Menopauza

Menopauza consta in incetarea menstruatiei si denumeste perioada in care ovarele inceteaza sa mai produca hormoni sexuali: estrogen si progesteron.
Menopauza nu este un eveniment izolat, ci mai degraba o perioada de tranzitie care incepe  intre 30 si 40 ani si dureaza pana la 50 sau chiar 60 ani. Semnele si simptomele menopauzei incep sa se manifeste inainte ca menstruatia sa inceteze definitiv. Absenta menstruatiei pe o perioada de 12 luni consecutive indica instalarea definitiva a menopauzei.
Menopauza este un proces biologic natural si nu o afectiune medicala. Desi se asociaza cu modificari hormonale, fiziologice si psihice, menopauza nu reprezinta sfarsitul tineretei si a vietii dvs. sexuale. In urma cu cateva secole, putine femei traiau dupa menopauza. In prezent insa, jumatate din viata se desfasoara dupa acest eveniment.
Terapia hormonala a fost folosita pe scara larga in ultimele decenii pentru reducerea semnelor si simptomelor menopauzei si pentru prevenirea bolilor asociate cu imbatranirea. Dar noile dovezi indica o crestere a riscului survenirii unor afectiuni grave (boli cardiace, cancer la san, accident vascular cerebral) datorate acestui tip de terapie. Terapia cu estrogen este o varianta lipsita de riscuri pe termen scurt, dar numeroase alte terapii sunt disponibile pentru reducerea simptomelor datorate menopauzei si pentru mentinerea sanatatii in timpul acestei perioade importante.

Fiziologia menopauzei

În cursul instalării menopauzei, au loc două procese fiziologice intricate temporal. Pe de o parte, numărul de foliculi ovarieni se reduce și ovarul își pierde sensibilitatea la stimularea hormonilor gonadotropi. Ca și rezultat, nivelul circulant de estrogen scade și atinge punctul minim odată cu instalarea definitivă a menopauzei. Hormonii gonadotropi sunt produși de către hipofiză și sunt: FSH (stimulează transformarea ovocitelor în ovule și secreția foliculară de estradiol) și LH (declanșează ovulația și stimulează producția de progesteron).

Depleția foliculilor ovarieni

La naștere, sunt prezente 2-3 milioane de ovocite (precursorii ovulelor) și foliculi ovarieni (țesutul epitelial care înconjoară ovocitul) în ovare. Cu timpul, acestea își reduc considerabil numărul, în primul rând prin apoptoză (moarte programată a celulelor). În jurul vârstei de 37 de ani, mai sunt prezente mai puțin de 1000 ovocite care s-ar putea transforma în ovule și acestea au proprietăți diferite de cele din perioada de maximă fertilitate. Foliculii și ovocitele rămase sunt „îmbătrânite” și mai puțin susceptibile la acțiunea hormonilor circulanți care stimulează dezvoltarea lor. Scade numărul foliculilor care răspund la FSH, mai puține ovocite sunt recrutate pentru a deveni ovule fecundabile și prima fază a ciclului menstrual se reduce ca și durată. Acest lucru explică distanța mai scăzută dintre ciclurile menstruale, în perioada din apropierea menopauzei. Cu timpul, nu mai sunt foliculi și ovocite care să fie recrutate, iar ciclurile menstruale încetează complet.

Modificările hormonale

Datorită răspunsului scăzut al foliculilor îmbătrâniți, nivelele de circulante FSH și LH cresc compensator. Acest lucru stimulează secreția de estronă, un tip de estrogen obținut prin transformarea androstendionului și scade nivelul de estradriol (secretat de foliculi). Înainte de instalarea menopauzei, nivelele sangvine de estrogen variază mult. În plus, scade secreția de inhibină B, hormon secretat de către stroma foliculară ca și mecanism de reglare a FSH-ului.
Cu aproximativ doi ani înainte de ultimul ciclu menstrual, nivelul de estrogen suferă o scădere dramatică și se stabilizează la circa doi ani post-menopauză. Nivelele restante de estrogen se datorează producției de estronă din țesutul adipos și stroma ovariană. Lipsa ovulației înseamnă absența transformării unui folicul maturat în corp galben și încetarea secreției de progesteron. Consecința este absența unui antagonist al estrogenului, un potențial factor de risc pentru dezvoltarea hiperplaziei de endometru la aceste femei.
Aceste modificări hormonale recomandă utilizarea nivelului sangvin de FSH (mult crescut) și cel de inhibina B (mult scăzut) drept markeri ai reducerii funcției ovariene. Deoarece pot exista variații semnificative în perimenopauză, pot fi necesare multiple determinări, la distanță de 2-3 luni.

