigur esti pregatita:)

dani, tu esti deja intr-un echilibru, fragil dar totusi echilibru:) te aventurezi prin spatii deschise, vin senzatiile neplacute, te intorci aici, ne povestesti, si o iei de la capat, imi place ca nu renunti:)

deea, ce mai faci de cand te-ai intors din concediu? nu stiu in ce domeniu activezi tu, dar stiu ca de obicei din septembrie se dezmortesc lucrurile si e mai mult de lucru... esti pregatita?

va trimit scoici si nisip si imbratisari calde!!

@ Verticala

Tot timpul trebuie sa iti programezi si sa vizualizezi un viitor pozitiv !!!

Buna tuturor,
Nu prea am mai avut timp sa va scriu, pt ca am lucrat foarte mult cu firma mea si am avut si ceva probleme personale cu mama mea, ceva probleme de sanatate care s-au finalizat cu o operatie, insa acum ea este ok si lucrurile au intrat in normal.Ma bucur ca sunteti toate bine si sanatoase.Eu am fost ok in perioada asta si sper sa-mi pot mentine starea asta.Voi stiti ca la noi nu e o zi ca alta.din pacate.
Mariuca iti doresc multa sanatate si succes cu operatia.Ar trebui sa-ti intrebi medicul, referitor la teama ta de felul cum reactioneaza Ciprelexul cu anestezia.De fapt sunt sigura ca te va si intreba anestezistul daca iei ceva tratament, asta inainte de operatie.La cat esti de puternica, cu siguranta vei trece usor si peste hopu-ul asta.
Natalia, nu te-ai mai intors din concediu?Noi te asteptam aici cu mult drag, vesti bune si forte proaspete!
Raluca, inca putin si va avea loc marea ta intalnire cu bebe.Eu sper ca vei mai avea timp sa mai intri si aici sa ne mai scri, insa la cum le vad si eu pe prietenele mele care au nascut recent,...sunt sanse mici:-))
Verticala te invidiez ca esti la mare, lacat de cald este aici la mine.
Dani sa sti ca ne asemanam foarte mult la simptomele pe care le avem.Si mie imi cade parul tare mult in perioada asta.Toata lumea spune ca din cauza stresului si a lipsei de vitamine.Eu am foarte multe prietene care se plang de caderea parului.Si ele nu au problemele mele.Deci sigur nu asta este cauza.
Va salut pe toate si sa ne auzim cu bine!

Buna dragele mele.Asteptam cu nerabdare vesti de la voi dar imi dau seama ca sunteti ocupate.Ma bucur sa constat ca sunteti in general bine, ca o parte din temeri au mai disparut si parca va simt mai optimiste si sper sa nu ma insel.Mariuca iti doresc sanatate multa, iti tin pumnii pentru ziua de miercuri si sunt ferm convinsa ca vei depasi cu succes aceasta interventie pentru ca, asa cum ti-am mai spus, eu te vad mereu o invingatoare si o persoana foarte puternica si inca o data BAFTA MULTA si te asteptam cu vesti bune!DeeaP ma bucur ca esti mai bine si ai depasit problema cu mama ta si daca imi permiti te-as intreba daca mai ai o teama atat de mare in legatura cu sarcina si daca te-ai mai gandit la acest lucru pentru viitorul apropiat.Daniela te asteptam cu drag sa ne povestesti cum a fost concediul, sper din tot sufletul ca fara anxietate si stari de ameteala!Dani nici eu nu ma simt in largul meu cand sunt temperaturi ridicate, dar bine ca au trecut.Intr-adevar am mari emotii, abia astept momentul unic cand imi voi strange bebelusul in brate si asta cred ca se va intampla pana in data de 10 septembrie, saptamana viitoare voi stabili cu medicul data(pentru ca doresc operatie cezariana).Acum pe ultima suta de metri am inceput sa ma simt cam molesita, fara vlaga si nu prea mai am activitate nici macar in casa dar asta este, mai avem putin.Eu va pup si sper din tot sufletul sa mai comunicam pana atunci

Buna fete dragi,

Va multumesc pentru incurajari, au insemnat mult pentru mine. Ati avut dreptate am facut foarte bine fata situatiei. Se pare ca avem o putere de care de multe ori nu suntem constienti. Doctorul a spus ca nu sunt prea multe femeile care aleg sa faca investigatia fara anestezie si reusesc sa isi pastreze sangele rece asa de bine. Asta asa ca sa ma laud un pic. Acum astept rezultatul histopatologic care va fi gata cam intr-o luna, dar nu ma ma astept la nimic rau.

