Imunostimulente de origine naturală
©
Autor: Oniga Iulia
Întrucât ne aflăm în sezonul rece, este important să acordăm o atenţie suplimentară protecţiei organismului, acesta devenind mai sensibil la factorii agresivi ai mediului înconjurător. Printre cauzele care induc o scădere a imunităţii organismului se numără modul de viaţă necorespunzător (alimentaţia, lipsa odihnei), abuzul de alcool şi nicotină, stresul, poluarea, infecţiile acute, bolile cronice etc.
În protectia organismului împotriva agenților infecţioşi sunt implicate structuri ca:
Astfel, sistemul imunitar luptă împotriva infecţiilor, prin recunoaşterea ţesuturilor şi proteinelor străine organismului. Pătrunderea unui antigen în organism declanşează răspunsul imun, care se caracterizează prin specificitate (direcţionarea efectului protector către un singur agent patogen) şi memorie imună (expunerea repetată la acelaşi antigen determină un răspuns imun specific, mai rapid, mai intens şi mai adecvat).
Imunomodulatoarele sunt substanţe capabile să influenţeze răspunsul imun în sensul stimulării reacţiilor imunitare – agenţi imunostimulatori sau în sensul diminuării sau inhibării acestor reacţii – agenţi supresivi.
Deşi imunitatea trebuie menţinută la un nivel ridicat, o imunitate exacerbată poate antrena reacţii de hipersensibilitate. [1] În acest caz, sistemul imunitar, care este dereglat, acţionează asupra propriilor ţesuturi ale organismului, determinând apariţia bolilor autoimune, reacţiilor alergice etc.
În prezent, fitoterapia îşi găseşte aplicaţii pentru o gamă largă de afecţiuni (digestive, respiratorii, renale, imunologice etc), reprezentând o alternativă la substanţele medicamentoase de sinteză. Produsele vegetale reprezintă o sursă importantă de materii prime cu potenţial imunostimulent, cunoaşterea şi identificarea lor reprezentând o direcţie de actualitate în cercetarea farmaceutică. [2]
Mecanismele de acţiune ale principiilor active imunostimulatoare au la bază: stimularea diferenţierii granulocitelor şi macrofagelor, stimularea activităţii fagocitare, proliferarea crescută a limfocitelor T, stimularea eliberării de mediatori bioactivi de către limfocite şi monocite, activarea complementului seric etc., efecte care conduc la creşterea capacităţii de apărare a organismului. Produsele naturale se pot recomanda profilactic sau în terapie adjuvantă, în infecţii bacteriene, virale, fungice, cu localizare la nivel respirator, digestiv, genito-urinar etc.
Imunostimulentele de origine vegetală pot fi compuşi aparţinând unor clase structurale diferite: alcaloizi, derivaţi fenolici, compuşi terpenici, lectine, polizaharide.
Echinacea reprezintă numele comun a trei specii de plante: Echinacea angustifolia, Echinacea purpurea, Echinacea pallida. Echinacea provine din preeriile Americii de Nord şi era folosită în trecut de către indieni pentru efectele sale benefice în tratamentul febrei, răcelii, în dureri în gât, arsuri, muşcături de şarpe. În timp, au fost demonstrate acţiunile imunostimulente, antiinflamatoare, cicatrizante, antibacteriene, antivirale, antifungice, chimioprotectoare.
Acestea se datorează unei compoziţii chimice foarte complexe, care include: polizaharide (derivaţi de glucurono-arabino-xilan şi arabino-ramno-galactan), ulei volatil (cu hidrocarburi polienice, cetoalchene, hidrocarburi şi alcooli terpenici), derivaţi de acid cafeic (echinacozidă, verbascozidă, cinarină, acid cicoric), poliacetilene (ponticaepoxid, ), alchilamide (izobutilamide polinesaturate), flavonoide (rutozidă).
Wagner şi Prosch au izolat polizaharidele din specii de Echinacea (E. angustifolia, E. purpurea), le-au analizat şi au urmărit acţiunea lor asupra fagocitozei. S-a demonstrat in vitro stimularea fagocitozei prin creşterea numărului granulocitelor umane la un nivel comparabil cu interglobulina folosită etalon. S-a constatat că toate fracţiunile polizaharidice din rădăcini de Echinacea produc in vitro o creştere cu 20–30 % a fagocitozei, însă cel obţinut din rădăcini şi părţi aeriene de Echinacea purpurea s-a dovedit a fi cel mai activ [3].