Premenopauza

Menopauza nu se instaleaza brusc ci este precedata de o perioada care dureaza mai mult sau mai putin, numita premenopauza. In medie, aceasta dureaza patru ani si include cele 12 luni care urmeaza ultimei menstruatii.
Premenopauza corespunde unei diminuari a productiei de hormoni sexuali feminini. In timpul acestei perioade, femeile se confrunta cu tulburari menstruale (menstruatii prea abundente, prea lungi sau prea scurte) si cu alte manifestari neplacute (sani durerosi, meteorism, insomnie, schimbari bruste de dispozitie, etc).
Daca aceste manifestari nu sunt foarte grave, nu necesita un tratament specific. In schimb, daca ele afecteaza grav calitatea vietii pacientei, se recomanda consultarea medicului in vederea prescrierii unui tratament.

Cand apare menopauza?

Varsta la care apare menopauza depinde de bagajul hormonal al fiecarei femei in parte, dar se incadreaza in general in intervalul 40-55 ani. Atunci cand menopauza se instaleaza inainte de 40 ani se numeste menopauza precoce, iar dupa varsta de 55 ani, menopauza tardiva.

Semnele si simptomele menopauzei

Semnele si simptomele menopauzei difera de la o femeie la alta, iar la aceeasi femeie, variaza in timp. Menopauza poate fi insotita de tulburari mai mult sau mai putin importante. Este vorba in general de bufeuri de caldura, uscaciune vaginala, tulburari urinare, schimbari bruste de dispozitie (iritabilitate, depresie, anxietate), tulburari ale somnului (insomnie). Aceste tulburari nu sunt grave in sine si nu prezinta riscuri pentru sanatate. Durata in care se manifesta poate varia de la cateva luni la cativa ani.

» Cicluri menstruale neregulate
Menstruatia poate disparea subit, sau poate deveni treptat mai mult sau mai putin abundenta, inainte de inceta complet. Ciclurile menstruale neregulate pot fi primul indiciu al apropierii menopauzei.

» Scaderea fertilitatii.
Atunci cand ovulatia incepe sa fluctueze, exista mai putine sanse de a ramene insarcinata. Totusi, inainte de a se implini un an de la incetarea menstruatiei, sarcina este inca posibila.

» Bufeurile (valurile de caldura)
Pe masura ce nivelul de estrogen scade, vasele de sange se dilateaza rapid, determinand cresterea temperaturii pielii. Acest lucru poate duce la aparitia bufeurilor, care se manifesta printr-o senzatie de caldura insotita uneori de inrosirea pielii, care incepe de la nivelul fetei si gatului, si se extinde la piept, umeri sau chiar se generalizeaza.
Bufeurile reprezinta cel mai frecvent simptom al premenopauzei, iar la unele femei pot fi insotite de transpiratii abundente. In general, bufeurile dureaza de la 30 secunde la cateva minute. Frecventa precum si durata bufeurilor variaza de la o femeie la alta. Ele pot aparea la fiecare ora sau doar in mod ocazional, pot face parte din viata cotidiana timp de un an, sau pot sa nu apara niciodata.

» Uscaciunea vaginala
Din cauza deficitului de estrogen din perioada menopauzei, vaginul poate deveni mai uscat si mai putin “elastic”. Rezultatul este reprezentat de senzatiile de arsura sau de prurit, dar si de cresterea riscurilor de infectii ale tractului urinar sau vaginului. In aceste conditii, raporturile sexuale pot deveni dureroase.