Raluca ce putin mai este. Cred si eu ca esti mai fara vlaga, asa se intampla pe ultima suta de metrii, pe de o parte din cauza avansarii sarcinii iar pe de alta parte din cauza emotiilor firesti legate de nastere. Totul o sa fie bine, noi iti tinem pumnii si te asteptam cu vesti. Sa nu cumva sa nu ne anunti (tu sau sotul tau) ca ai nascut si este totul OK.

DeeaP multa sanatate mamei tale si tie o anxietate cat mai mica. Nu mai stiu, tu ai inceput tratament (terapie, medicatie)?

Verticala inteleg ca te lansezi pe cont propriu. Eu cred ca decizia de a face pe plan profesional ceea ce iti place este un act intelept si de mare curaj. Chiar daca initial este dificil si poate vei suferi unele privatiuni, cu incredere si rabdare vei reusi. Imi dau seama ca esti o persoana hotarata si care nu se lasa usor infranta iar astea sunt calitati, care pe langa competenta profesionala, nu au cum sa nu iti asigure succesul. Care este domeniul (daca vrei sa ne spui))?

Dani te vopsesti?Si eu am avut problema asta (caderea parului) cu multi ani in urma si am vazut ca m-a ajutat foarte mult alimentatia bogata in fructe, legume, peste, cereale integrale, diverse seminte crude. De asemenea dupa ce ma samponam pe cap si ma limpezeam bine imi aplicam o masca cu galbenusul de la un ou in care puneam o capsula de vitamina E si o capsula de vitamina A.

Eu sunt bine, am renuntat la Cipralex, sa vedem cum o sa ma simt. De indata ce Maria o sa inceapa gradinita vreau sa ma duc la aerobic si sa incep cursurile acelea profesionale despre care tot vorbeam. Si mai vreau sa merg la masaj. Am gasit un centru pe langa mine, sa vedem daca mi se pare OK. Am reinceput sa citesc, mi-am cumparat Idiotul si De veghe in lanul de secara si ma bucur mult ca imi gasesc timp pentru asta. Saptamana viitoare o a mergem la munte si acolo sigur o sa am timp sa citesc.

Tot vreau sa vorbesc despre rolul sportului in diminuarea anxietatii si uit mereu. Eu cred ca unul din factorii care au contribuit la recuperarea mea a fost sportul. Eu fac miscare in fiecare zi, bicicleta, mers pe jos, sarit coarda sau patinaj. Oricum fac cel putin 4 1/2 h de sport pe saptamana si ma ajuta atat fizic cat si psihic foarte mult.

Acum ceva ani, daca trebuia sa alerg dupa un autobuz simteam cum imi sare inima din piept si atacurile de panica le resimteam ca pe niste precursoare ale unui atac de cord, asta pentru ca inima mea nu era apta pentru a face fata unor palpitatii sau aritmii.

Acum sunt extrem de vioaie, eforturile nu ma obosesc si fac fata mult mai bine unui inceput de anxietate

In ceea ce priveste beneficiul fizic, numai prin miscare (si alimentatie) reusesc sa tin sub control o hipercolesterolemie mostenita, fara sa trebuiasca sa iau statine.

Sa nu uit de alimentatie care la mine se bazeaza pe peste, legume, fructe, cereale integrale, seminte crude, ulei de masline si masline, paste si paine integrala si dulciuri putine si doar bio, cu cat mai putine lipide si zahar.

