tulburarea obsesiv-compulsiva

ji am omis o kestie kare mi se intampla, , , deci nu ma pot uita la un film, nu trebuie neaparat sa fie de groaza, pur ji simplu un film cu cutite sau sugrumari sau la stiri nu m pot uita pt k imi da o stare ffffffffffff najpa ji raman cu gandurile alea care imediat mi se aplika la diverse posibile situatii din mintea mea.asa k am inceput sa le evit...consider k e mai bn asa.mai bn nu vad.mai vedeam inainte p la tv oamnei posedati.gata, park mi se intampla mie curand , ma ji vedeam acolo.:((.nu mai dormeam,.nu deci nu m mai uit...mai bine pt mine, parerea mea ji cre k ji pt voi :) numai bn

deci sharque, dak esti din braila ji vrei sa te tratez, dintre toti din braila til recomand p domnul dobrescu..eu poate ink nu miam revenit k nici nu mam tinut bn de tratament, dar toata lumea spune k e cel mai bun..mai muult, numele sau apare ji pe multe cutii de medikamente importante din farmacii...sper k tea ajutat ceea ce mai jtiu ji eu

sharque, scz k team intrebat de unde esti, uitasem k esti din bucuresti.am citit la multe persoane ce au scris ji nu mai stiam cine din ce oras e..mam incurcat si eu..nu te supara

iukia19,
Iti multumesc pentru intelegere.Toate starile prin care treci tu sunt identice cu ale mele.Am impresia mai tot timpul ca sunt o persoana rea si ma gandesc ca daca ajung sa fac ceva rau persoanelor apropiate mie.Stiu ca nu as fi in stare sas fac aceste lucruri dar sunt intr-o permanenta stare de frica.Din orice vad imi fac cate un gand negru si parca cu cat vreau sa uit de el cu atat ma apasa mai tare.Parca nu mai am incredere in nimik.De tratament nici nu mai vreau sa aud, nu vreau sa traiesc sedata toata viata.De un an nu mai iau pastile dar am citit pe net de un tratament naturist 5-HTP-se spune ca are acelasi efect ca antidepresivele indicate in OCD si nu are reactii adverse si nici nu ingrasa.Cand ma intorc din vacanta o sa ma interesez sa vad ce zic si doctorii de el.Eu din 2005 nici nu mai lucrez parca nu mai am incredere in mine ca as fi buna la ceva.Inainte eram o fire vesela si optimista si foarte activa iar acum sunt rautacioasa si plictisita si nu am chef de nimik.Incerc sa ma incurajez iar familia si prietenii imi sunt aproape cu toate ca nu cred ca inteleg ei exact aceste nelinisti prin care trec, mai ales ca nu le spun chiar toate aceste ganduri tampite si absurde care imi trec prin cap.Am unele obsesii care ma macina tot timpul:ma spal pe maini fff des, imi e firica de toate bolile posibile, nu ma ating de diverse lucruri sa nu ma murdaresc, imi e frica de obiecte ascutite(ma gandesc ca as putea ranii cu ele pe cineva), parca sunt dn ce i ce mai zgarcita, parca nu mai cred nici in Dumnezeu si multe altele.
Sper ca se va gasi un tratament care sa ne ajute pe toti ceci ce ne confruntam cu aceasta boala si sa putem trai si noi linistiti asa cum o faceam inainte de aceasta boala.Cteodata ma gandesc ca mi-as dori sa devin amnezica si sa uit toata aceasta perioada de 3 ani din viata mea.
Va urez sanatate la toti si mult succes.
Iulia19 am dat add la id -ul tau de messenger(-) sa mai vb si acolo.Pa.