» Tulburarile urinare
Controlul vezicii urinare fiind mai putin eficient, se poate manifesta incontinenta urinara -pierderea involuntara de urina, in special in timpul eforturilor (stranut, ras, etc.) si senzatia imperioasa de a urina. Aceasta problema trebuie tratata pentru a nu se accentua.

» Modificarile pielii
Structura si textura pielii sunt influentate de hormonii sexuali si de modificarile biologice generale legate de imbatranire. Dupa menopauza, pielea devine mai fina si fragila si se pot observa mai bine ridurile. La femeile care au suferit de acnee la varsta adulta, aceasta se poate agrava. Desi nivelul de estrogen scade, corpul continua sa produca o cantitate mica de hormoni masculini (testosteron). Drept urmare, pot aparea firisoare de par pe fata, piept si abdomen.

» Luarea in greutate
Deseori, odata cu menopauza, femeile se ingrasa si observa ca este mai greu sa piarda aceste kilograme decat inainte.
Luarea in greutate nu este legata in mod direct de modificarile hormonale ale menopauzei. Totusi, menopauza determina o modificare in repartizarea grasimii, care se acumuleaza mai frecvent la nivelul abdomenului si in jurul taliei, decat pe solduri si fese.

» Tulburari emotionale si cognitive.
Femeile se pot confrunta cu iritabilitate, oboseala, scaderea memoriei si a puterii de concentrare pe masura ce se apropie de menopauza. Aceste simptome au fost puse pe seama fluctuatiilor hormonale. Dar si alti factori sunt implicati: lipsa de somn, evenimente stresante (plecarea copiilor de acasa, pensionarea, etc.)

» Alte tulburari ale menopauzei
Menopauza poate fi insotita si de alte tulburari: dureri de cap, senzatie de oboseala intensa, tulburari ale somnului, dureri articulare, etc. Unele femei pot avea stari depresive.

Consecintele si complicatiile menopauzei

Riscurile de aparitie a unor boli cronice tind sa creasca  dupa menopauza. Prin informarea asupra acestor boli si afectiuni, puteti lua masurile necesare pentru reducerea riscului.

Boli cardiovasculare
Inainte de menopauza, femeile sunt mai putin expuse decat barbatii la bolile cardiovasculare. Dupa aceasta perioada insa,  riscul aparitiei unei boli cardiovasculare creste odata cu varsta.
Riscul individual depinde de prezenta anumitor factori:
» tabagismul
» excesul ponderal
» antecedentele familiale de boli cardiovasculare
» diabet, hipertensiune arteriala sau un nivel ridicat de colesterol
» viata sedentara
Bolile cardiace constituie principala cauza a mortalitatii atat la femei cat si la barbati. Dar se pot lua masuri pentru a reduce riscurile de aparitie a acestor boli. Masurile de prevenire constau in renuntarea la fumat, controlarea hipertensiunii arteriale, efectuarea de exercitii fizice cu regularitate, adoptarea unei diete sarace in grasimi saturate si in consumul de cereale integrale, fructe si legume.

Osteoporoza
In primii ani dupa menopauza, pierderea osoasa se accelereaza, deoarece capacitatea corpului de a produce tesut osos este diminuata. Oasele devin mai fragile, iar fracturile se pot produce in urma  unui traumatism usor, in special la nivelul incheieturii mainii si a coloanei vertebrale (tasare vertebrala), iar mai tarziu la nivelul femurului. Dupa 70 ani, fractura de femur survine la 1 femeie din 6.
De aceea este foarte important ca in acest timp aporturile de vitamine si minerale sa fie suficiente: se recomanda 1500 mg de calciu pe zi si 400 – 800 UI vitamina D zilnic. De asemenea, exercitiile fizice (in special mersul pe jos si joggingul) au un rol benefic in mentinerea unor oase puternice si rezistente.
Osteoporoza nu afecteaza toate femeile. Riscul de aparitie a osteoporozei este mai ridicat daca:
» menopauza survine precoce
» sunteti deosebit de slaba
» urmati sau ati urmat unele tratamente (in special cu corticoizi)
» fumati sau consumati alcool
» aveti o carenta de calciu si/sau vitamina D
» sunteti sedentara sau aveti un nivel scazut de activitate fizica

Incontinenta urinara
Pe masura ce vaginul si uretra isi pierd elasticitatea, apare senzatia imperioasa de a urina si pierderea necontrolata de urina in timpul eforturilor (stranut, ras, ridicarea greutatilor, etc.)