Numai bine

Buna fetelor.Eu sunt in general ok doar putin mai agitata, asa fara motiv aparent.Sincera sa fiu am incercat sa nu ma mai agit asa tare, sa privesc cu calm lucrurile si sa nu le mai dau o importanta asa mare.Ma refer la cele legate de anxietate.Dar ma intreb pana cand ?Poate fi un episod stresant care sa strice tot.Incerc sa nu ma mai gandesc.
Verticala ai dreptate echilibrul e fragil, stiu ca imi trebuie multa vointa sa lupt si ma bucur cand vad ca reusesc sa fac progrese dar...nu e suficient.Inca persista teama, inca mi se strange inima cand sunt nevoita sa circul pe o distanta mare, cand sunt in supermarket prefer sa nu zabovesc mult.Am fost mai ocupata astea 2 saptamani si am realizat mai bine acum ca o activitate care imi distrage atentia, care ma tine in "priza" nu imi poate face rau.
Mariuca, nu ma vopsesc.Niciodata nu mi -a cazut asa tare parul.Am sa iti urmez sfatul.Cum te simti fara cipralex?Dar dupa operatie(faci vreun tratament)acum?Te felicit ca iti gasesti timp pentru sport si miscare asta ne mentine tineri si cu pofta de viata.Cand se instalase anxietatea si se repetau des atacurile de panica, cand nu suportam ideea ca nu pot pleca nicaieri neinsotita ma transformasem dintr- un om activ intr-o fiinta pe care nu o mai intelegeam.Aveam zile in care numai ideea ca trebuie sa parcurg si 100 metri fara ajutor imi dadea strangeri de inima.Nu mai e la fel ca atunci dar nu cred ca as mai putea sa fac fata unui serviciu stresant, unei situatii stresante.Zilele astea am mai avut un motiv sa ma sperii.Nu stiu de la ce poate fi(binenteles ca ma gandesc la ce e rau prima data), au aparut acele sa le zic asa "scurtcircuite"pe partea dreapta a capului.Ameteala am pus-o pe seama caniculei din ultimele zile.Imi zic "trece"dar tot ma framant. Raluca, ce mai faci?Cred ca iti e greu pe ultima suta de metri.Asteptam vesti de la tine si bebe.Deea poate iei exemplul Ralucai...desi cred ca acum esti ocupata, ai mult de lucru(sau gresesc eu si nu ai terminat concediul)?Natalia astept vesti bune de la tine.Va imbratisez cu drag

Bunà dragelor ! Am sosit din vacantà si sânt deja la servici. Và multumesc pentru gândurile voastre si mà bucur pentru fiecare din voi, pentru progrese, pentru puterea de a trece "obstacolele" vietii, pentru curajul si efortul zilnic de a merge mai departe.Eu am avut pentru prima oarà în ultimii 7 ani, un concediu în care m-am odihnit, am avut doar câteva zile mai proaste, cu ameteli si stare de ràu, dar restul perioadei ( de 5 sàptàmâni !) m-am bucurat de fiecare clipà, de fiecare lucru sau loc, de tot ceea ce am fàcut ( nu mare lucru, dar pentru mine =enorm !), de tot ce am vàzut ! Am stat la Zarnesti 2 saptamâni si restul vacantei, la o pensiune lângà Cheia unde am avut ceea ce era mai imortant : liniste, odihnà, relaxare ! Anul acesta am avut parte de tihnà, fàrà accidente ( ca cel al sotului meu, anul trecut ), fàrà suferintà, fàrà tensiuni.A mers si mama cu noi si totul a fost un mare dar de la Dumnezeu ! Am plâns si m-am bucurat când am stat la cofetarie fàrà sa-mi fie ràu, când ne-am plimbat pe strazi si am putut intra într-un magazin, când am facut ceea ce este normal dar pentru mine era doar un vis.Tràiascà tratamentul cu Cipralex ! Eu sânt un exemplu de caz grav si care am rezultate imense în revenirea la normal, dupà 8 luni doar.si continui sa-l iau.
Ce vesti aveti de la Raluca ? A sosit "cadoul" ? Màriuca, te simti bine dupà operatie si dupà încetarea tratamentului ? Dani, Varticala, DeeaP cum và simtiti ? Cât am fost în vacantà mi-ati lipsit mult, m-am gândit des la voi si as fi dorit sa va aràt cum "avansez" încet dar sigur, sa và spun încà o datà ce mult însemnati pentru mine si cà voi continua sa va scriu mereu, indiferent de starea pe care o voi avea. Dragele mele prietene, mà bucur sa reiau discutiile cu voi, astept vesti si mà rog bunului Dumnezeu sà và fie bine si sà và bucurati de fiecare zi ! Và îmbratisez cu drag, Danielanatalia

