Cearta cu parinti

În urma cu 4 ani eu și soțul meu am hotarat sa intemeim o familie, doar ca părinții noștri nu prea au fost de acord, inițial am considerat ca se va rezolva cu timpul aceasta problema. Între timp am rămas însărcinată ai lui nu au fost de acord sa vina sa ma ceara, mama sa supărat rău și a izbucnit cearta. Neavând o soluție am decis sa ne mutam cu chirie, am scos actele pe ascuns. Nu am dorit ca acest copil sa crească fără mama fără tata. Nici la venirea copilului pe lume părinții nu au încetat conflictul din contra a degenerat într-o situație mai rea deoarece au aflat ca am scos și actele. Mama mea îmi impune sa divorțez de soț cu amenințarea ca ma dezmoștenește, mama lui la fel ia impus sa divorțeze de mine pentru simplul fapt ca nu se înțeleg între ele cuscrele. Nici mama nu încetează cu conflictele. Au un orgoliu prostesc. Mie teama cu timpul sa nu ne afecteze relația acest conflict. Cu soacra m-am certat rău a vrut sa îmi ia copilul de 9 luni din brate și sa ma trimită singura acasă la părinți și nu i-am cedat copilul iam spus soțului sa ne întoarcem în chirie noi în momentul acela fiind în vizita la socri. La fel și al meu sa certat cu mama deoarece nu îl dorește pentru simplul fapt ca nu ma luat omenește mireasa de acasă. Parinti noștri doreau ca noi sa ne vedem separat de drumurile noastre în viata. Va rog din suflet ajutați-mă cu un sfat în acest sens.
15 comentarii

Copilul isi petrece cu parintii primii 18-20 de ani din viata. Apoi si-o petrece cu sotul.
Eu mi-as vedea de propria familie formata tinand cont ca la mijloc e deja un copil.
Parintii sa stea fiecare la casa lui si sa nu isi bage nasul.
Ganditi-va ca cea mai mare parte a vietii de acum incolo o veti petrece cu sotul, nu cu parintii.
Daca parintii nu va inteleg, e problema lor.
Eu mi-as vedea de propria familie formata tinand cont ca la mijloc e deja un copil.
Parintii sa stea fiecare la casa lui si sa nu isi bage nasul.
Ganditi-va ca cea mai mare parte a vietii de acum incolo o veti petrece cu sotul, nu cu parintii.
Daca parintii nu va inteleg, e problema lor.

Problema este ca părinți nu ne dau pace, doresc cu orice preț sa divorțam.

Treaba lor ce vor ei. Nu le mai raspundeti la telefon.
Voi aveti o familie, un copil de ingrijit si o viata inainte. Nu puteti sa va lasati noua voastra familie formata.
Ei sa se duca sa se spovedeasca si sa se impartaseasca si daca preotul e de acord sa va desparta, e problema lor.
Nu au dorinte sanatoase parintii vostri. Doar nu o sa stati la cheremul lor toata viata.
Voi aveti o familie, un copil de ingrijit si o viata inainte. Nu puteti sa va lasati noua voastra familie formata.
Ei sa se duca sa se spovedeasca si sa se impartaseasca si daca preotul e de acord sa va desparta, e problema lor.
Nu au dorinte sanatoase parintii vostri. Doar nu o sa stati la cheremul lor toata viata.

Daca ai un sot bun, daca nu te jigneste, nu te loveste, iti aduce bani in casa, te respecta, nu ai de ce sa il parasesti. Tu ai familia ta deja formata de care trebuie sa ai grija acum.

Mesajul dvs m-a dus cu gandul la 2 capete pline de control in a se face cum vor ele si in functie de ceea ce acele capete vor nu ce vreti dvs. In primul rand e necesar sa discutati cu sotul aceste aspecte, in al doilea rand e necesar ca dvs sa puneti limite ferme mamei dvs si sotul sa puna limite ferme mamei dansului. Ca va dezmosteneste, nu va dezmosteneste, nici nu contează, caci aceasta amenintare data de faptul ca nu faceti ceea ce dorește si vrea dansa, e in sine o manipulare. E necesar sa discutați cu sotul si aspectul legat de iesirile mamei lui fata de dvs si sa pondereze situatia in favoarea dvs. Faptul ca v-a tras copilul din maini si sa plecati din casa deja e o desconsiderare fata de rolul dvs de mama si de persoana responsabila pentru copil si e necesar sa inteleaga si soțul dvs violenta pe care mama dansului o imprastie. Ati aflat care sunt motivele pentru care parintii de ambele capete doresc sa divortati? De ce vor asta si ce anume vor si nu vor? De ce vor ei sa decida asta si nu dvs si ce spun ei ca se intampla daca divortati? Daca nu divortati care sunt dezavantajele pentru parinti si daca divortati care sunt avantajele pentru parinti? Sunt importante foarte multe aspecte, nivelul studiilor dvs, nivelul studiilor sotului, nivelul de trai al ambilor inainte sa va cunoasteti, varsta dvs si a sotului, cum s-a cladit relatia dvs cu el, ce l-ati ales si cum v-a ales.. Dar acestea se discuta in cadrul confidențial in cazul in care, si va recomand, doriti sa urmati un proces de terapie. Pana atunci, invatati sa puneti limite, aveti o familie in care se intervine din afara, fara a creste si acel copil intr-un mediu prielnic fara conflicte. In limite se intelege orice legat de a nu se interveni in relatie - de la luat cheile de la casa pe care poate le au si ei, limitat accesul in familie, limitate vizitele, limitate convorbirile, neascultatul la amenintari de orice fel, limita parintilor care intervin violent, controlator, posesiv, in familia dvs.
Cele bune!
Psih. Lucia Anghel
Cele bune!
Psih. Lucia Anghel