Luarea in greutate
In perioada post-menopauza femeile au tendinta de a lua in greutate. Pentru a va mentine greutatea de dinainte de menopauza, va trebui sa mancati mai putin (cu 200 – 400 calorii pe zi) si sa faceti mai mult sport.

Tratamentul menopauzei

Terapia de substitutie hormonala (TSH)

Substitutia hormonala are rolul de a reduce tulburarile legate de menopauza (bufeuri de caldura, transpiratii, uscaciune vaginala, tulburari urinare, etc.). Pe de alta parte, ea contribuie la prevenirea osteoporozei si a fracturilor (diminuarea pierderii osoase, reducerea riscului fracturilor de femur sau ale coloanei vertebrale). Beneficiile privind tulburarile cognitive (pierderile de memorie, lipsa de concentrare) au fost controversate.
Ca orice tratament, terapia de substitutie hormonala are si efecte adverse. Doua studii au pus in evidenta cresterea riscului de cancer mamar si a bolilor cardiovasculare. In lumina rezultatelor obtinute, indicatiile terapiei hormonale au fost reevaluate iar prescrierea ei este adaptata fiecarui caz in parte. Aceste studii au schimbat perceptia asupra terapiei hormonale, crezandu-se in prezent ca riscurile ei sunt mai importante decat beneficiile oferite.
Un studiu de mare amploare a fost oprit atunci cand cercetatorii au descoperit ca femeile care primeau o anumita combinatie de estrogen si progesteron prezentau un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC) si de cancer mamar. Studiile ulterioare au aratat ca estrogenul creste riscul de AVC dar nu si pe cel de cancer mamar si boli cardiace.
Totusi terapia cu estrogen ramane cea mai eficienta optiune de tratament pentru simptomele menopauzei. In functie de antecedentele familiale si personale, medicul poate recomanda acest tratament pentru a reduce simptomele neplacute.

Cui se adreseaza terapia de substitutie hormonala?
TSH este indicata femeilor care:
-  prezinta simptome neplacute asociate menopauzei
In cazul bufeurilor sau a altor simptome incomode (care degradeaza calitatea vietii), TSH poate fi adoptata, dar pentru o perioada cat mai scurta de timp. Dupa informarea exacta asupra riscurilor, medicul va reevalua in mod regulat tratamentul (cel putin o data pe an) cu posibilitatea unei intreruperi temporare ale acestuia, pentru a putea controla simptomele si gravitatea lor.
-  prezinta factori de risc pentru osteoporoza
TSH nu trebuie adoptata in mod sistematic. Exista si alte metode de a preveni osteoporoza si anume o buna igiena a vietii, un regim bogat in calciu si un aport suficient de vitamina D. Doar medicul poate hotari daca substitutia hormonala este cea mai indicata solutie, daca aveti un risc crescut de aparitie a osteoporozei si deci de fracturi si cu conditia ca celelalte tratamente indicate pentru prevenirea osteoporozei sa nu fie tolerate.
Daca nu prezentati simptome neplacute si nici factori de risc pentru osteoporoza, tratamentul hormonal nu este indicat, deoarece raportul dintre beneficiile scontate si riscuri nu este favorabil.