Fitopreparatele pe bază de Echinacea se recomandă în profilaxie şi tratament, în afecţiuni ale aparatului respirator – gripă, bronşită (preventiv, curativ), alternativ sau complementar cu antibiotice, în infecţii la nivelul tractului urinar, afecţiuni ale pielii – acnee, abcese, furuncule, herpes, în infecţii vaginale recurente etc.
Efectul stimulent al fagocitozei şi al sintezei de imunoglobuline al rădăcinei de nalbă se datorează polizaharidelor (mucilagiilor) din compoziţia acesteia, compuşi cu o structură foarte complexă. La administrare orală, mucilagiile întâlnesc plăcile Peyer de la nivelul intestinului subţire, activând limfocitele B. După o traiectorie anevoioasă a acestor limfocite, odată ajunse în circulaţia sanguină, acestea se diferenţează în plasmocite capabile să sintetizeze Ig A, cu rol de apărare a organismului faţă de agenţii patogeni. Aşadar, rădăcina de nalbă mare este deseori utilizată în preparate destinate afecţiunilor mucoasei bronşice cu componentă inflamatorie, acţionând însă şi ca un imunostimulent natural. [4, 5]
Arnica montana, plantă medicinală perenă, este o specie întâlnită des în centrul şi sudul Europei, Asia Centrală şi America de Nord, în zonele muntoase. Florile de arnică prezintă un efect imunostimulent, prin stimularea fagocitozei. Acest proces se datorează terpenoidelor din compoziţia produsului vegetal, care se pare că au un efect dublu asupra sistemului imun: creşterea producţiei de anticorpi şi scăderea producerii de limfocite T. De asemenea, polizaharidele cu greutate moleculară mare cu conţinut crescut de acid uronic prezintă o activitate imunostimulatoare. [5, 6]
Florile de gălbenele sunt utilizate adeseori datorită numeroaselor proprietăţi antiinflamatoare, cicatrizante, antimicrobiene, antivirale dar şi imunostimulente. Capacitatea de stimulare a fagocitozei granulocitare a fost evidenţiată în urma unor experimente efectuate de Wagner şi col. in vitro, pe produsul vegetal Calendulae flos, în urma cărora a fost evidenţiat potenţialul imunostimulent al polizaharidelor din compoziţia acestuia. Pe lângă efectul imunostimulent al florilor de gălbenele, exploatat prin încorporarea lor în diverse ceaiuri, extracte de uz intern sau alte suplimente alimentare, acest produs vegetal prezintă în special un efect antiinflamator şi antiedematos, dar şi hepatoprotector, colagog-coleretic, antioxidant, antibacterian şi cicatrizant. [6, 7, 8]
Baptisiae radix reprezintă un produs vegetal utilizat adeseori în medicina populară în contextul unor tăieturi, zgârieturi, vânătăi și entorse, pentru a grăbi procesul de vindecare. Ulterior, cercetările pe Baptisia s-au axat pe demonstrarea efectelor sale imunomodulatoare, ca atare sau în combinaţie cu specii de Echinacea. Astfel, s-a izolat o fracţiune poliholozidică care stimulează procesele fagocitare, proliferarea limfocitelor T şi justifică utilizarea extractelor din Baptisiae radix în tratamentul infecţiilor din sfera bucală şi faringiană, a virozelor şi stărilor de răceală. Cercetările s-au efectuat în mare parte în Germania [9, 10].
Astragalus membranaceus este o specie utilizată în medicina asiatică, datorită proprietăţilor sale imunostimulente remarcabile, fiind exploatat totodată şi efectul secretolitic în afecţiuni bronşice. [11] Pe lângă stimularea sistemului imunitar, Astragali radix stimulează şi producerea de interferon de către organism, dar şi activitatea glandelor suprarenale. În urma testării sale clinice, s-a constatat o creştere a concentraţiei imunoglobulinelor A, G şi M şi s-a remarcat scăderea ratei şi severităţii infecţiilor la nivelul tractului bronşic. [12]
Recunoscut pentru numeroasele proprietăţi curative, inclusiv imunostimulatoare antitumorale, usturoiul este utilizat pe scară largă în terapia sau prevenirea diverselor afecţiuni. În compoziţia usturoiului intră vitamine, substanţe minerale şi compuşi cu sulf (aliina, alicina, bisulfura de alil). Studiile efectuate pe şoareci la care s-au administrat extracte apoase de usturoi sau o fracţie proteică izolată din acesta au evidenţiat îmbunătăţirea respiraţiei oxidative celulare, dar şi a blastogenezei limfocitelor T. [13]
Genul Panax cuprinde opt specii de ginseng, dintre care două prezintă importanţă medicinală: Panax ginseng şi Panax quinquefolium. Specia orientală, ginseng coreean sau chinezesc (Panax ginseng) este originară din Asia. Compușii activi se găsesc în principal în rădăcini și includ derivaţi triterpenici de tip saponine (ginsenozide) cu rol adaptogen, îmbunătăţind memoria, activitatea cerebro-electrică şi capacitatea de învăţare şi concentrare. Recent, s-a demonstrat potenţialul ginsenozidelor de a preveni anumite tipuri de cancer, în special cancerul gastric, prin stoparea proliferativă a celulelor tumorale, dar şi prin reglarea apoptozei şi inhibarea metastazelor.
