Modul în care alimentele consumate îți modelează sănătatea intestinală

Un studiu recent publicat în revista Gut Microbes a sintetizat dovezile din recenzii sistematice și studii primare pentru a explora relația dintre dietă și microbiomul intestinal. Cercetătorii au descoperit că modelele dietetice, micro și macronutrienții, compușii bioactivi și aditivii alimentari influențează microbiomul intestinal, cu o dominanță a nutrienților analizați în mod obișnuit în detrimentul nutrienților relevanți pentru microbiom.
Studiul a implicat căutări sistematice în PubMed pentru a identifica recenzii și studii care abordează asocierea dintre dietă și microbiomul intestinal în indivizi sănătoși și cei cu condiții gastrointestinale. Au fost extrase și analizate informații despre designul studiului, metodele de evaluare dietetică și de analiză.

Rezultatele au indicat că dietele „sănătoase”, bazate pe plante și alimente mediteraneene sunt asociate cu nivele mai ridicate ale bacteriilor Bacteroidetes și Firmicutes, în timp ce dietele occidentale au arătat nivele mai scăzute ale acestora. Dietele vegane/vegetariene corelează cu creșterea Prevotella și scăderea Clostridium. Aportul de fibre a fost în general asociat cu o diversitate microbiană crescută și bacterii benefice, în timp ce dietele bogate în proteine sau grăsimi saturate au fost legate de profiluri bacteriene mai puțin benefice.

Studiul a explorat și influența compușilor precum polifenolii și aditivii alimentari asupra microbiomului, cu efecte variabile de la îmbunătățirea integrității intestinale la inducerea disbiozei. Alimente precum nucile și băuturile alcoolice, precum vinul roșu, și alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul și laptele bătut, au fost asociate cu creșterea diversității bacteriene și a microbilor benefici.

În concluzie, revizuirea subliniază necesitatea de a îmbunătăți cercetările dietă-microbiom prin extinderea evaluării dietetice pentru a include date relevante pentru microbiom și integrarea acestora cu metabolomica nutrițională. Studiile viitoare ar trebui să alinieze evaluarea dietetică cu eșantionarea standardizată a microbiomului și analiza în cohorte bine caracterizate. Afinarea bazelor de date de compoziție alimentară cu date relevante pentru microbiom, în special din studii umane, ar putea permite terapii nutriționale specifice microbiomului.

sursa: News Medical