Nu ma mai inteleg cu parintii mei..
sunt o fata de 18 ani..sunt in clasa a 12a..parintii mei nu ma mai inteleg de loc, eu pana la varsta de 9 ani am crescut cu bunicii mei, iar atunci murise bunica mea..mama a fost de doua ori casatorita si pe mine ma are din prima casnicie, inainte sa moara bunica mea m-a adus la noul ei prieten..eu pana la 18 ani nu am avut probleme cu ei, dar din pacate niciodata nu ma lasau nicaieri cu prietenii, mama mereu ma vroia acasa, iar acuma cand au aflat ca am prieten..sunt contra, nu ma lasa sa fiu cu el, sa ies cu el sau sa merg la el, nimic..pe el nu il suporta, el este mai mic cu 2 ani dar este foarte matur..cu el ma simt foarte bine, implinita, fericita..dar parintii mei nu vor sa accepte..vor cu orice pret sa ne separe, am ajuns sa nu imi mai placa acasa sa ma simt controlata nonstop..nu mai stiu ce sa fac, am incercat de o mie de ori sa vorbesc cu ei dar degeaba..
5 comentarii
Buna ziua,
Fiecare om are sistemul lui de valori si credinte si poate sa difere, uneori, foarte mult de al celorlalti. Se pare ca este si cazul parintilor dvs vis a vis de credintele si nevoile dvs. Este o situatie intradevar dificila, dar solutii exista intotdeauna. Va sfatuiesc sa nu renuntati, ci sa incercati sa gasiti o solutie de iesire din aceasta situatie. Fiind majora, aveti si un avantaj, caci puteti lua hotarari singura, din punct de veder legal, puteti sa va angajati pentru a fi independenta financiar. Daca reusiti sa gasiti o cale sa rezistati pana terminati liceul, apoi puteti sa va mutati singura si sa va angajati. Sau daca situatia cu parintii este foarte tensionata si chiar nu se poate sa va intelegeti cu ei, puteti face acest lucru inca de pe acum. Va sfatuiesc totusi sa incercati sa aveti o discutie cu mama dvs, atunci cand sunteti calma si dvs dar si ea, si sa ii spuneti ce simtiti dvs si ce aveti nevoie de la ea ( de suport, de intelegere, de incredere in dvs, de afectiune, etc).
Succes si curaj!
Fiecare om are sistemul lui de valori si credinte si poate sa difere, uneori, foarte mult de al celorlalti. Se pare ca este si cazul parintilor dvs vis a vis de credintele si nevoile dvs. Este o situatie intradevar dificila, dar solutii exista intotdeauna. Va sfatuiesc sa nu renuntati, ci sa incercati sa gasiti o solutie de iesire din aceasta situatie. Fiind majora, aveti si un avantaj, caci puteti lua hotarari singura, din punct de veder legal, puteti sa va angajati pentru a fi independenta financiar. Daca reusiti sa gasiti o cale sa rezistati pana terminati liceul, apoi puteti sa va mutati singura si sa va angajati. Sau daca situatia cu parintii este foarte tensionata si chiar nu se poate sa va intelegeti cu ei, puteti face acest lucru inca de pe acum. Va sfatuiesc totusi sa incercati sa aveti o discutie cu mama dvs, atunci cand sunteti calma si dvs dar si ea, si sa ii spuneti ce simtiti dvs si ce aveti nevoie de la ea ( de suport, de intelegere, de incredere in dvs, de afectiune, etc).
Succes si curaj!
Bună!
De obicei din prea multă iubire și pentru că nu vor ca și copiii să repete greșelile lor, părinții încearcă să fie mai autoritari, crezând că fac asta spre binele copiilor. Dar de multe ori efectul este contrar, pentru că numai învățând din propriile experiențe copiii se pot maturiza.
Încearcă să vorbești cu mama și caută să-i câștigi încrederea și să vadă în tine o persoană care poate să aibă grijă de ea, căreia nu mai este nevoie să-i spună la fiecare pas ce să facă.
Nu spui nimic despre tatăl tău natural, ce relație ai cu acesta? S-ar putea ca mama să se comporte așa pentru ca să nu se simtă responsabilă că nu a avut suficientă grijă de tine, dacă ți s-ar întâmpla ceva.
