sunt confuza...

am 12 ani si jumatate. intotdeauna mam zbatut si mam luptat sa imi multumesc parinti.parintii mei intotdeauna cand luam o nota mare nu ma apreciau si ziceau ca lor li se pare normal acest lucru. am colegi care daca ia o nota mai mare ii rasplatesc parinti cu fel de fel de cadouri iar ai mei (nici mami nici tati) numi dau nici macar un pupic chair daca iau mai mulkte note bune la rand. de asemenea daca iau o nota mai mica(7, 8, 9, etc)fac atata caz incat eu ma pierd cu totul.la scoala si acasa toti ma considera o fire deschisa, sociabila, blka bla bla. intotdeauna am visat la perfectiune, si lumea ma apreciaza rareori iar toti asteapta un moment sa ma critice. seara strau si ascult muzica (nu manele) la telefon(am radio pe el) si ma pierd in ganduri, raman treaba minute la rand, privind nicaieri si ma gandesc la atatea lucruri banale.in ultima luna viata mea sa bulversat pentru ca bunicul meu pe care io nu lam vazut nicicand decat sanatos a suferit 2 operatii si inca nu sia revenit.am avut si niste probleme cu prietenii, si inainte de lucrari am foarte multe emoti(nu stiu cum sa ascap de ele)care imi pun asemenea intrebari tembele dar va rog sa imi raspundeti nu conteaza daca sunteti specialisti sau nu...eu vreau niste raspunsuri. atat

Draga Hermione, intrebarile tale nu sunt "tembele" deloc. Ai facut bine ca ai intrebat in loc sa acumulezi in tine o frustrare. Aceasta e si problema ta... o FRUSTRARE si deci nu e o problema psihica, dar care insa poate deveni, daca nu este tinuta sub control (nu sunt de specialitate, deci considera ce spun ca o parere). Pot sa iti spun ca in viata vei intalni numeroase frustrari, nedreptati adica din punctul tau de vedere. Fie ca ai dreptate, fie ca nu... in aceste situatii e bine sa le accepti ca exista si uneori ai ce face, alteori nu ai ce face pentru ca nu poti schimba natura umana. Ce vreau sa spun? Ca asa sunt oamenii uneori, draga mea... vad greselile exagerat si nu apreciaza faptele bune. Problema notelor de la scoala e... pe cat de serioasa ti se pare tie acum... cand vei fi mare vei vedea totul ca o copilarie. Sfatul meu e sa nu cauti perfectiunea. Mai ales ca nu intotdeauna nota reflecta cunostiintele. Sunt numeroase exemple de oameni care s-au realizat in viata foarte bine, desi la scoala erau mediocrii sau nu prea au facut-o deloc. Asa cum exista si numeroase exemple de studenti eminenti, care in viata au esuat. Deci eu zic sa nu pui la suflet prea mult povestea cu notele si sa inveti PENTRU TINE, nu pentru aceste note, care oricum sunt subiective (adica de multe ori depind de profesor, nu de ce ai invatat tu). Sper sa te ajute ce ti-am spus si SUCCES!

Scumpa mea, cand iei note bune sa te bucuri tu, chiar daca parintii tai sunt poate mai severi. Asa sunt dumnealor.
Nu te mai framanta atata. trebuie sa stii ca la varsta ta, la pubertate se intampla niste transformari in corpul tau, te dezvolti si din cauza aceasta poti avea stari de nervi sau melancolie.
Sa duci o viata sanatoasa, sa faci sport sau macar plimbari prin aer liber. sa si inveti, sigur, dar sunt convinsa ca o faci.
Fii senina, ai toata viata inainte.
Te pup si in cearca sa fii vesela.

Inca ceva, sa te alimentezi cum trebiue, cu fructe si cu proteine, esti in crestere.

pari o pustoaica inteligenta...defapt cu siguranta esti.prin ceea ce treci tu crede-ma pe cuvant ca toti oamenii au trecut la un moment dat in viata indiferent ca sunt baieti sau fete.Se numeste maturizare..iar tu esti o adolescenta e normal sa vezi ca toata lumea e impotriva ta...defapt sa ti se para acest lucru..iar faptul ca ceri ajutorul si sfatul unor oameni este un lucru foarte bun caci in viata trebuie sa ceri si sa oferi ajutor oamenilor chiar daca de multe ori consta doar in simple vorbe.Faptul ca parintii tai nu te lauda atunci cand iei note mari inseamna ca ei sunt invatati cu situatia in care tu pana acum ai luat numa' note bune si ei vad aceasta ca un lucru firesc.Este foarte bine sa inveti dar notele de multe ori nu reflecta valoare ta...asa ca nu te mai necaji cu aceste copilarii chiar daca sunt specifice varstii.Iar rasplata ta sa nu fie in lucuri.nu te necaji ca altii isi rasplatesc copii cu fel de fel de cadouri.rasplata sa fie pt tine si pt sufetul tau, , , tu sa fii multumita ca inveti si candva in viata vei ajunge o femeie puternica eventual cu o functie.Tu esti la varsta la care te poti bucura cel mai mult de viata.fa-ti o prietena sau un grup mic de prieteni cu care sa iesi la plimbare.si fa-le capu' mare cu problemele tale :D vorbesc serios...ajuta foarte mult sa te descarci.In rest mananca sanatos.fa sport si miscare.asculta muzica gaseste-ti un hobby si roaga-te la Dumnezeu...si garantat totul va fi bine.Mult succes

si sa ne mai scrii

Si incearca o comunicare si cu parintii tai, in speciali cu mama ta. Poate sunt mai reci, mai exigenti, dar poti sa incerci sa iti apropii, in special mama. Spune-i si ei tot ce te roade.

Micuta Hermione, m-a impresionat profund mesajul tau si chiar am lacrimat putin, crede-ma! Pentru moment, m-am intors in timp si m-am vazut la varsta ta. Si era atat de frumos, chiar daca aveam si eu suferinte asemanatoare cu cele pe care le ai tu acum. Cred ca esti satula de remarcile adultilor care iti tot spun ca esti la varsta cea mai frumoasa, dar sa stii ca asa este, cu adevarat. Fii fericita si traieste din plin, cu bucurie fiecare zi. Ai toate motivele din lume: esti sanatoasa, inteligenta, sensibila. Dar, mai presus de toate, ai suflet curat de copil, De-am putea sa ne pastram toata viata sufletul pur, cum este al tau, viata noastra ar fi cu adevarat fericita! Si eu am o fetita de varsta ta, si ea cu fratele ei sunt cele mai pretioase comori din viata mea. Asa esti si tu pentru parintii tai. Tine minte un lucru: orice s-ar intampla in viata ta si orice ai face, ei sunt singurii care te vor iubii cu adevarat, cu acea dragoste inegalabila pe care doar parintii o simt pentru copiii lor. Cuvintele nu pot descrie iubirea lor pentru tine! Si ei vor fi fericiti sa te ajute cand esti la greu. Deschide-ti inima in fata lor si sunt sigura ca vei gasi intelegere. Din pacate nu face nimeni o scoala pentru parinti si de aceea uneori nu stim sa ne purtam cu copii nostri asa cum trebuie si nu reusim sa ajungem la o comunicare prea buna. Fa tu primul pas si daca nu esti multumita, da-le o nota mica. Sa vedem atunci ce mai spun! Si incearca atunci cand cazi pe ganduri sa -ti aduci in minte ganduri frumoase si optimiste, pentru ca asa cum gandesti, asa va fi viata ta. Viseaza ca esti fericita si asa va fi!