L-am inselat si nu stiu cum sa-l ajut
Buna ziua! Dupa lungi cautari de sfaturi pe internet despre cum as putea sa imi ajut iubitul sa aiba din nou incredere in mine, m-am decis sa postez aici povestea mea, in speranta ca ma poate ajuta cineva cu vreun sfat sau vreo parere. Povestea noastra a inceput in decembrie 2012, nu am apucat sa ne cunoastem foarte bine si sa petrecem mult timp unul cu celalalt deoarece in ianuarie el a plecat in strainatate. ne-am vazut apoi la sfarsitul lunii februarie, iar la mijlocul lui martie a plecat din nou. Pe la inceputul lui aprilie l-am inselat. Aveam nevoie sa stiu ca e cineva langa mine, sa ma simt dorita si sa simt ca imi e cineva alaturi. Am iesit foarte mult pe afara cu un tip pe care il consideram prieten si apoi s-a ajuns si la ceva mai mult. Iubitul meu a banuit ca ceva nu e bine si mi-a tot spus sa nu mai ies cu el atat de mult ca nu e bine, ca se ajunge la altele, iar eu o tineam pe a mea ca nu e adevarat. M-a intrebat daca as face-o daca celalalt mi-ar propune acest lucru, iar eu am spus ca nu, desi am facut-o. Nu vreau sa incerc sa imi caut scuze pentru ca stiu ca nimic nu ma poate scuza, dar simteam nevoia sa imi fie cineva alaturi, simteam nevoia sa ies din casa, sa stau de vorba cu cineva. Mi-a fost teama ca daca ii spun sa nu plece, tot va pleca pentru ca trebuia sa isi termine studiile. Cand a simtit ca ceva nu e bine si mi-a propus sa ne despartim, nu am acceptat acest lucru. Apoi, insa, in vara, a venit in tara si am petrecut cateva luni impreuna, ne vedeam zi de zi, ramaneam ori la el, ori la mine si am ajuns sa ne cunoastem foarte bine, Am ajuns sa il iubesc asa cum nu am crezut vreodata ca pot iubi pe cineva, desi am mai avut si alte relatii inainte, dar niciodata nu m-am simtit atat de bine langa cineva si nu mi-a pasat atat de mult de cineva. Am incetat a ma vedea cu altcineva. In toamna a plecat din nou...a mai venit in iarna, a fost totul bine intre noi si eram mai fericiti ca niciodata. dupa sarbatori, la inceputul lunii ianuarie, a aflat ca l-am inselat. Ne-am despartit, apoi ne-am impacat. El a trebuit sa plece din nou, iar peste 10 zile mi-am inghetat anul de facultate si am venit dupa el. Am considerat ca daca am gasit in sfarsit un om langa care sa imi doresc sa traiesc toata viata, e mai important sa incerc sa imi fie bine cu el acum si sa continui facultatea alta data. Daca ramaneam in tara, sunt mai mult ca sigura ca relatia noastra nu ar mai fi existat. Ma bucur ca a aflat pentru ca eu nu stiu daca as fi avut curajul sa ii spun. De atunci si pana acum avem zile bune si zile rele. Vad ca ii este foarte greu si stiu ca se gandeste tot timpul la ceea ce s-a intamplat. Imi este greu si mie, chiar foarte greu pentru ca simt ca am ranit persoana pe care o iubesc cel mai mult si omul care nu m-ar fi ranit niciodata. Greseala mea a fost ca atunci cand a aflat nu i-am spus tot adevarul deodata, ci pe bucatele. Acum ii e greu sa aibe incredere in mine si ii e foarte greu sa creada ca nu ii mai ascund nimic. Isi aduce aminte mereu de tot ce s-a intamplat si devine rece, imi spune ca nu o sa mearga niciodata, ca o sa gresesc mereu, ca mie nu imi e greu, ca nu imi pare rau. Dar imi e greu, simt ca mi se prabuseste lumea in cap numai cand il vad putin trist, mi-e greu sa traiesc cu ideea ca l-am putut rani atat de mult, desi nu merita lucrul acesta. Mi-e greu cand ma gandesc ca poate ca daca i-as fi spus ca am nevoie sa fie langa mine, ar fi ramas acasa si nu ar mai fi contat nici studii, nici nimic si nu as mai fi ajuns in situatia de a cauta in alta parte apropiere fizica. Acum il iubesc mai mult ca oricand si as face orice sa il pot ajuta sa treaca peste rana pe care i-am provocat-o. Nu vreau sa il pierd pentru nimic in lume si daca as putea da timpul inapoi, cu siguranta nu as face greseala asta. Va rog, ajutati-ma cu un sfat despre cum as putea sa fac sa ne fie bine, cum as putea sa il ajut sa treaca peste ce i-am facut si cum sa il ajuta sa recapete increderea in el pe care tot eu i-am stirbit-o!