Polizaharidele din ginseng au de asemenea proprietăţi imunomodulatoare, antibacteriene, anti-mutagene, antioxidante şi antiinflamatoare. [14]
Imunomodulatoarele de origine vegetală aparţin mai multor clase structurale, cele mai importante fiind polizaharidele. Se cunosc produse vegetale a căror acţiune este datorată fitocomplexului format dintr-un ansamblu de compuşi chimici care se găsesc în plantă şi acţionează sinergic. Acţiunea imunostimulentă a principiilor active naturale se explică prin capacitatea acestora de a activa mecanisme şi structuri implicate în diferenţierea granulocitelor şi macrofagelor, activitatea fagocitară, proliferarea limfocitelor T, eliberarea de mediatori bioactivi etc.
Printre produsele vegetale care s-au remarcat datorită activităţii imunomostimulente se numără rădăcinile şi părţile aeriene ale speciilor de Echinacea, florile de gălbenele şi de arnică, rădăcinile de ginseng şi de Astragalus sau bulbii de usturoi. Produsele vegetale imunostimulente pot fi utilizate în scop profilactic, dar şi adjuvant, în tratamentul unor răceli comune, în infecţii uşoare cu localizare la nivel respirator, uro-genital, tegumentar etc. Pentru obţinerea efectelor terapeutice sunt foarte importanţi factori ca modul de extracţie şi asigurarea calităţii preparatelor, prin standardizarea lor în principiile active de interes terapeutic.
Imunitatea
Imunitatea reprezintă capacitatea organismului de a se apăra de acţiunea unor agresori externi (virusuri, bacterii, fungi, paraziţi), având la bază un ansamblu de mecanisme nespecifice şi specifice, celulare si umorale. Sistemul imunitar este format dintr-o multitudine de celule, molecule şi ţesuturi, distribuite în tot organismul, cu ajutorul cărora organismul recunoaşte şi diferenţiază structurile proprii (self) de cele străine (non self): celule infectate sau modificate).În protectia organismului împotriva agenților infecţioşi sunt implicate structuri ca:
- barierele mecanice (pielea);
- sistemul fagocitar mononuclear şi polimorfonuclear;
- complementul seric;
- substanţe bactericide din ser;
- imunoglobuline etc.
Astfel, sistemul imunitar luptă împotriva infecţiilor, prin recunoaşterea ţesuturilor şi proteinelor străine organismului. Pătrunderea unui antigen în organism declanşează răspunsul imun, care se caracterizează prin specificitate (direcţionarea efectului protector către un singur agent patogen) şi memorie imună (expunerea repetată la acelaşi antigen determină un răspuns imun specific, mai rapid, mai intens şi mai adecvat).
Imunomodulatoarele sunt substanţe capabile să influenţeze răspunsul imun în sensul stimulării reacţiilor imunitare – agenţi imunostimulatori sau în sensul diminuării sau inhibării acestor reacţii – agenţi supresivi.
Deşi imunitatea trebuie menţinută la un nivel ridicat, o imunitate exacerbată poate antrena reacţii de hipersensibilitate. [1] În acest caz, sistemul imunitar, care este dereglat, acţionează asupra propriilor ţesuturi ale organismului, determinând apariţia bolilor autoimune, reacţiilor alergice etc.