Masuri pentru reducerea simptomelor menopauzei

Din fericire, numeroase semne si simptome asociate cu menopauza sunt temporare. Iata cateva masuri simple pentru reducerea sau prevenirea lor:
» daca va confruntati cu bufeuri de caldura, faceti exercitii cu regularitate si incercati sa identificati factorii care le declanseaza. La numeroase femei, factorii includ bauturile fierbinti, alimentele condimentate si temperaturile ridicate.
» pentru uscaciunea vaginala sau pentru durerea in timpul contactului sexual, se gasesc in farmacii lubrifianti.
» daca aveti probleme cu somnul, evitati bauturile care contin cafeina si sportul inainte de culcare. Tehnicile de relaxare, precum respiratie profunda pot fi de mare folos.
» exercitiile de intarire a muschilor planseului pelvin, numite si exercitii Kegel, pot reduce unele forme ale incontinentei urinare
» adoptati o dieta sanatoasa, bogata in fructe, legume si cereale integrale si limitati consumul de grasimi saturate, uleiuri si zaharuri. O doza de 1500 mg de calciu si 400 -800 UI de vitamina D este necesara zilnic.
» Nu fumati. Tabagismul creste riscurile de boli cardiace, de accident vascular cerebral si provoaca multe alte probleme de sanatate. In plus, fumatul poate accentua bufeurile si declansa menopauza precoce. Nu este niciodata prea tarziu sa renuntati la fumat.
» Faceti sport zilnic. Daca efectuati cel putin 30 minute de activitate fizica de intensitate moderata in majoritatea zilelor, va puteti proteja impotriva bolilor cardiovasculare, diabetului, osteoporozei si a altor afectiuni asociate cu varsta. Exercitiile mai intense pe perioade mai lungi de timp pot aduce beneficii suplimentare si sunt vitale atunci cand incercati sa slabiti. De altfel, exercitiile contribuie si la reducerea stresului. Se recomanda mersul pe jos, joggingul si dansul.
» Programati controale medicale periodice. Intrebati medicul cat de des ar trebui sa efectuati mamografii, teste Papanicolau, teste de determinare a nivelului de colesterol si trigliceride si alte teste de screening.

Terapii alternative pentru menopauza

Exista solutii alternative pentru diminuarea simptomelor menopauzei. Homeopatia, acupunctura, fitoterapia si alte tratamentele naturiste sunt o posibilitate. Dar eficienta acestor tratamente nu a fost inca demonstrata.
Mai jos sunt expuse cateva terapii alternative si complementare pentru controlarea simptomelor menopauzei:

Fitoestrogenii
Fitoestrogenii sunt substante vegetale, cu structura asemanatoare estrogenilor, care se gasesc in soia, naut si in alte leguminoase, in cerealele integrale si in unele fructe si legume. Oamenii de stiinta au devenit interesati de fitoestrogeni atunci cand au observat ca femeile din Japonia si China, a caror dieta este bogata in izoflavone (un tip de fitoestrogeni) prezinta mai putine semne si simptome neplacute asociate cu menopauza, iar incidenta bolilor de inima si a osteoporozei este mai scazuta decat in tarile occidentale.
Afirmatia ca fitoestrogenii prezenti in aceste alimente contribuie la reducerea tulburarilor asociate cu menstruatia ramane de demonstrat. Desi unele femei au observat ca izoflavonele si alti fitoestrogeni contribuie la reducerea bufeurilor, studiile considera aceste substante drept ineficiente.
Unele studii au ajuns la concluzia ca fitoestrogenii pot favoriza dezvoltarea cancerului de san. In schimb, alte studii arata ca fitoestrogenii impiedica dezvoltarea acestui tip de cancer. Pe ansamblu, nu exista informatii care sa demonstreze ca soia este daunatoare persoanelor care sufera de cancer. Totusi, femeile cu cancer mamar ar trebui sa consulte medicul inainte de a-si suplimenta dieta cu tablete de izoflavone.

Vitamina E
Vitamina E are rolul de a reduce bufeurile de caldura la unele femei. Totusi, studiile de specialitate nu au demonstrat beneficiile acestei vitamine in diminuarea bufeurilor, iar o doza mai mare de 400 UI de vitamina E poate fi toxica.

Plantele medicinale
Planta Cimicifuga racemosa a fost utilizata pentru tratarea bufeurilor de caldura, dar putine studii stiintifice ii demonstreaza beneficiile. Utilizarea pe termen scurt a acestei plante (mai putin de 6 luni) este recomandata deoarece ea prezinta riscuri reduse de efecte adverse. Dar efectele pe termen lung nu se cunosc inca.