5 comentarii
R777 un barbat inselat daca este gelos din fire nu va iuta niciodata asta si TOT TIMPUL se va gandi la asta si ca sigur na fost o singura data sau cand se va mai intampla, CAEASTA PROBLEMA incepe din cauza distantei O RELATIE TREBUIE SA SE CLADEASCA PE INCREDERE RECIPROCA, PE STATUL UNUL CU CELALALT SINGURI fara mama fara soacra sau alte rude, si ca sa treceti peste asta trebuie sa fiti AMANDOI DISPUSI SI DESCHISI UNUL FATA DE CELALALT, pt ca altfel fiecare va suspecta ca celalalt ii ascunde cate ceva, si prima oara cand un amic ii va spune lui ca sa culcat cu tine chiar daca este NEADEVARAT el va sta pe ganduri sau va crede fara sa verifice.
parere?
DACA as fi in locul lui, NU m-as impaca veci cu tine.
de ce?
pt ca si dupa casatorie, el fiind intr-o delegatie de cateva zile sau/si saptamani..sigur ii vei face la fel.
sfat?
nu am
cele bune,
DACA as fi in locul lui, NU m-as impaca veci cu tine.
de ce?
pt ca si dupa casatorie, el fiind intr-o delegatie de cateva zile sau/si saptamani..sigur ii vei face la fel.
sfat?
nu am
cele bune,
Buna, R777!
Vad ca te invinovatesti si inteleg motivul. Cu toate astea, cred ca exagerezi. Ce a fost s-a intamplat demult, la inceputul relatiei, cand nu se consolidase relatia voastra. Nici tu, nici el, nici relatia nu mai este cea de-atunci. Iubirea se dezvolta, relatiile se strang in timp. E pacat ca nu i-ai spus atunci tot adevarul, insa e bine ca el sa vada si asta: ca NU E CEVA RECENT, E DUPA 2 LUNI DE CAND V-ATI CUNOSCUT. Inca nu aveai atunci perceptia ca ESTI intr-o relatie de durata, serioasa, pt ca NU ERAI, de-abia incepuse.
Increderea se construieste si se poate reconstrui, insa e nevoie de timp si de efort. Deja tu vad ca ai facut ceva f important, un sacrificiu pe care el ar fi bine sa-l observe: a amanat facultatea PENTRU EL! Nu cred ca a fost o decizie usor de luat, iar consecintele tu le suporti, nu el.
Chiar tu ai spus ca nu ai mai repeta greseala privind prin prisma prezentului. Nu ai anticipat viitorul si n-aveai cum. Avand in vedere datele de atunci, o infidelitate poate fi suportabila.
Nu sustin ca se trece usor, dimpotriva. Si, intr-adevar, unele persoane raman marcate. Dar explica-i ce ti-am scris aici. Ca nu esti cea de atunci: ai alte sentimente, mult mai profunde, s-a creat legatura intre voi si nu meriti sa fii judecata dupa ce s-a intamplat atunci. Desigur ca depinde mult si de stilul tau de relationare, in general. Eu am presupus ca nu ti s-a mai intamplat sa "comiti" infidelitati si ca esti loiala, cu acea exceptie.
Ajuta-l sa treaca peste demonstrandu-i ca tii la el prin gesturi.
In acelasi timp, nu uita de tine si nu renunta la prioritatile tale. Daca te iubeste, nu-ti va cere sacrificii care iti dauneaza.
Sper ca ti-am fost de folos, tine-ma la curent!
