Nu stiu ce sa fac cu relatia mea!

Buna tuturor! Vreau sa împărtășesc cu voi povestea relatiei mele si daca ati putea, sa ma sfătuiți cu privire la ce credeți ca ar trebui sa fac pe viitor. Am 24 de ani, lucrez in MAI si sunt intr o relatie de 6 ani, logodnicul meu avand 29. Din mai 2022 ne-am logodit, el este pompier. In primii 3-4 ani pot jura ca am avut parte de barbatul ideal - iubitor, grijuliu, extrem de afectuos, sensibil, romantic, momente extraordinare impreuna, pline de lacrimi de fericire. Stiu ca suna a clișeu, dar pot sa spun cu mana pe inima ca am avut parte de o iubire exact ca in filme. Parintii lui sunt despărțiți de cand el era mic, pe fondul infidelităților tatălui sau. Parintii mei sunt impreuna, au, intr-adevar mari probleme in ceea ce privește relatia lor, de cand ma stiu eu ei avand certuri dese si urate. Intotdeauna am fost o persoana apropiată de familie, căreia ii place sa petreacă timpul cu cei Dragi. Iubitul meu nu a fost asa, insa de dragul meu, a ajuns sa se apropie foarte tare de ai mei, sa petrecem foarte mult timp impreuna, petreceri, vacante, etc… in urma cu un an au avut loc niste probleme intre ai mei, care oarecum ne au afectat putin si pe noi, insa nimic distructiv sau extrem de grav. De atunci iubitul meu a stârnit certuri cu mine jignindu i pe ai mei foarte tare, poate anumite lucruri sunt adevărate, insa tot ma doare sa le aud. Am avit episoade de despărțire chiar, pentru ca de fiecare data cand consuma alcool începea cearta si cuvintele mai putin frumoase. Cu timpul lucrurile s au mai reglat, pana in Octombrie cand a avut o mica disputa cu tatal meu. Tata este un om extrem de dificil, niciodata nu am fost pe aceeasi lungime de unda si mereu am avut conflicte, insa niciodata nu au existat intre el si iubitul meu. In mare, tata ne a împrumutat cu bani pentru avansaurile necesare nunții, la un botez eu m am ceetat cu el, iubitul meu a intervenit iar tata i a reproșat iubitului meu sa ii dea banii cat mai repede inapoi, fapt ce l a deranjat pw iubitul meu, si de aici ruptura dintre ei, care pe mine ma afecteaza, insa iubitul meu nu intelege asta. De atunci, nu ii mai face placere sa mergem la mine acasa, sa ramanem acolo, etc. Noi locuim in Bucuresti acum, insa o data la 2 saptamani mai meegem la țară ( locuim in aceeasi zonă).
Mi se pare ca a inceput sa se schimbe, nu pare sa mai fie omul ala care ar face orice pt mine, cand mai avem discutii mai aprinse imi spune tot felul de aberații pe care nu le mai suport- Ba ca eu nu pot sa ma rup de ai mei, Ba ca ai mei sunt nu stiu cum, Ba ca mama lui e cea mai buna si etc, noi efectiv nj avem motive personale de cearta, insa ne certam din cauza externe.
De asemenea, ma doare foarte tare ca felul in care el isi manifesta supărarea atunci cand ne certam, si repet, ne certam doar din nimicuri, este de a ma ignora complet. Saptamana trecuta am avut o disputa sambata seara, iar de duninica pana joi el nu a scos niciun cuvânt fata de mine, Ba mai mult, cand am incercat sa initiez eu o discutie cu el, mi a zis sa il las in pace ca nu are chef de mine. Uneori ma face sa ma simt ca un preș. Apoi, cand am inceput sa vorbim mi a zis ca el isi face bagajul si pleaca, iar a doua zi a venit cu Flori. Este foarte bipolar uneori si spune lucruri fara sa se gândească la consecințe. Stiu cat ne iubim, dar nu cred ca iubirea este suficientă ca sa avem o relatie pana la adânci bătrâneti. Mi se pare ca ne pierdem asa pe drum si imi pare foarte rau pentru ca ceea ce avem este atat de unic si de frumos. va Multumesc ca ati citit si astept pareri!