Permanent conflicte pe diverse teme, cea mai des invocata e lipsa afectiunii lui...

Buna!
Am 28 ani si sunt in imposibilitatea de a gasi solutii viabile pentru problemele pe care le intampin. Sunt casatorita de 2 ani (locuim impreuna de 4 ani) avem permanent conflicte pe diverse teme, cea mai des invocata e lipsa afectiunii lui. In prezent situatia e destul de complicata: nu reusim sa cadem de acord ca obiectivul comun este refacerea relatiei, raporturile sexuale sunt f rare si obositi de atatea reprosuri evitam sa mai deschidem subiecte de disctutie. Nici pe plan socio-profesional situatia nu e multumitoare pentru mine, iar in momentele tensionate singura solutie care imi vine in minte e sinuciderea. Cea mai mare greseala e ca i-am impartasit sotului aceasta temere. Lupt foarte mult sa depasesc aceste ganduri si fac eforturi sustinute pentru a salva casnicia, din pacate, singurul revultat vizibil e doar izolarea mea permanenta.
Nici nu stiu ce anume sper rezolv cu acest mesaj pentru ca sunt asa de multe probleme. Poate ca mi-as dori sa stiu ce sa fac cu viata mea pentru ca eu nu reusesc sa gasesc solutii, de unde sa incep

Stimata doamna, ganditi-va ca e doar un moment neplacut din viata d-voastra si sunt persoane cu probleme mult mai grave in viata cu care se confrunta, eu am doua cazuri de cancer in familie si vestea a venit ca un traznet fiind vorba de tatal si bunica mea, dar cu toate astea lupt din rasputeri sa fac tot posibilul sa ma mentin la suprafata si sa-i ajut cum pot. Sinuciderea ar fi doar un act de lasitate de care ati putea da dovada, ganditi-va ca toate lucrurile au o solutie, pe plan profesional gasiti alt loc de munca care va poate multumi, iar daca situatia familiala nu se imbunatateste incercati sa lamuriti situatia cu sotul d-voastra, iar daca acesta refuza sa va asculte, poate nu este cel menit sa va fie jumatatea alaturi de care sa va petreceti restul vietii.
Va doresc sa aveti parte de o viata plina de impliniri si nu uitati atiunci cand D-zeu inchide o usa, deschide intotdeauna o fereastra.

Cand mintea nu te mai ajuta rugaciunea te poate salva. Gaseste alte prioritati, gandeste-te mai mult la tine, detaseaza-te deocamdata de ceilalti. Ideea de sinucidere e des intalnita dar stii ce te asteapta dupa ce mori? daca e mai rau?de acolo chiar nu mai ai scapare, nu te mai ajuta nimeni! Ceea ce ii comanzi mintii, aia face. Daca te gandesti ca iti este rau mintea nu iti poate da bine, e logic. Opreste-te din gandit, detaseaza-te, stai calma.

In momentul in care ati luat decizia sa va intemeiati o familie banuiesc faptul ca ati considerat ca sunteti suficient de pregatiti pentru aceasta decizie importanta in viata fiecaruia. Intr-o casatorie este normal sa apara si disensiuni sau momente in care relatia se mai raceste din diferite motive care tin atat de viata din interiorul familiei cat si de cea din exteriorul ei.Totul este ca aceste momente sa fie de scurta durata, iar cei doi care formeaza un cuplu sa iasa mai puternici din aceste situatii, iar relatia lor sa se intareasca.In primul rand cred ca cel mai bine ar fi sa incerci o analiza a vietii socio-profesionale.Din pacate, tot mai multe esecuri au la baza acest factor.Stresul de la locul de munca, viata dezorganizata si ritmul de viata alert nemailasandu-ne timp pentru a ne dedica timpul nostru familiei.In al doilea rand, cred ca trebuie sa privesti la ce anume a contribuit de-a lungul timpului la ajungerea in aceasta situatie, deoarece nu cred ca aceasta situatie a aparut dintr-o data.Trebuie sa vezi ce anume a dus la aceasta lipsa de afectivitate.Sinuciderea nu este o solutie si te rog sa-ti iasa din minte acest aspect!Sinuciderea este cea mai la indemana solutie a lasilor, iar tu, din moment ce ai incercat sa gasesti solutii pentru remedierea situatiei, cu siguranta nu esti o persoana lasa!In primul rand trebuie sa-ti redobandesti increderea in tine.Singurele persoane care pot remedia aceasta situatie sunteti voi.Tu si sotul tau si nimeni altcineva.
Numai bine si sper sa reusesti.

Va multumesc tuturor pentru sustinere. Ma voi adresa unui specialist pentru ca si eu cred ca e o solutie buna. Desi sotul meu nu vrea sa ia parte la sedinte de consiliere nu s-a opus ca eu sa incerc sa schimb ceva.
Daca incerc sa ma detasez parca observ mai clar problemele reale: sensibilitatea mea "exagerata" (crede sotul) si imposibilitatea lui de a-si manifesta sentimentele: "eu pot sa traiesc si singur, nu am nevoie de cineva ca sa ma dezvolt".
Nu vreau sa supar pe nimeni, si stiu ca altii au necazuri mult mai mari si ma rog sa le dea Dumnezeu puterea sa treaca peste ele, dar asa reusesc eu sa gandesc acum: sinuciderea nu e un act de lasitate, din contra, dar e un gest total lipsit de sens.
Cumva cuvantul acesta s-a transformat in elementul central al discutiei, adevarata problema e incapacitatea mea de a-mi rezolva problemele.
Cel mai important lucru pe care l-am castigat scriind pe acest forum este increderea ca mai exista oameni carora le pasa, ca daca in "viata reala" mi-ati fi prieteni ati fi langa mine. Multumesc!