eu sint sigur ca aceasta boala sau afectiune se poate vinde ca foarte sinplu prin vointa si intelepciune, trebuie sa stim ca aceste ritualuri sint false si le facem degeaba, eu am avut zile cind am lasat boala sa zica ce vrea si am facut cum mam simtit mai bine, nu am mai facut ritualurile si nici nu am mai crezut ce spun aceste ginduri false si totul a fost in regula, trebuie sa ne credem pe noi cei adevarati
fiindca noi stim ca aceste ginduri sint false dar tot le dam atentie, stim bine care vsint gindurile false, eu cred ca asta nu e o boala cred ca noi sintem vinovati cred ca noi vrem sa ne inbolnavim, eu nu iau pastile dar am reusit sa nu mai bag in seama jegoasele de ginduri urute, si inca ma lupt sa pot sa le las sa zica ce vrea iar eu sa fiu cel adevarat, noi nu ne luptam cu o boala noi ne luptam cu noi insine, noi ne chinuim pe noi insine fiindca asa vrem noi, asta e parerea mea, daca nu mai credem in gindurile rele sau mai sigur daca nu mai facem ritualurile sigur boala va disparea, , daca asta se poate numi boala, , asta e fratilor ne trebuie ambitie si sa fim realisti baftasanatate, sanatate avem credca noua ne trebuie sa fim mai nesimtiti cu noi insine, cind apare gindurile rele sa le lasam sa zica ce vrea si sa nu ne pese ce se intinola daca nu facem ritualurile ce o fio o fi pa

Imi spuneti, va rog.Toc-ul provoaca si insomnie?Ca de aproape 2 luni nu dorm, decat foarte putin.motivul:m-am despartit de prietena si ma omoara gandurile negative, cum ca ar avea pe altcineva etc, In perioada asta am avut si depresie, dar nu prea m-am tratat.Am fost la medic, acum 3 sapt, mi-a dat arketis si mi-a fost frica sa-l iau ca provoaca impotenta.Bun, nu a fost atunci asa grav, am avut numai depresie.Eu sufar din copilarie de aceasta boala, uneori a fost mai acceptabila, alta data mai severa.Dar macar am putut dormi.Nu mai stiu ce sa fac.As face tratament, dar mi-e frica de impotenta, dar pana la urma trebuie sa-l fac.Si apropo, gandurile, obsesiile apar cand pun capul pe perna.Despartirea a fost un soc pt ca eram foarte apropiati.Am avut o relatie de 6 ani.Mersi

Multumesc ocdadvisor. Am intrat pe site, am citit chestii interesante, dar nu am gasit forumul/chat-ul. Oricum, nu tin neaparat sa discut despre OCD. Ce ma intereseaza, inclusiv in cazul tau, este: a facut cineva TCC in tara? Unde? Cu ce rezultat?

Problema la noi in tara e urmatoarea: NOI NU AVEM CENTRE SPECIALIZATE PE TOC si nici nu vad intamplandu-se asa ceva, un ajutor mare ar fi sa avem mai multe site-uri unde eventual sa fie traduse corect niste articole din limba engleza de pe site-urile americane unde chiar sunt specialisti in domeniu si nu psihologi care nu stiu exact ce metode exista pt tratarea acestei tulburari.
Exista in primul rand mai multe feluri de TOC (OCD)...printre care si Pure-O denumire care vine de la Pure Obsessional OCD.adica obsesii care au loc numai in mintea persoanei respective si care nu sunt exteriorizate prin comportamente repetitive ci sunt tratate sau combatute la nivel al gandurilor. Persoanele respective nu au ritualuri care pot fi observate de catre cei din jur, si evident ca povestea continua dar na ce pot spune eu...nu sunt doctor dar am citit mai multe articole si am intrat pe mai multe site-uri si va pot spune cu siguranta ca problema nu este abordata in acelasi fel precum observam la doctorii romani sau cel putin cei de aici de pe site. In primul rand utilizatorul "id"...ti-as recomanda carti in limba engleza chiar daca te chinui putintel dar crede-ma ramai cu mult mai mult din aceste carti decat din sfaturile pe care le-ai primit de la doctorii de pe site. Un exemplu bun ar fi "Brain Lock" de Jeffrey M Schwartz, o carte pe care ti-o pot recomanda!
Incearca si vezi daca te poate ajuta.
Un alt doctor foarte bun si cu o experienta de peste 20 ani in exact acest domeniu e Dr Steven Phillipson si puteti merge pe site-ul www.ocdonline.com unde sunt mai multe articole despre aceasta tulburare.
Spor la citit!

dar oare sunatoarea ajuta la TOC, asa cum e laudata pe multe site-uri?