Apoi faptul că tu ți-ai petrecut primii ani cu bunica să nu te simți apropiată de mamă încât să nu fie o comunicare bună între voi și-atunci mama să te considere tot copil și să nu realizeze că ai crescut.
Oricum încearcă să stai mai mult de vorbă cu mama, încearcă să ți-o faci prietenă, adu-i argumente de ce-ți dorești acea relație, ajut-o să-l cunoască cu adevărat pe acel băiat și nu cred că dacă realizează că acea relație te împlinește ar avea ceva împotrivă. Ai un an greu, de care depinde viitorul tău. Dacă lucrurile vor continua așa și după ce iei bacalaureatul, te poți angaja și deveni independentă și-atunci îți iei propriile decizii. Nu mai ai mult până atunci, iar luarea bacalaureatului să fie o motivație în plus ca după aceea să poți fi independentă.
Ca să poți rezista, imaginează-ți că tu ai fi în locul mamei și ți-ar fi teamă pentru copilul tău că ar avea probleme... cum ai proceda?
Comunicând și aducându-i argumente ar realiza că temerile ei sunt nefondate. Fii înțeleaptă și dovedește-i că se poate baza pe tine.
Succes!
De obicei din prea multă iubire și pentru că nu vor ca și copiii să repete greșelile lor, părinții încearcă să fie mai autoritari, crezând că fac asta spre binele copiilor. Dar de multe ori efectul este contrar, pentru că numai învățând din propriile experiențe copiii se pot maturiza.
Încearcă să vorbești cu mama și caută să-i câștigi încrederea și să vadă în tine o persoană care poate să aibă grijă de ea, căreia nu mai este nevoie să-i spună la fiecare pas ce să facă.
Nu spui nimic despre tatăl tău natural, ce relație ai cu acesta? S-ar putea ca mama să se comporte așa pentru ca să nu se simtă responsabilă că nu a avut suficientă grijă de tine, dacă ți s-ar întâmpla ceva.
Apoi faptul că tu ți-ai petrecut primii ani cu bunica să nu te simți apropiată de mamă încât să nu fie o comunicare bună între voi și-atunci mama să te considere tot copil și să nu realizeze că ai crescut.
Oricum încearcă să stai mai mult de vorbă cu mama, încearcă să ți-o faci prietenă, adu-i argumente de ce-ți dorești acea relație, ajut-o să-l cunoască cu adevărat pe acel băiat și nu cred că dacă realizează că acea relație te împlinește ar avea ceva împotrivă. Ai un an greu, de care depinde viitorul tău. Dacă lucrurile vor continua așa și după ce iei bacalaureatul, te poți angaja și deveni independentă și-atunci îți iei propriile decizii. Nu mai ai mult până atunci, iar luarea bacalaureatului să fie o motivație în plus ca după aceea să poți fi independentă.
Ca să poți rezista, imaginează-ți că tu ai fi în locul mamei și ți-ar fi teamă pentru copilul tău că ar avea probleme... cum ai proceda?
Comunicând și aducându-i argumente ar realiza că temerile ei sunt nefondate. Fii înțeleaptă și dovedește-i că se poate baza pe tine.
Succes!
eu nu l-am cunoscut pe tatal meu biologic..ei au divortat cand eu aveam 9 luni, iar pe parcurs nu l-am vazut, intalnit, doar mi-au povestit de el..mama mea este o persoana foarte severa..eu sincer niciodata nu m-am inteles cu ea dar in ultimul an a devenit situatia si mai rea, mereu trebuia sa fac ce zicea ea, nu m-a intrebat niciodata daca imi convine sau nu..dupa ca m-a adus la noua ei familie( locuim cu mama si sora tatalui vitreg) mereu ei ne controlau(si si in momentul de fata) tatal vitreg este un om foarte egoist si mereu trebuie sa fie dreptatea lui..mai am o sora mai mica de 4 ani, ea este alintata familiei si mereu in centrul atentiei, eu stiu ca sunt deja mare si nici nu cer atentie de la familie cer pur si simplu niste liniste atata tot..de mica de cand sunt in noua familie mereu certuri..eu m-am saturat..am incercat de foarte multe ori sa vorbesc cu ambii dar degeaba, mama este total controlata de ei, eu vreau sa ma desprind de ei si sa ma lase in pace..mereu eu sunt devina pentru tot..iar cu acest baiat de cand sunt mama imi mai controla si telefonul si venea dupa mine sa vada unde merg, am reusit macar atata sa nu ma mai urmareasca si sa nu ma controleze, dar mereu se cearta cu mine si imi interzice sa fiu cu acest baiat dar eu nu voi renunta la el atata timo cat stiu ca noi doi suntem bine, si ne susutinem reciproc..