Buna seara tuturor,
Natalia, bine ai revenit!Ti-am simtit lipsa aici!Erai cea mai activa dintre noi.Ma bucur ca ti-a priit acest concediu si ca te-ai odihnit asa cum meritai.E bine ca faci progrese.Succes in continuare!Eu azi nu am avut o zi prea buna.Am avut ceva treaba cu firma mea, la Finante, si am fost acolo, bineinteles insotita de iubitul meu si cu toate astea m-am simtit foarte ametita.Ma uitam la acei oameni din jurul meu care venisera acolo singuri si care erau foarte ok nu avea nimeni nimic, iar eu eram asa de panicata ca simteam ca-mi sare inima din piept.Ma gandeam ca eu nu as putea sa vin acolo singura, asa ca celelalte persoane de acolo.Ca mie imi era rau, desi eram si insotita, dar degeaba.M-am simtit chiar rau, dupa mai mult timp in care am fost chiar bine dpdv fizic. Si ma gandeam in momentele alea cum de sunt cea mai slaba fiinta din pct de vedere psihic, care se afla in acea sala de asteptare plina de oamen?.De ce eu trebuie sa fiu mai prejos fata de toti?Asa rau imi pare cand am o astfel de zi, ca parca tote progresele pe care am reusit sa le fac, dispar intr-o clipa si trebie s-o iau de la capat.Dani, eu simt exact ce ai descris tu mai sus.Numai gandul ca as putea sa plec singura de acasa ma infioara.Si eu m-am transformat dintr-un om activ si independent...intr-o persoana pe care nici eu nu o mai inteleg cateodata.M-am obisnuit deja cu stilul asta de viata, dar relizez ca nu e un lucru normal tot ceea ce fac si imi e teama ca starea asta sa nu se degradeze cu trecerea timpului.Eu ma simt mai puternica acum decat atunci cand au inceput atacurile de panica in 2009, dar eu nu concep sa nu-mi revin de tot, adica sa nu mai fiu ca inainte niciodata. Nu vreau sa cred ca toata viata voi fi ca un om handicapat care trebuie insotit mereu.Ce o sa fac cand voi avea un copil si va trebui sa plec cu el singura de acasa in diverse locuri?Va trebui sa astept mereu sa ne mai insoteasca o a treia persoana?Nu pot sa acccept asa ceva.In rest, am fost chiar bine vara asta, fata de verile trecute, insa un stfel de episod ca cel de azi, ma ingenuncheaza iar.Nu stiu cum sa fac sa-mi iau inima in dinti si sa merg iar singura prin oras.La cafele cu prietenele, la cumparaturi, sa ma plimb, la coafor, in vizite, sa conduc iar masina,.etc, lucrurile alea firesti pt oricine si imposibile pt mine.Tu, Dani cum ai reusit?Voi fetelor?Cum ati facut?Verticala tu cum reusesti cu serviciul?
Va multumesc pt gandurile bune pt mama mea.Acum este bine.O astept sa vina saptamana viitore la primul control dupa operatie.Mariuca tu cum esti?Au sosit rezultatele?M-ai intrebat daca eu iau vreun tratament.Nu iau nimic.Cateodata calmogen plant.Si mai iau calciu la nevoie.Atat.
Raluca, ma gandesc din ce in ce mai des la faptul ca trebuie sa ma pun pe treaba sa fac un copil.Acum mai am inca 2 prietene gravide in 2 luni, si alte 2 trebuie sa nasca una in sept si alta in octombire.Toata lumea in jurul meu face copii.Chiar toata lumea.O sa vina si vremea mea.
Gata!Va pup pe toate si astept vesti bune de la voi!pa pa!

Buna fetelor.Calendaristic a venit toamna dar sper ca septembrie sa fie o prelungire a verii.Eu stiu ca la inceputul toamnei, cel putin la mine se instaleaza un anumit tip de depresie daca pot sa ii zic asa.Incerc sa alung gandul dar nu am ce face merg inainteasa cu bune si rele.Deea nu reusesc mereu sa fiu stapana pe situatie, chiar cea mai mica situaitie stresanta ma da peste cap.Faptul ca am sotul mai mult plecat in ultima perioada ma mobilizeaza mai mult sa incerc sa fac fata la ceea ce altadata spuneam ca nu se poate, ca nu voi reusi.Nu mi-e usor deloc.Merg neinsotita acolo unde am treaba si ma trezesc ca ma iau valuri de caldura, transpir, mi si inmoaie genunchii, dar merg mai departe.Si eu patesc ca tine, ma uit la oamenii din jurul meu si ma intreb cati dintre ei au aceeasi problema.Sa ma feresc de stres?Nu pot, nu cred ca in ziua de azi e posibil.Zilele trecute ma intrebam daca as face naveta cum ar fi?As face fata?M-am inscris in programul recrutarii de recenzori(deocamdata nu am nici un raspuns).Si daca ar fi raspunsul afirmativ, as face fata?De aici vine problema.Teama asta ciudata care nu imi da pace.Si eu am inceput sa iau calciu cu magneziu(osteocare)si binenteles nelipsitele ceaiuri de sunatoare si roinita.Am rarit pasiflora.Ma gandesc la ce spuneai tu, cred ca o sarcina ar schimba mult situatia, asa cum spunea si Raluca, e o minune care schimba viata unui om, a unei femei care se vrea implinita.Curaj!
Va imbratisez pe toate si astept vesti bune.Cu drag.