Eu am fost diagnosticata cu TOC cu 3 ani in urma.De atunci urmez tratament cu cipralex(primele 2 luni luam 5 mg, apoi am continuat cu 10 mg vreo 6 luni, apoi am ajuns si la 15 mg).Nu mai stiu exact cat am luat 15 mg(mai putin de-un an)si am inceput sa ma simt mai bine.Acum, dupa exact 3 ani, iau 10 mg(am incercat de vreo cateva ori sa raman la 5 dar era putin si nu ma simteam bine).
Ce sa va zic?...E foarte greu.Dar a fost infernal cand m-am imbolnavit.Si numai gandul ca nu mai sunt ca atunci ma face sa fiu optimista.Nici nu ma mai intreb daca ma voi vindeca complet vreodata.Imi ajunge sa vad ca nu mai sunt ca atunci, sa vad ca pot sa-mi vad de viata mea, asa, cu hopuri, dar imi vad.
Stiti cat de greu mi-a fost? La mine a debutat cu o agorafobie extrema.Nu puteam sa mai ies afara.Aveam impresia ca o sa ma prabusesc cu fiece pas.Apoi, a urmat cosmarul gandurilor negre, al nesomnului, al lipsei de comunicare(stateam ore-n sir fara sa pot face nimic, nu ma puteam concentra, nu puteam sa suport televizorul, galagia, nici nu mai puteam sta in capul oaselor cand aveam vreo vizita)Mama mea m-a sustinut foarte mult, in momentul in care a aflat diagnosticul.
Vindecarea a fost grea si s-a facut cu pasi de furnica.Nu stiu de ce.Poate asa e normal,.poate asa a fost la mine.Prima data cand am inceput sa ies din casa mergeam cu mama alaturi de mine.Nu ma tinea de mana dar simteam ca trebuie sa fie cineva din familie alaturi, altfel n-as fi putut continua drumul.Primele drumuri singura le-am facut la tomberonul de gunoi, apoi la magazinul de pe strada, apoi la chioscul din colt.Ca sa ma vindec, imi faceam de drum, ieseam sa cumpar nimicuri, de mai multe ori.
Cu gandurile negre am luptat, mai ales noaptea.Ziua erau cei din familie alaturi si ma mai luau cu vorba.Dar eu ii vedeam ca vorbeau cu mine si ieseau apoi, pe hol si plangeau.Noaptea am vrut sa lupt singura cu boala.Nu voiam sa le deranjez somnul celorlalti, macar noaptea sa-i las sa se odihneasca si ei ca ziua sa o poata lua de la capat cu mine.Desi luam pastile de somn, cand se termina efectul acestora si ma trezeam, incepea asaltul gandurilor negre(cutite, moarte, sange..alte grozavii)Am avut o carte cu rugaciuni si incepeam sa citesc din ea ca un automat...citeam, citeam, nu intelegeam nimic, dar citeam pana oboseam!Ma enervam si pe Dumnezeu caci mi se parea un strain in noptile acelea de cosmar.
Nu vreau sa va sperii, nicidecum..prin ceea ce spun vreau doar sa va dau speranta ca poti trece peste aceasta crunta si incredibila boala.
Apoi, incet, tare incet, au inceput sa se rareasca gandurile negre.Ori eu ma obisnuisem cu ele si stiam cum sa le fac sa treaca.Ma bucuram de fiecare pas castigat.
O sa mai scriu dar e tarziu acum.
Care e concluzia mea?Ca vindecarea de TOC e, de fapt, O LUPTA cu boala aceasta.