Ca și familie tânără încercați să vă construiți propria viață și nu dați voie celor din afară, inclusiv părinților să se amestece în viața dvs.
Fiecare să vorbească cu ai lui și să încerce să-i convingă să vă fie alături dacă vor să păstrați o relație bună cu aceștia. În caz contrar poate e bine chiar să-i îndepărtați o perioadă până realizează cât de mult greșesc. Aveți un copil pentru care merită să luptați să-i creați un mediu fără conflicte.
Fiecare să vorbească cu ai lui și să încerce să-i convingă să vă fie alături dacă vor să păstrați o relație bună cu aceștia. În caz contrar poate e bine chiar să-i îndepărtați o perioadă până realizează cât de mult greșesc. Aveți un copil pentru care merită să luptați să-i creați un mediu fără conflicte.

Bună ziua! Amân doi avem vârste înaintate peste 30 de ani. Părinți nostri nu au dorit ca noi sa facem o familie, doreau sa stam alături de ei în continuare. Faptul ca am trecut peste cuvântul lor ia supărat foarte tare. Plus conflictele care au urmat între părinți. Mamele nostre au ajuns sa se bata între ele s-au păruit a doua zi de sărbători, eu fiind însărcinată, nu a contat starea mea, am trecut prin momente cumplite, atât în sarcina cât și ulterior niciuna nu se gândește la binele nostru. Copilul este nevinovat din acest motiv am decis sa stam cu chirie departe de mofturile lor. Nu au decât sa se omoare între ele mamele. Am decis sa meargă în locul nostru sa divorțeze dacă vor divorț.

Am încercat sa menținem o relație ok cu părinți cât sa putut, dar fiecare a avut orgoliul sau și am ajuns în final la conflicte mari.

E bine să vă vedeți de viața voastră și să țineți la distanță rudele toxice până vor realiza că e mai bine să vă lase-n pace să vă trăiți viața după cum considerați că e bine pentru voi. La un moment dat probabil își vor da seama că greșesc și vă vor fi alături, cu condiția să știți să puneți limite și unora și altora.

Soacra mea ia impus soțului chiar sa divorțeze de mine și iam zis ca avem o vârstă la 30 de ani chiar asa ne spune ce sa facem., mama mea îmi spune același lucru doar pentru ca amân doua nu se înțeleg. Mama îmi interzisese sa merg la ai lui mama lui la fel, dar noi tot ne-am vizitat pe ascuns, dar acum treaba sa stricat rău. În cele din urma cred ca vom cere interdicție la politie amân doua vin la ușa noastră cu cearta. Nu avem o zi liniștită.

Va mulțumesc din suflet pentru sfaturi! Chiar nu am cu cine discuta aceste aspecte. Sunt într-un oraș străin cu soțul în chirie numai pentru a fi departe de părinți. Dar nu se lasă. Una este mai rea decât cealaltă. Dacă părinți noștri nu ne înțeleg în cine sa mai avem baza. Plus ca rudelor leau linterzis cu vehementa sa vorbească cu noi.

Noi am fost copiii ascultători nu am ieșit din cuvântul lor. Totul a luat amploare când am decis de comun acord sa ne căsătorim. Mama lui nu a dorit sa se căsătorească, nici mama mea nu a dorit ca eu sa ma căsătoresc. Numai spun când a apărut copilul pe lume ce conflicte au fost. În cele 9 luni de sarcina o zi nu am avut liniștită.Mama soțului a încercat cu orice preț sa îl despartă de mine, au luat legătura și cu fostul meu prieten chiar. Ia spus soțului ca nu este copilul lui. Mama asistând la toate astea sa revoltat rău. Ulterior după ce am născut au continuat conflictele. Sau potolit puțin după vederea nepotului, acum am ajuns în aceiași situație.

Mama crede ca îmi face un bine divortand pentru a nu asista copilul la conflicte și tot odată nu dorește ca părinți lui și chiar el sa îmi ia copilul.

Nu cred ca aceasta situație se va remedia cândva. Eu și soțul suntem terminați psihic nu știm efectiv ce sa mai facem. Chiar dacă nu mergem noi la ele vin ele la noi cu scandal. Ambiția lor este sa ne facă pe noi sa divorțam.

Asta depinde de voi cum știți să gestionați relația. Încercați să faceți abstracție de ceilalți și dacă vedeți că nu se potolesc apelați chiar la ajutorul poliției să-i țineți departe.

Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 13mania persecutiei
- 7sunt confuza...
- 7Cum sa ma comport fara sa o supar pe mama:?
- 8relatia cu mama...:((
- 18Casnicia impreuna cu socrii!
- 8intre parinti si iubit
- 3oare trebuie sa consult un psiholog?
- 6Depresie, ganduri negative, cearta cu parintii
- 4Am probleme cu mama mea. Nu ma mai inteleg cu ea.
- 7relatia mea - pentru mama este o problema
- 15Mama nu este de acord cu el
- 6Relatia cu mama - ajungem la crize de furie dupa cateva zile impreuna
- 3Va rog, ajutati-ma! Nu ma mai inteleg cu parintii.
- 7Tata toxic, nu stiu ce sa ma fac cu el
- 1Mutatul de acasa.
- 1Nu stiu ce sa fac cu relatia mea!
- 1125y virgin de sex masculin, arat foarte bine, dar nu pot sa am parte de sex.
- 2Conflict cu soacra
- 2Cum să procedez ?
Mai multe informații despre: relatia cu parintii