Cuvantul s-a transformat intr-un element central al discutiei prin insasi semniicatia lui si la urmarile pe care le-ar putea avea asupra celor din jurul tau: familie, prieteni, etc.A-ti lua viata reprezinta un semn de lasitate cauzat de incapacitatea de a rezolva problemele care te coplesesc la momentul respectiv.Daca stai putin si analizezi, viata este cel mai de pret dar pe care-l are fiecare dintre noi si nu ar trebui sa ne treaca nici macar o clipa prin minte sa o curmam.Recunosc faptul ca la un moment dat am avut si eu asemenea ganduri, dar am reusit sa trec peste si sa ma gandesc ca este viata mea si trebuie sa fac ce este mai bine pentru mine si pentru cei din jur, ca trebuie sa depasesc momentul si sa merg mai departe si mai departe si mai departe.si consider ca am reusit.
Uneori prietenii din viata virtuala pot fi de un real folos mai ales ca, nu-i cunosti, nu stii cine sunt sau nu stii daca-i vei intalni vreodata si poti sa te descarci altfel fata de ei.Poti spune ce gandesti fara a te gandi ce s-ar intampla dupa, intr-un fel iti poti deschide sufletul si inima si, sub protectia anonimatului virtual poti primi sfaturi care sa te ajute. Cu toate astea nu trebuie uitati nici cei din viata de zi cu zi, dar trebuie avuta o mai mare grija in a face deosebirea dintre prieteni si amici, dintre binevoitori si rauvoitori.Gelozia si invidia umana nu cunoaste limite.
Din cum anume prezinti tu situatia, sotul tau nu este prea dornic sa mearga la un specialist, dar cred ca ar fi cazul sa incercati o terapie de cuplu pentru ca aceasta nu poate decat sa va faca bine amandurora, deoarece este mare pacat sa vezi ca doi oameni nu se inteleg bine dupa 4 ani de convietuit impreuna.Gandeste-te la casatoria pe care-o aveti ca o aveti pentru o viata intreaga si nu pentru un interval limitat de timp, ori daca nu rezolvati aceste probleme cat sunt inca in "fasa" ele o sa creasca si cu greu o sa reusiti sa treceti de ele.Sunt convins ca, avand rabdare, incredere unul in altul si credinta in Dumnezeu o sa reusit sa treceti impreuna peste acest hop.

Stimate domn,

Sarcasmul dvs. a ajutat multe persoane cu astfel de probleme?
Pentru ca am oscilat intre cabinetul, unde probabil profesati, si un alt cabinet. Lipsa de atentie (apar ca user Dani, nu Dana) ma face sa cred ca in graba in care ati citit mesajul dvs. ati considerat ca am postat pe acest site doar ca sa fac conversatie.
ANYWAY...

Nu am gasit inca sensul vietii, dar sunt dispusa sa il mai caut o vreme. Va doresc tuturor numai bine.

Of "Dani", draga "Dani".Imi pare sincer rau sa aud una ca asta.sincer.
Sper sa reusiti impreuna sa treceti peste aceasta stare.

Buna,
Ati reusit sa gasiti acele solutii viabile de viata?

Buna Adelin!
Nu stiu sa iti raspund. Am ramas "blocata" intr-o casnicie fara continut, careia incerc sa nu ii mai acord o pondere asa de importanta, dar nu prea reusesc. Sunt tare nefericita langa acest om si tot visez ca va aprea "un print" in viata mea. In schimb incerc mai mult sa evoluez pe plan personal.
"Muncesc" sa imi construiesc fericirea si sa evit un previzibil esec. Cam asta e rezumatul lunilor care s-au scurs.
Iti multumesc pentru grija si iti doresc numai bine.

Buna Dani,

Ce anume inseamna pentru tine termenul "a ramane blocat" intr-o casatorie fara continut?Ati incercat sa urmati sfatul de a te/va adresa unui specialist?Felicitari pentru faptul ca incerci sa evoluezi cat mai mult pe plan personal, dar in aceste cazuri de blocaj este nevoie si de ajutorul unui specialist pentru a te ajuta sa te indrepti spre o directie buna in ceea ce te/va priveste.In viata nu este nimic previzibil, orice se poate intampla la un moment dat si astfel sa se schimbe...sfarsitul.De unde stii ca esecul este rezultatul final?
Spui ca visezi sa apara un "print" in viata ta. Un lucru bun, cu toti ne dorim sa avem langa noi o persoana deosebita, care sa ne ofere in primul rand confortul psihic si linistea interioara.Dar, din cate inteleg in acest moment esti inca casatorita, iar a visa la un asemenea "print" in conditiile in care totusi va mai leaga ceva, chiar doar o hartie sau un juramant legat sub altarul bisericesc nu mi se pare tocmai in regula, mai ales ca spui ca nu prea reusesti sa nu-i acorzi casatoriei o pondere asa de importanta.

Numai bine-ti doresc si sper sa reusesti cat mai curand sa-ti gasesti acea liniste pe care o cauti.

Sfanta sarbatoare de Paste este un moment in care dragostea, pacea si seninatatea se unesc in numele Domnului!
Va urez un Paste fericit alaturi de cei dragi!