Va salut pe toti.:-)) Am TOC. O am din adolescenta cred, dar mi-a fost depistata in 2003, dupa ce m-am luptat ani buni cu ea x am fost tratata de alta boala.
Am tratament permanent cu Seroquel si fak terapie. Sunt OK. Gratie dialogului cu mine insami si a 2 prietene, nu mai am nici un complex ca sufat de o boala psihica, m-am acomodat cu ea. Nu e usor intotdeauna dar MERG INAINTE. Bunul DUMNEZEU mi-a dat simtul umorului si de aici la autoironie e un pas. Asa ca, atunci cand repet la infinit niste actiuni, rad de mine, de exemplu. Boala asta a noastra nu e f grava, dar e chinuitoare. Sunt perioade bune si perioade proaste, dar sa-mi spuna mie un om sanatos ca nu are perioade bune si proaste! Terapia o fak cam de 3 ani si am rezultate remarcabile de anul trecut. Asa am putut sa vad si din alt unghi de vedere lumea si am descoperit oameni sanatosi, dar urati sufleteste. Noi macar luptam si respingem gandurile urate. Sunt altii macinati de ura si manati de razbunare in viata.etc. Asa ca eu am inceput sa cresc in demnitate si respect de sine din ce in ce mai mult, cu simptomele mele cu tot ! O sa incerc sa va transmit si voua asta.
Dupa ce am avut atatea recaderi nu mai imi este frica si stiu cum sa actionez. Cand se inmultesc simptomele si petrec prea mult timp cu ele(datorate surmenarii x unui necaz mare x etc), ma rog mult. ma odihnesc. Intr-un cuvant intru in conservare :)). Obsesiile le inlocuiesc cu rugaciune permanenta. Rugaciunea mintii sau a inimii: DOAMNE ISUSE CRISTOASE, FIUL LUI DUMNEZEU, MILUIESTE-MA PE MINE PACATOASA..
Sfatul meu: Mergeti la un psihiatru bun. Pentru confirmarea diagnosticului la altul la fel de bun. Luati tratamentul. Daca nu e bun mergeti la doctor sa vi-l schimbe, nici o problema, exista variante pentru a fi personalizat. Apoi psihoterapie. FARA TRATAMENT DUPA URECHE.
VA PUP si i'll be back :)) (Sper c-am scris corect)

am si eu o intrebare. la voi simptomele s-au inrautatit cu timpul sau au ramas neschimbate? boala asta "progreseaza" ori e ceva constant?

Netratata progreseaza. Incet dar sigur.

Eu am avut !tulburare obsesiv-compulsive! pe la varsta de 12 ani. Am avut toate simptomele care sunt posibile. A durat 1 sau 2 ani, si treptat se agrava. Nu mai puteam face ceva fara sa deviez de la subiect sa ating un obiect, sau sa scot un zgomot, etc. Nu puteam merge pe strada fara sa fac un pas inapoi, sau ceva de genu. Aveam impresia ca dak nu fac un gest / tic: CEVA RAU SE VA INTAMPLA. Treaba era serioasa!.
Am mers la psiholog sami dea tratament, sa ma ajute intrun fel. Mergeam de cateva ori pe saptamana. Mam decis ca nimeni si nimic nu ma poate ajuta. Totul tine de VOINTZA PROPRIE!
Am hotarat ca de fiecare data cand simt nevoia sa fac un tic, sami spun in sine: BAG **** IN ****! (in ciuda unor pareri de "sfintzi" este ABSOLUT NECESAR sa te EXTERIORIZEZI) Am ajuns sa realizez ca defapt sunt un sclav al ticurilor, nu puteam functziona fara ticuri.
VESTEA BUNA este ca treptat am scapat de toata nebunia. Tulburarea obsesiv-compulsiva este vindecabila!
Depinde de caracterul fiecaruia. Nu trebuie sati fie frica sa tzipi "imi bag **** in **** de ***** de boala! Sa moara ****!"
Nu trebuie sa te consideri o victima, sa ceri ajutor de la altzii, TU DECIZI CE POTZI FACE!