Dragelor, bunà sa va fie ziua si toamna care începe azi !
Dani, DeeaP si eu am aceleasi gânduri ca voi, mà uit la cei care nu stiu ce înseamnà sa tràiesti cu o stare proastà aproape permanenet, cu temeri, cu senzatii de ràu, ametealà, care nu pretuiesc ceea ce este cu adevarat important : starea de normalitate psihicà si fizicà ! Eu sânt cu ziceti voi, curajoasà, activà dar nu pot sa va spun cât de mare este efortul sa PAR asa ! In fiinta mea este o luptà continuà de revenire la normal, o luptà cu aceste stari care acum sânt mult diminuate dar totusi sânt prezente, nu mà simt nici pe departe ca atunci când eram fàrà probleme.Sânt încurajatà de progresele fàcute dar, pânà unde vor putea merge? se vor mentine în timp ? este suficinent doar Cipralexul ? voi mai avea si zile în care sà nu mà chinui ( chiar dacà este mai micà intensitatea) ?, ..si multe alte întrebàri la care, din pàcate nu-mi ràspunde nimeni, nici màcar doctorita.Si eu m-am obisnuit sa o iau de la capàt cu stradania în fiecare zi dar dupà atâtia ani, mà simt obosità si totusi nu pot admite cà voi ramâne asa ! La fel ca si voi, mà zbat cu stàrile acestei afectiuni foarte parsive ! Dar astàzi este 1 si nu trebuie sa ne làsam cu moralul jos cà tot nouà ne va fi ràu, asa cà ridicàm privirea, pieptul înainte, îndreptàm umerii si ne felicitàm pentru cât de puternice sântem ! Cei care stau la cozi, care merg pe stradà, la cafenea, coafor sânt oameni obisnuiti, noi sântem "magnolii de otel" ! Dragele mele, và aveti o lunà linistità, cu progrese cât mai mari, cu planuri împlinite si nu uitati cà sântem pe drumul cel bun ! Và îmbratisez pe toate cu drag, Danielanatalia

Am revenit dragele mele dar acum am in sfarsit minunea langa mine, face nani.Am nascut acum o saptamana cel mai minunat bebelus care mi-a schimbat viata si m-a facut cea mai fericita si implinita femeie din lume!Suntem amandoi bine, are 3kg 500gr. si cand il tin in brate sau ma uit la el uit de toate clipele urate prin care am trecut in ultimii 5 ani din cauza problemei si nimic nu mai conteaza in jurul meu decat familia mea care acum este completa.Eu sunt bine, operatia a mers repede, fara pic de emotii decat in privinta puisorului pana l-am vazut, iar recuperarea a fost usoara.Ma bucur sa vad ca sunteti bine, va doresc sa aveti parte de fericirea pe care o simt eu si promit ca va tin la curent cu tot ce se intampla cu NOI, pentru ca acum va scriem amandoi, eu sunt la calculator iar bebe mic in patut.Va pup si revin cu vesti

va salut, fetelor, eu sufar de claustrofobie; cum va simtiti dupa ce ati nascut ? va e mai bine cu bebele ? de fapt intreb degeaba pt ca eu nu mai pot avea copii. Cred ca si acest lucru m-a afectat f mult in instalarea depresiei, pt ca inainte - cand erau toate functiile normale - eram cu totul altfel. Mai puternica, nici nu m-as fi gandit sa ajung asa. insa, am si persistat pe ideea de frica prea mult timp - si ea s-a materializat (?). Doctorita imi spunea ca trebuie sa capat putere in organism si sa duc o lupta proprie cu boala. Am observat ca trebuie sa elimin din viata mea orice stare de tulburare ( suparare, conflicte, orice ) - si sa primesc totul cu seninatate...chiar si neregulile... Adesea apar neintelegeri pentru lucrurile bune pe care le fac / le spun... asta e cel mai greu de acceptat ; cred ca intelegeti ; acum trec printr-o perioada nu prea buna la care se adauga tensiunea momentului de inceput de an ; caut din nou post - pt ca cel de anul trecut s-a expirat; maine la amiaza se dau rezultatele - sper sa fiu in stare sa-mi duc sarcinile de serviciu; asta e singurul lucru care ma ajuta in momentul de fata - dar presupune in acelasi timp mult efort nervos, pe care-l simt. Sper sa -mi apara un nepotel ceva, sau sa fiu solicitata cat de cat intr-o directie placuta si dupa ce nu voi mai lucra sa -mi pot mentine motivatia - daca Dumnezeu imi mai da zile.
Am vazut aseara un scurt moment cu sora Monicai -fosta Columbeanu. Am simtit ca o inteleg perfect. Spunea ca nu atat necazurile dinaintea divortului au marcat-o cat felul cum a reactionat dupa; de fapt pe om il poti cunoaste numai cand este pus in ambele posturi ( la bine dar si la rau ); spunea ca nu s-a astepatat ca omul cu care a impartit totul sa reactioneze astfel: "mi s-a facut teama " - de viclenia / duplicitatea lui, ... ( un om parsiv, spunea ea...) ; nimic nu poate induce teama mai rau decat sa nu cunosti omul de langa tine; siguranta e poate unica conditie a linistii - in caz contrar innebunesti de frica si nu stii ce ai. ( ba tot pe tine te scoate din schema - cum au patit multe femei... ). mariah carey, madalina manole. si altele. Puterea detine totul - asta-i legea ""selectiei".