Ana Badita
Vad ca te invinovatesti si inteleg motivul. Cu toate astea, cred ca exagerezi. Ce a fost s-a intamplat demult, la inceputul relatiei, cand nu se consolidase relatia voastra. Nici tu, nici el, nici relatia nu mai este cea de-atunci. Iubirea se dezvolta, relatiile se strang in timp. E pacat ca nu i-ai spus atunci tot adevarul, insa e bine ca el sa vada si asta: ca NU E CEVA RECENT, E DUPA 2 LUNI DE CAND V-ATI CUNOSCUT. Inca nu aveai atunci perceptia ca ESTI intr-o relatie de durata, serioasa, pt ca NU ERAI, de-abia incepuse.
Increderea se construieste si se poate reconstrui, insa e nevoie de timp si de efort. Deja tu vad ca ai facut ceva f important, un sacrificiu pe care el ar fi bine sa-l observe: a amanat facultatea PENTRU EL! Nu cred ca a fost o decizie usor de luat, iar consecintele tu le suporti, nu el.
Chiar tu ai spus ca nu ai mai repeta greseala privind prin prisma prezentului. Nu ai anticipat viitorul si n-aveai cum. Avand in vedere datele de atunci, o infidelitate poate fi suportabila.
Nu sustin ca se trece usor, dimpotriva. Si, intr-adevar, unele persoane raman marcate. Dar explica-i ce ti-am scris aici. Ca nu esti cea de atunci: ai alte sentimente, mult mai profunde, s-a creat legatura intre voi si nu meriti sa fii judecata dupa ce s-a intamplat atunci. Desigur ca depinde mult si de stilul tau de relationare, in general. Eu am presupus ca nu ti s-a mai intamplat sa "comiti" infidelitati si ca esti loiala, cu acea exceptie.
Ajuta-l sa treaca peste demonstrandu-i ca tii la el prin gesturi.
In acelasi timp, nu uita de tine si nu renunta la prioritatile tale. Daca te iubeste, nu-ti va cere sacrificii care iti dauneaza.
Sper ca ti-am fost de folos, tine-ma la curent!
Ana Badita
Buna seara. M-a frapat titlul postarii dumneavoastra: "L-am inselat si nu stiu cum sa-l ajut". Inteleg citeva lucruri din acest titlu si din textul in sine. In primul rind, probabil va simtiti foarte vinovata. L-ati inselat, este adevarat, poate acum o vedeti ca pe o greseala, insa va rog sa va ginditi la ce ati spus chiar dumneavoastra: "Aveam nevoie sa stiu ca e cineva langa mine, sa ma simt dorita si sa simt ca imi e cineva alaturi", si mai jos: "dar simteam nevoia sa imi fie cineva alaturi, simteam nevoia sa ies din casa, sa stau de vorba cu cineva". La momentul respectiv, ce ati facut dumneavoastra a fost sa va ascultati o nevoie. Acum regretati si priviti prin prisma vinovatiei. Probabil aveti tot dreptul sa va simtiti vinovata, insa va rog sa va uitati in viitor, veti putea trai o viata intreaga cu acest sentiment prezent? Cred ca problema nu ar fi ca nu va iarta iubitul dumneavoastra, el va poate ierta, insa cu o singura conditie: sa va iertati singura. Amintiti-va ca sinteti un om, o femeie cu nevoi, o femeie cu libertatea de a alege, chiar daca apoi regreta alegerile facute, aveti dreptul de a face asa cum credeti ca e bine pentru dumneavoastra intr-un anumit moment dat.
Exista studii care vorbesc despre existenta unor "neuroni oglinda". Acesti neuroni oglinda ne cam dau de gol. Adica, in cazul dumneavoastra, de cite ori va uitati la iubitul dumneavoastra, va simtiti vinovata. Prin acesti neuroni oglinda, iubitul dvs "vede" sentimentele de vinovatie si isi activeaza propria nefericire. Prin urmare, daca dumneavoastra va iertati, se prea poate sa se schimbe relatia dumneavoastra in bine.