PS.: Tot ce am scris este adevarat, nu as fi scris acest mesaj pentru amuzament. Sper sa ajute celor care sufera de aceasta boala, si nu luatzi in gluma sfaturile mele. Aceasta este metoda care am folosito eu si care a mers pt mine. Pot spune ca 99, 9% am scapat de simptome si ticuri!

AM REUSIT SA SCAP DE TOC(OCD) dupa o lunga suferinta in care am incercat aproape tot: am fost la 3 medici psihiatrii in decursul tipmului care mi-au dat tratamente dar mi-au ingreunat situatia.Am scapat cu ceva in care nu credeam: esente florale Bach. Din voia lui Dumnezeu am gasit acest fluturas cu reclama la acest centru de terapie. Nu costa mult in jur de 70 ron, avand in vedere ca eu am bagat milioane in tratamente si pastile.Acum ma simt excelent de circa 6 luni.Mai am unele ticuri dar foarte mici, fata de ce blocaje mentale si obsesive aveam inainte sunt super incantat.

Salut! Putem doar prin noi cu ajutorul nostru! Haideti sa fim toti sa ne sustinem pe mess!
-
Daca vreti adaugati-ma si haideti sa vb in timp real tot ce avem de zis in legatura cu aceste ganduri!
Multa Sanatate!!!

Buna tuturor,

Am fost diagnosticata cu TOC in 2004. Cred ca de la 12 ani a inceput boala sa se manifeste, dar in 2004 a fost momentul in care s-a declansat, la o intensitate foarte mare. Am scris pentru a va da speranta. Eu m-am tratat. Sunt ani buni de cand nu mai am obsesii si ganduri. Si credeti-ma ca am avut. Ce am facut? Am cautat solutii. am cautat pe internet informatii (e drept ca am gasit in engleza).unul din site-urile care m-au ajutat a fost http://www.ocdrecoverycenters.com/
Si am citit mult.am inteles mecanismul.si am facut terapie cognitiv comportamentala. nu mi-a fost usor.am schimbat vreo 6-7 medici. pana am gasit-o pe cea care m-a ajutat sa trec peste.
Medicamente. am refuzat sa iau (am luat o singura pastila care mi-0a facut atat de rau incat am renuntat) mai ales ca am citit ca atat TCC cat si medicamentele au acelasi efect. Si in cazul meu asa a fost.
Un doctor mi-a explicat ca trebuie sa imi imaginez creierul meu ca fiind o retea de drumuri (autostrazi, magistrale, drumuri judetene si hai sa zicem forestiere)...in mod normal informatia ar trebui sa circule pe arterele importante, insa creierul meu transmite informatiile pe drumurile forestiere (obsesii-compulsii). si intr-un fel acele drumuri forestiere au devenit magistrale.dar informatia nu ajunge unde trebuie sa ajunga. iar ce trebuia eu sa fac cu TCC era sa redirectionez informatia pe magistrale/autostrazi pt a redeveni calea normala de circulatie si sa inchid drumurile forestiere. mi-a placut aceasta asociere.
Terapia in cazul meu a durat undeva in jur de 6-8 luni.cu intalniri saptamanale.si foarte multa munca individuala.ce pot sa va zic e ca acel sentiment provocat de anxietate care ajunge insuportabil si ajungi sa faci compulsia pentru a scapa de el, e un cerc vicios. Pana nu intelegi ca trebuie sa tolerezi (cu toate ca e cateodata infernal) acea stare data de anxietate.nu reusesti sa scapi de compulsii si nici de obsesii (cercul vicios de care spuneam).Partea frumoasa este ca. organismul uman nu poate depasi un anumit nivel al anxietatii. dupa ce atinge nivelul maxim incepe sa secrete anumite substante care duc la descresterea acestui nivel de anxietate. e un mecanism natural.insa este foarte greu sa suporti constient sa atingi acel maxim de anxietate. dar nu imposibil.eu sunt dovada vie :-)
Oricum vreau sa va spun ca sunt adepta TCC si nu a medicamentelor mai ales ca au acelasi efect.dovedit in cazul meu.iar odata ce ai facut terapie si ai inteles mecanismul ti-e mult mai usor in viitor sa previi si reactionezi daca mai apar obsesii sau tentatii:-)
In rest ce sa va mai spun: un stil de viata cat mai sanatos (somn minim8 ore pe zi), am mai luat suplimente de Omega 3 si cam atat.
Si apropo, eu sunt din Cluj. si pot sa va recomand psiholoaga cu care am lucrat eu.
In rest va urez toate cele bune si ca sfat nu lasati sa va influenteze altii - credeti in voi si in capacitatea voastra de a va revenii si a trai o viata grozava
Multa sanatate!!!

eliana_90 de ce nu vrei sa-mi dai ID tau de mess daca zici ca ai trecut peste sa ma sfatuiesti ce sa fac?
Sau adauga-ma tu! -
nici eu nu sunt adeptul pastilelor atata tp cat problema nu este organica ci doar psihica!
Iti multumesc anticipat!
Sanatate!

eliana_90 si eu sunt din Cluj si ma intereseaza sa fac TCC cu psiholoaga de care zici. Poti sa-mi dai mai multe amanunte? -

Bai oameni buni incercati la centru asta de care v-am zis eu.Sunt esente florale, naturale pe care le iei si nu ai nici un fel de reactie adversa, nici un fel de restrictie alimentara( poti sa si bei alcool daca vrei), nu te chinui deloc.Cea mai mare calitate a lor e ca ele umbla la cauza nu la efect.Nu vindeca in schimb depresia, paranoia si schizofrenia.Credeti-ma ca nu imi bat joc de oameni sa va mai pun sa veniti si pana in Bucuresti degeaba, pt cei care nu sunt de aici.Acum sase luni tata fusese diagnosticat cu cancer T4 destul de avansat la colon iar eu eram macinat de obsesii si ganduri din care nu gaseam nici o iesire.Am zis DOAMNE SCAPA-MA DE PROBLEMELE ASTEA DOUA, TE ROG!STIU CA E GREU DAR SCAPA-MA. Si DUMNEZEU m-a scapat:intr-o luna am fost la alt medic si diagnosticul care fusese pus de acel doctor a fost gresit.Si am gasit si un fluturas cu acest centru Somavita si m-am vindecat si de TOC. Imi pare rau ca nu v-am scris mai demult caci efectele le simti dupa o saptamana.Mai este o chestie care am uitat-o: esentele iti dau o libertate spirituala pe care eu n-am avut-o decat cand eram mic cred.Aici e in functie de fiecare cum gestioneaza.Probabil ca aceasta libertate vine din faptul ca pe noi boala ne-a incatusat, ne-a consumat( si cand am scapat am scapat ca vaca in trifoi). La revedere!

buna tuturor, sunt noua pe acest forum si in acelasi timp sunt extrem de bucuroasa sa vad ca pot empatiza si eu cu multi dintre voi care sufera de TOC.problema mea s-a declansat cam pe la varsta de 22 de ani, pe fondul unei deceptii in dragoste, de atunci am perioade cand sunt invadata de tot felul de ganduri intruzive si anume teama de a nu innebuni si de a nu face rau cuiva, pe scurt cam asta ar fi, m-as bucura sa pot vorbi cu voi si poate sa ne ajutam sa trecem peste aceasta boala care mie personal imi termina viata, va multumesc si, astept cu nerabdare raspunsurile voastre, cu respect si multa multa incredere Sarit

Buna ziua! Am urmarit comentariile voastre despre TOC si marea majoritate isi tin tulburarea "sub control" prin medicatie. Sugestia mea este sa participati la o terapie in grup unde sa se stranga persoanele care sufera de aceiasi tulburare. Ajuta foarte mult. Mai bine folositi banii de medicamente pe experienta de viata pozitiva. Numai bine!