În prezent, fitoterapia îşi găseşte aplicaţii pentru o gamă largă de afecţiuni (digestive, respiratorii, renale, imunologice etc), reprezentând o alternativă la substanţele medicamentoase de sinteză. Produsele vegetale reprezintă o sursă importantă de materii prime cu potenţial imunostimulent, cunoaşterea şi identificarea lor reprezentând o direcţie de actualitate în cercetarea farmaceutică. [2]
Mecanismele de acţiune ale principiilor active imunostimulatoare au la bază: stimularea diferenţierii granulocitelor şi macrofagelor, stimularea activităţii fagocitare, proliferarea crescută a limfocitelor T, stimularea eliberării de mediatori bioactivi de către limfocite şi monocite, activarea complementului seric etc., efecte care conduc la creşterea capacităţii de apărare a organismului. Produsele naturale se pot recomanda profilactic sau în terapie adjuvantă, în infecţii bacteriene, virale, fungice, cu localizare la nivel respirator, digestiv, genito-urinar etc.
Imunostimulentele de origine vegetală pot fi compuşi aparţinând unor clase structurale diferite: alcaloizi, derivaţi fenolici, compuşi terpenici, lectine, polizaharide.
Specii vegetale medicinale cu acțiune imunostimulentă
Se cunosc o serie de specii vegetale care conţin principii active cu acţiune imunostimulentă, cele mai studiate şi utilizate fiind cele în care componentele active sunt structuri polizaharidice sau lectine. Efecte superioare se obţin însă atunci când se utilizează întregul fitocomplex din plante, cum este cazul speciilor de Echinacea, efectul fiind datorat unui ansamblu de compuşi care se găsesc în produsul vegetal.Echinacea purpurea, Echinacea angustifolia, Echinacea pallida, (Asteraceae)
Produs vegetal utilizat: Echinaceae radix, Echinaceae herba - rădăcini şi părţi aeriene de echinacea [4]Echinacea reprezintă numele comun a trei specii de plante: Echinacea angustifolia, Echinacea purpurea, Echinacea pallida. Echinacea provine din preeriile Americii de Nord şi era folosită în trecut de către indieni pentru efectele sale benefice în tratamentul febrei, răcelii, în dureri în gât, arsuri, muşcături de şarpe. În timp, au fost demonstrate acţiunile imunostimulente, antiinflamatoare, cicatrizante, antibacteriene, antivirale, antifungice, chimioprotectoare.
Acestea se datorează unei compoziţii chimice foarte complexe, care include: polizaharide (derivaţi de glucurono-arabino-xilan şi arabino-ramno-galactan), ulei volatil (cu hidrocarburi polienice, cetoalchene, hidrocarburi şi alcooli terpenici), derivaţi de acid cafeic (echinacozidă, verbascozidă, cinarină, acid cicoric), poliacetilene (ponticaepoxid, ), alchilamide (izobutilamide polinesaturate), flavonoide (rutozidă).
Wagner şi Prosch au izolat polizaharidele din specii de Echinacea (E. angustifolia, E. purpurea), le-au analizat şi au urmărit acţiunea lor asupra fagocitozei. S-a demonstrat in vitro stimularea fagocitozei prin creşterea numărului granulocitelor umane la un nivel comparabil cu interglobulina folosită etalon. S-a constatat că toate fracţiunile polizaharidice din rădăcini de Echinacea produc in vitro o creştere cu 20–30 % a fagocitozei, însă cel obţinut din rădăcini şi părţi aeriene de Echinacea purpurea s-a dovedit a fi cel mai activ [3].
Fitopreparatele pe bază de Echinacea se recomandă în profilaxie şi tratament, în afecţiuni ale aparatului respirator – gripă, bronşită (preventiv, curativ), alternativ sau complementar cu antibiotice, în infecţii la nivelul tractului urinar, afecţiuni ale pielii – acnee, abcese, furuncule, herpes, în infecţii vaginale recurente etc.