Bună dimineața!
Severitatea mamei se poate explica prin experiențele de viață avute și prin dorința de-a te feri de neplăceri. Numai că probabil nu știe cum să abordeze problema și în loc să comunice cu tine și să-ți explice de ce procedează așa, prin modul cum acționează nu face decât să te îndepărteze. Poate nici ei nu-i convine cum se poartă tatăl vitreg cu ea și nu vrea să mai creeze o problemă în plus cu faptul că i-ai putea crea probleme. Fii tu mai înțeleaptă și încearcă să o liniștești prezentându-i argumente prin care să-i dovedești că nu are de ce să se teamă în privința ta.
Fii convinsă că orice mamă își iubește copilul și-i dorește binele, numai că exagerările nu fac bine nimănui și cu cât îl ții mai din scurt simte nevoia să evadeze.
Severitatea mamei se poate explica prin experiențele de viață avute și prin dorința de-a te feri de neplăceri. Numai că probabil nu știe cum să abordeze problema și în loc să comunice cu tine și să-ți explice de ce procedează așa, prin modul cum acționează nu face decât să te îndepărteze. Poate nici ei nu-i convine cum se poartă tatăl vitreg cu ea și nu vrea să mai creeze o problemă în plus cu faptul că i-ai putea crea probleme. Fii tu mai înțeleaptă și încearcă să o liniștești prezentându-i argumente prin care să-i dovedești că nu are de ce să se teamă în privința ta.
Fii convinsă că orice mamă își iubește copilul și-i dorește binele, numai că exagerările nu fac bine nimănui și cu cât îl ții mai din scurt simte nevoia să evadeze.
Uneori e destul de dificil pentru parinti sa accepte independenta unui adolescent sau a unui tanar adult. Din pacate Elisa, e posibil ca aceste discutii sa se deterioreze in timp. Nu rareori vad situatii mult mai complicate, ce ar fi putut fi rezolvate mult mai usor daca ar fi fost abordate din timp.
Poate nu ar strica daca i-ai sugera mamei tale sa mergeti impreuna la un cabinet de psihoterapie, pentru a vedea cum ar fi posibil sa va intelegeti mai bine reciproc. Poti sa-i spui ca-ti doresti mult sa ameliorati comunicarea dintre voi si ca simti nevoia sa aveti o discutie mediata de cineva neutru.
Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata
Poate nu ar strica daca i-ai sugera mamei tale sa mergeti impreuna la un cabinet de psihoterapie, pentru a vedea cum ar fi posibil sa va intelegeti mai bine reciproc. Poti sa-i spui ca-ti doresti mult sa ameliorati comunicarea dintre voi si ca simti nevoia sa aveti o discutie mediata de cineva neutru.
Dr Rares Ignat
psihoterapie pentru depasirea obstacolelor din viata
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 3cum ma protejez... relatia cu mama mea
- 8Relatia tensionata dintre parinti si copii
- 4cum sa rezolv problema?
- 4este o problema de psihiatrie, ori nu mai este nimic de facut?
- 16Sa lupt? Sau sa renunt, ca si pana acum...?
- 7Nu ma pot intelege cu parintii mei
- 11membrii familiei imi fac casnicia un calvar
- 6Sfat in relatia cu parintii mei
- 3Va rog, ajutati-ma! Nu ma mai inteleg cu parintii.
- 1Alcoolism
- 3Parinti vor sa imi traiesc viata dupa cum cred ei ca este bine
- 2Parintii nu sunt de acord cu relatia mea
- 2Ce tulburare are tatăl meu?
- 13Mama nu accepta relația cu un roman
- 4Nu mai suport să stau în casă cu părinții mei.
- 7Tata toxic, nu stiu ce sa ma fac cu el
- 0Tensiune mare între mine, părinții mei și iubita mea
- 3Despărțire 30 ani
- 2Conflict cu soacra
- 6Părinți egoisti
Mai multe informații despre: relatia cu parintii