Buna ziua tuturor!ma numesc Andreea si am 21 de ani.de anul trecut din oct sufar si eu de depresie si cred ca akm am toc.am ganduri din acelea ciudate de frica sa nu fac rau cuiva sau mie..dar stiu ca nu sunt adevarate si nu imi apartin!am inceput sa merg la biserica unde am vb cu un preot foarte de treaba care m-a ajutat foarte mult.mam spovedit si am mers la masluri de cate ori am putut.credeti-ma ca o rugaciune spusa din inima face mult.mergeti la biserica si rugati-va ca Dumnezeu este bun si ne ajuta!nici eu nu credeam asta pana nu m-am dus si m-am rugat din toata inima mea!nu poti trata gandurile cu pastile cred eu..de cate ori va vin in minte gandurile acelea spuneti Tatal nostru sau Ingerasul.o sa va ajute mult..si mergeti la Biserica si va rugati!o sa vedeti rezultatele.nu imediat pt ca nu se poate, dar in timp o sa va simtiti mai bine si o sa stiti de ce..apelati la tratamente cat mai naturiste si mergeti daca vreti la un medic homeopat sau naturist..si psihoterapia e binevenita.dar pacat ca costa cat de cat mult:-D si nu va lasati prada gandurilor!!faceti sport, plimbati-va prin parc, stati cu prietenii, radeti cat mai mult, cititi ceva frumos..ascultati muzica cu sunete din natura, ambientala sau care va place cel mai mult.haideti curaj!multa sanatate la toata lumea!v-am pupat:-*

Nu pot ca nu am timp sa stau pe mess..sunt la facultate si lucrez..daca cu mine vr sa vb:-))spune aici pe forum ce doresti sa zici.numai bine!

si eu sufar de tulburare obsesiv-compulsiva-fobica de cand eram mik, da vad ca intre timp sa agravat rau situatia, numai am nici un control pt. nimik ce tine de creier, nu stiu ce sa ma fak, am numai fobii referitoare la lucruri normale, fara sens, tot felu de ganduri cum ar fii ca vor vecinii sa imi faca rau, ritualuri, emotii necontrolate, negative cand nu trebuie, fara sens, tot felu de ticuri nervoase de ziki ca am tourette, de ziki ca numai am aer, irascibilitate, nervozitate, multa frustrare, cred ca toata lumea are ceva cu mine, neliniste continua, cred ca imi pierd controlu de tot, imi fak in minte tot felu de adunari, imnultiri, impartiri referitoare la anumite obsesii pe care le aveam dar intre timp sau agravat, numar obiectele din casa, imi apar tot felu de cuvinte in minte si pun literele din cuvant intr-o ordine crescatoare de imi iese alt cuvant ciudat, este foarte obositor asta fak toata ziua, nu reusesk sa fak mai nimik bun care sa ma ajute, am tot fost la tot felu de pshihologi, pshiatrii, am fost la f. multi dar niciodata nu am stat cat trebuie ca sa se ajunga si la un tratamrnt ceva, deoarece sunt f. nehotarat de fel, oricum am primit mai multe tratamente dar nu prea am urmat vreun tratament, imi este frica de medicamente ca sunt periculoase si stiu ca pe de o parte iti fak bine doar o perioada, dar dupa aceea vor aparea si neplaceriile atat fizike si pshice!Nu stiu ce sa ma mai fak, ajutati-ma si pe mine va rog frumos cu un sfat, unde m-as putea duke, la ce doctor, sau ce medicament(e) as putea lua, mie doctoru mia dat un tratament cu cipralex si abilify, credeti ca sunt bune, dau rezultate bune pt. ceea ce am eu?