In plus, daca ar fi sa citesc printre rinduri (sau poate scrieti clar asta...), imi pare ca dumneavoastra sinteti o femeie care pune totul pe locul doi, pe primul loc se afla iubitul si relatia cu acesta. Ei bine, cred ca de mare ajutor v-ar fi sa incepeti prin a va permite sa va ascultati si sa va intelegeti. Va rog, fiti onesta! Aici, in mediul virtual, ne permitem luxul sinceritatii si priviti-va pentru citeva minute, intelegeti-va nevoile si dati-le ascultare. Poate ca acum, cerind ajutor, tocmai ati facut primul pas catre auto-cunoastere.
In speranta ca rindurile mele va ajuta sau va dau o directie, va doresc o zi cu sens. Numai bine.
Camelia Ioanas
Exista studii care vorbesc despre existenta unor "neuroni oglinda". Acesti neuroni oglinda ne cam dau de gol. Adica, in cazul dumneavoastra, de cite ori va uitati la iubitul dumneavoastra, va simtiti vinovata. Prin acesti neuroni oglinda, iubitul dvs "vede" sentimentele de vinovatie si isi activeaza propria nefericire. Prin urmare, daca dumneavoastra va iertati, se prea poate sa se schimbe relatia dumneavoastra in bine.
In plus, daca ar fi sa citesc printre rinduri (sau poate scrieti clar asta...), imi pare ca dumneavoastra sinteti o femeie care pune totul pe locul doi, pe primul loc se afla iubitul si relatia cu acesta. Ei bine, cred ca de mare ajutor v-ar fi sa incepeti prin a va permite sa va ascultati si sa va intelegeti. Va rog, fiti onesta! Aici, in mediul virtual, ne permitem luxul sinceritatii si priviti-va pentru citeva minute, intelegeti-va nevoile si dati-le ascultare. Poate ca acum, cerind ajutor, tocmai ati facut primul pas catre auto-cunoastere.
In speranta ca rindurile mele va ajuta sau va dau o directie, va doresc o zi cu sens. Numai bine.
Camelia Ioanas
Ce as dori sa adaug: nu ii permite iubitului tau sa se foloseasca de acea "greseala" a ta din trecut ca de o arma de care poate dispune pt a fi receptiva la dorintele lui.
Ii poti castiga treptat increderea: ii acorzi atentie, ii permiti o perioada in care sa treaca peste acel proces si in care sa ii accepti suspiciunile, poate inceracrile de a te verifica si deprimarile, insa stabileste-ti si stabileste-i niste limite.
Nu merita sa-ti pierzi respectul fata de tine pt nimic in lume!
Mult succes!
Ana Badita
Ii poti castiga treptat increderea: ii acorzi atentie, ii permiti o perioada in care sa treaca peste acel proces si in care sa ii accepti suspiciunile, poate inceracrile de a te verifica si deprimarile, insa stabileste-ti si stabileste-i niste limite.
Nu merita sa-ti pierzi respectul fata de tine pt nimic in lume!
Mult succes!
Ana Badita
Alege-ți medicul și fă o programare!
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 21De ce insala barbatii?
- 6cum sa il recuceresc?
- 8Masturbarea si sexul
- 6Imi vreau sotul inapoi!
- 7Casatorita de 25 ani, dar relatia noastra sexuala nu a mers niciodata
- 12As vrea sa pot intelege!
- 14Nu vreau sa il pierd. Il iubesc prea tare. Ce sa fac?
- 2Cum sa-mi salvez relatia ?
- 4sfarsitul unei casnicii?
- 9Cum iti revii dupa ce ti-a frant inima?
- 7dragoste sau ura
- 6sunt exagerat de gelos si m-am despartit de ea...
- 2Prietenul meu a plecat dupa 12 ani de relatie.il mai pot intoarce inapoi?
- 11Stari foarte ciudate..va rog sa ma ajutati cu un sfat
- 11CE trebuie sa faci ca sa nu mai pulseze durerea atat de viu in tine?
- 11Este terapia de cuplu utila?
- 9se mai poate face ceva?
- 8L-am inselat si regret enorm..
- 531Casatorit, 2 copii. Sotia ma respinge.
- 20nu stiu cum sa nu se destrame familia
Mai multe informații despre: Relatia de cuplu relatii extraconjugale
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: