Bufeuri - ce sunt bufeurile și de ce apar (explicații)

Bufeurile reprezintă apariția spontană a unei senzații de creştere a temperaturii corporale, caracterizată de persoanele afectate ca fiind o „senzație de căldură” sau „un val de căldură”, care durează până în cel mult 30 de minute şi cedează brusc.

Cu toate că bufeurile sunt cel mai frecvent înregistrate în rândul femeilor aflate la menopauză, ele pot fi înregistrate în rândul femeilor şi bărbaților de orice vârstă. În această ultimă situație, apariția bufeurilor poate fi datorată anumitor afecțiuni, mai mult sau mai puțin severe.

Bufeurile apărute în contextul menopauzei și andropauzei sunt datorate modificărilor (dezechilibrelor) hormonale apărute în această perioadă a vieții. În cazul menopauzei, principalul mecanism patogenic implicat este reprezentat de scăderea nivelului de hormoni estrogeni pe când, în cazul andropauzei, mecanismul patogenic implicat este reprezentat de scăderea nivelului de testosteron.

Conform datelor din literatura de specialitate, aproximativ trei din patru femei aflate în postmenopauză acuză bufeuri în primele trei luni de la instalarea menopauzei. Totodată, aproximativ 50% din femeile aflate la menopauză prezintă bufeuri la cinci ani de la instalarea menopauzei.  [1], [2], [3], [4]

De ce apar bufeurile?

La femei, în jurul vârstei de 40-50 de ani, principala cauză a bufeurilor este reprezentată de menopauză. În acest context, mecanismul patogenic implicat este reprezentat de modificările hormonale specifice instalării menopauzei şi de creşterea sensibilității sistemului de control al temperaturii corporale.

În rândul bărbaților aflați la vârste mai înaintate, principala cauză de apariție a bufeurilor este reprezentată de instalarea andropauzei, caracterizată prin scăderea nivelului de hormoni androgeni şi de testosteron, specifică îmbătrânirii.

În afara acestor doi factori etiologici importanți, pot fi descrise şi alte afecțiuni sau condiții patologice care pot determina apariția bufeurilor în rândul bărbaților şi femeilor de orice vârstă. Aceste afecțiuni sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

• Hipertiroidismul
• Cancerul testicular
• Cancerul de prostată
• Atacul de panică
• Rozaceea
• Cancerul de hipotalamus
• Tumorile carcinoide
• Boala Parkinson
• Scleroza multiplă
• Epilepsia
• Episoadele de hipoglicemie
• Mastocitoza
• Tumorile glandelor suprarenale (precum feocromocitom, etc.)

Pe lângă aceste afecțiuni, mai pot fi descrişi numeroşi alți factori de risc care pot favoriza apariția bufeurilor. Dintre aceştia amintim:

• Antrenamentul fizic intens
• Febra
• Lezarea măduvei spinării şi a structurilor nervoase
• Cefaleea severă
• Migrenele
• Alimentele foarte condimentate (picante, iuți)
• Aditivii alimentari în exces (precum glutamat monosodic, etc.)
• Administrarea anumitor medicamente (precum Nitroglicerina, blocantele canalelor de calciu, citostaticele, analgezicele, etc.)
• Consumul de alcool
• Histerectomia
• Sarcina
• Tratamentul cancerului mamar
• Stresul psiho-emoțional
• Fumatul
• Consumul de cafea
• Duşurile şi băile cu apă foarte fierbinte
• Purtarea hainelor excesiv de strâmte
• Temperatura crescută în mediul de locuit. [1], [2], [3], [4]

Caracteristici clinice ale bufeurilor

Bufeurile specifice menopauzei la femei și andropauzei la bărbați, sunt resimțite în mod special la nivelul feței, a gâtului și a regiunii toracice anterioare și pot fi însoțite de înroșirea pielii, creșterea frecvenței cardiace și transpirații intense. De regulă, bufeurile specifice menopauzei sunt urmate de o senzație intensă de frig.

De regulă, bufeurile caracteristice menopauzei sau andropauzei, apar mai frecvent pe timpul nopții și prezintă o durată de câteva minute.

Bufeurile apărute în contextul altor afecțiuni sau determinate de factorii de risc descriși anterior sunt asemănătoare celor apărute în cazul menopauzei sau andropauzei și sunt reprezentate de apariția spontană a unei senzații de căldură, localizată cu predominanță la nivelul toracelui superior și a extremității cefalice (cap, gât), însoțită de transpirații abundente, mai frecvente în regiunea superioară a corpului, tahicardie, palpitații, tahipnee și eritem cutanat. Aceste bufeuri pot dura până în 30 de minute și sunt înlocuite treptat cu o senzație de frig, de răceală și frisoane.

Bufeurile apărute în timpul nopții sunt însoțite de transpirații și duc la perturbarea somnului, cu instalarea treptată a insomniei, asociată unui risc crescut de apariție a anxietății, a depresiei sau a tulburărilor de memorie. [1], [2], [3], [4]

Tratamentul bufeurilor

În cazul bufeurilor secundare menopauzei sau andropauzei, principalul tratament etiologic este reprezentat de terapia hormonală.

În unele cazuri, bufeurile dispar spontan, nefiind necesar administrarea vreunui tratament pe când, în alte circumstanțe, bufeurile pot fi combătute prin administrarea de anticonvulsivante sau antidepresive.

De asemenea, un rol important îl are combaterea factorilor de risc care pot favoriza apariția bufeurilor. Astfel, se recomandă respectarea următoarelor măsuri:

• Reducerea consumului de alcool, de cafea și de alimente condimentate
• Reducerea temperaturii în mediul de lucru sau de locuit
• Antrenament fizic cu măsuă, cu evitarea epuizării fizice
• Scăderea ponderală
• Renunțarea la fumat
• Renunțarea la îmbrăcămintea excesiv de strâmtă
• Evitarea băilor și a dușurilor fierbinți
• Administrarea suplimentelor alimentare pe bază de fitoestrogeni.

În cazul în care aceste bufeuri afectează sever calitatea vieții, pot fi descrise anumite metode terapeutice cu eficiență dovedită în cazul acestei simptomatologii. Aceste metode terapeutice sunt:

• Terapia cu fitoestrogeni
• MLE4901, un medicament al cărui mecanism de acțiune constă în blocarea receptorilor cerebrali pentru neurokininaB (o neuropeptidă care aparține clasei tahikininelor).
• Substanțele neuroactive
• Suplimentele alimentare pe bază de vitamina E
• Antidepresivele triciclice.

În cazul bufeurilor secundare anumitor afecțiuni, se recomandă administrarea tratamentului etiologic, medicamentos sau chirurgical, pentru combaterea acestoa din urmă. [1], [2], [3], [4]