Buna ziua la toata lumea!Va rog sa ma ajutati cu un sfat.Sufar de ani de zile de obsesii care ma sperie(legate de moarte, ca mor intr-un numar de zile sau maine etc)fie legate de aspectul fizic(ca nu am nas sau urechi, ca am o tumoare urata pe fatza, ca am chelie sau depigmentari de piele, etc)si multe, foarte multe altele.Acestea imi dau stari foarte proaste, si din cazua lor am accese de panica, cu transpiratii abundente, mi se face rau in supermarket sau pe teleferic sau pe pe vaporase.Obsesiile au intererferat cu viata mea in mod violent, in sensul ca nu mai sunt functional la serviciu, cand mananc, cand dorm, cand fac dragoste.etc.Nu mai pot functiona deloc, si asta-mi da o stare depresiva consistenta.M-am izolat de prieteni, nu am prieteni, nu ies din casa, nu reusesc sa ma simt decent decat singur.In ultima vreme insa obsesiile astea(care-si schimba continutul mereu dar ramane constanta frica, panica, depresia, oboseala)ma invadeaza si in singuratate.Ce ma sfatuiti?

Buna.eu te-as sfatui sa mergi intai la un pshiholog psihoterapeut si sa ii explici starile tale.dar alege unul bun.si el te va sfatui in continuare ce sa faci.poate va fi nevoie sa apelezi si la un psihiatru.poti incerca si un tratament homeopat impotriva depresiei si oboselii.acupunctura am auzit ca este iara foarte buna.dar trebuie sa vb cu un medic homeopat despre asta.incearca sa nu te lasi prada oboselii.fa mult sport, iesi la plimbare, orice care sa te binedispuna.dute la un psiholog si el sau ea te va sfatui ce sa faci in continuare.ai grija de tine si nu te lasa.numai bine!

Multumesc pt sfaturi Andeea, insa, din pacate sunt in mare gaura cu banii si nu am posibilitatea de a avea un psiholog sau un psihiatru.Cat despre acupunctura sau altceva.inutil de spus.Toate costa!AM inceput sa fac sport, insa sunt obosit rau caci obsesiile storc din mine si ultima picatura de vlaga.Cu plimbarile iar e naspa ca mi-e frica sa nu intalnesc cunoscuti pe strada.Asta imi da panica mare.Nasoala boala!

Marco Polo, incearca totusi sa ajungi la un medic sa-ti faca un diagnostic si sa-ti prescrie medicatie.
E o boala grea, chiar foarte grea dar care totusi se amelioreaza semnificativ cu antidepresive.
Poti duce o viata foarte aproape de normalitate daca iei un tratament corect.
Nu merita sa stai si sa te chinui fara a avea parte de un tratament adecvat.

Multa santate
Prozac!

Buna la toata lumea.sunt noua pe aici si nu prea stiu cum sa procedez. Dar daca vede cineva mesajul meu, il rog din suflet sa-mi raspunda ! Sunt mama unei fetite de 16 ani, care sufera la fel ca si voi.Am trecut prin multe cu ea...si inca mai trec.! Pentru ca am mari greutati cu ea in a-i administra tratamentul ! E nervoasa mai tot timpul pe mine ca o cred nebuna, desi i-am explicat ca nu-i asa si de fapt tot ce fac, fac pentru ca vreau sa o stiu sanatoasa! Va astept sa stam de vorba si.poate va voi putea ajuta cumva.macar cu un sfat! Aveti grija de voi si sa nu uitati o clipa ca viata e frumoasa pana la urma ! Capul sus si pieptul afara ! Va pup pe toti!