Cand pocaitii se lupta in rugaciune - are loc o activare a fortelor binelui; dar cand puterea rugaciunii lipseste - invinge raul, logic.

Spunea bine Daniel N - nu actiona in favoarea binelui si raul va invinge sigur. Asa e in cu lupta spirituala. Pt un rezultat concret trebuie imbinata forta rugaciunii cu cea a faptelor. De aceea multi noameni nevinovati cad invinsi - pe cand cei ticalosi traiesc prosperand. Daca veti citi cartile lui Ben Carson - unul dintre cei mai mari neurochirurgi ai Americii - o sa gasiti cateva idei practice de mare valoare - printre care : oamenii nu cunosc cat de mare este puterea rugaciunii ( si a postului, adaug eu ) ; daca am face impreuna acest lucru, Pamantul ar fi schimbat !

insa noi ducem polemici puerile in timp ce semenii nostri mor in fiecare clipa. ( cum spunea Fr Wurmbrand : unele gospodine se streseaza pt praful nesters de pe mobila, in timp ce vieti pretioase se pierd...in iad );
Ridicare si biruinta va doresc. Doamne ajuta.

FELICITARI RALUCA ! SA-TI TRAIASCA MARE, SANATOS, FRUMOS SI VOIOS !

Sânt fericità pentru tine, ai reusit sa-mi transmiti starea ta de bine si sa dea bunul Dumnezeu sa nu và mai tulbure nimeni si nimic, linistea si echilibrul de acum ! "Pàpusa" din bratele tale merità totul si problemele care au fost nu se vor mai întoarce càci acum ai cea mai nobilà misiune : cea de mamà ! Tu vei avea grijà de el si el de tine toatà viata. Când ai timp, mai scrie-ne ce se petrece zilnic, cum se simte si bucurii îti mai aduce noul membru al familiei.Încà o datà, SA-TI TRAIASCA !

Và îmbratisez pe toate si va doresc un plàcut sfârsit de saptamâna ! Và pup, Danielanatalia

hello, imi pare daca mesajul meu a avut nu a fost pozitiv. Nu am avut timp sa recitesc.

Vreau sa rectific: pentru cel credincios nu se aplica legea selectiei, ci legile lui Dumnezeu, care inseamana: mila, iubire, indurare.

" 16. Nu marimea ostirii scapa pe imparat, nu marimea puterii izbaveste pe viteaz;

17. calul nu poate da chezasia biruintei, si toata vlaga lui nu da izbavirea.

18. Iata, ochiul Domnului priveste peste cei ce se tem de El, peste cei ce nadajduiesc in bunatatea Lui,

19. ca sa le scape sufletul de la moarte si sa-i tina cu viata in mijlocul foametei.

20. Sufletul nostru nadajduieste in Domnul; El este ajutorul si scutul nostru.

21. Da, inima noastra isi gaseste bucuria in El, caci avem incredere in Numele Lui cel sfant.

22. Doamne, fie indurarea Ta peste noi dupa cum o nadajduim noi de la Tine! "" - Ps. 33
.

Nimic dar absolut nimic - nici un fir de par nu cade - fara incuviintarea Stapanului;

Aceleasi urari adresez si eu Ralucai.

Multumim mult pentru urari, Danielanatalia, va imbratisez si eu si va doresc un weekend cat mai placut ! si Doamne ajuta-ne sa ramanem in iubire.