Althaea officinalis (nalba mare), Malvaceae
Produs vegetal utilizat: Althaeae radix – rădăcina de nalbăEfectul stimulent al fagocitozei şi al sintezei de imunoglobuline al rădăcinei de nalbă se datorează polizaharidelor (mucilagiilor) din compoziţia acesteia, compuşi cu o structură foarte complexă. La administrare orală, mucilagiile întâlnesc plăcile Peyer de la nivelul intestinului subţire, activând limfocitele B. După o traiectorie anevoioasă a acestor limfocite, odată ajunse în circulaţia sanguină, acestea se diferenţează în plasmocite capabile să sintetizeze Ig A, cu rol de apărare a organismului faţă de agenţii patogeni. Aşadar, rădăcina de nalbă mare este deseori utilizată în preparate destinate afecţiunilor mucoasei bronşice cu componentă inflamatorie, acţionând însă şi ca un imunostimulent natural. [4, 5]
Arnica montana, (arnica), Asteraceae
Produs vegetal utilizat: Arnicae flos – florile de arnicăArnica montana, plantă medicinală perenă, este o specie întâlnită des în centrul şi sudul Europei, Asia Centrală şi America de Nord, în zonele muntoase. Florile de arnică prezintă un efect imunostimulent, prin stimularea fagocitozei. Acest proces se datorează terpenoidelor din compoziţia produsului vegetal, care se pare că au un efect dublu asupra sistemului imun: creşterea producţiei de anticorpi şi scăderea producerii de limfocite T. De asemenea, polizaharidele cu greutate moleculară mare cu conţinut crescut de acid uronic prezintă o activitate imunostimulatoare. [5, 6]
Calendula officinalis (gălbenele), Asteraceae
Produs vegetal utilizat: Calendulae flos – florile de gălbeneleFlorile de gălbenele sunt utilizate adeseori datorită numeroaselor proprietăţi antiinflamatoare, cicatrizante, antimicrobiene, antivirale dar şi imunostimulente. Capacitatea de stimulare a fagocitozei granulocitare a fost evidenţiată în urma unor experimente efectuate de Wagner şi col. in vitro, pe produsul vegetal Calendulae flos, în urma cărora a fost evidenţiat potenţialul imunostimulent al polizaharidelor din compoziţia acestuia. Pe lângă efectul imunostimulent al florilor de gălbenele, exploatat prin încorporarea lor în diverse ceaiuri, extracte de uz intern sau alte suplimente alimentare, acest produs vegetal prezintă în special un efect antiinflamator şi antiedematos, dar şi hepatoprotector, colagog-coleretic, antioxidant, antibacterian şi cicatrizant. [6, 7, 8]
Baptisia tinctoria, indigo sălbatic, (Fabaceae)
Produs vegetal utilizat: Baptisiae radixBaptisiae radix reprezintă un produs vegetal utilizat adeseori în medicina populară în contextul unor tăieturi, zgârieturi, vânătăi și entorse, pentru a grăbi procesul de vindecare. Ulterior, cercetările pe Baptisia s-au axat pe demonstrarea efectelor sale imunomodulatoare, ca atare sau în combinaţie cu specii de Echinacea. Astfel, s-a izolat o fracţiune poliholozidică care stimulează procesele fagocitare, proliferarea limfocitelor T şi justifică utilizarea extractelor din Baptisiae radix în tratamentul infecţiilor din sfera bucală şi faringiană, a virozelor şi stărilor de răceală. Cercetările s-au efectuat în mare parte în Germania [9, 10].
Astragalus membranaceus, Fabaceae
Produs vegetal utilizat: Astragali radixAstragalus membranaceus este o specie utilizată în medicina asiatică, datorită proprietăţilor sale imunostimulente remarcabile, fiind exploatat totodată şi efectul secretolitic în afecţiuni bronşice. [11] Pe lângă stimularea sistemului imunitar, Astragali radix stimulează şi producerea de interferon de către organism, dar şi activitatea glandelor suprarenale. În urma testării sale clinice, s-a constatat o creştere a concentraţiei imunoglobulinelor A, G şi M şi s-a remarcat scăderea ratei şi severităţii infecţiilor la nivelul tractului bronşic. [12]
Allium sativum, (usturoi), Liliaceae
Produs vegetal utilizat: Allii sativi bulbus – bulbii de usturoiRecunoscut pentru numeroasele proprietăţi curative, inclusiv imunostimulatoare antitumorale, usturoiul este utilizat pe scară largă în terapia sau prevenirea diverselor afecţiuni. În compoziţia usturoiului intră vitamine, substanţe minerale şi compuşi cu sulf (aliina, alicina, bisulfura de alil). Studiile efectuate pe şoareci la care s-au administrat extracte apoase de usturoi sau o fracţie proteică izolată din acesta au evidenţiat îmbunătăţirea respiraţiei oxidative celulare, dar şi a blastogenezei limfocitelor T. [13]
Panax ginseng (ginseng), Araliaceae
Produs vegetal utilizat: Ginseng radix – rădăcina de ginsengGenul Panax cuprinde opt specii de ginseng, dintre care două prezintă importanţă medicinală: Panax ginseng şi Panax quinquefolium. Specia orientală, ginseng coreean sau chinezesc (Panax ginseng) este originară din Asia. Compușii activi se găsesc în principal în rădăcini și includ derivaţi triterpenici de tip saponine (ginsenozide) cu rol adaptogen, îmbunătăţind memoria, activitatea cerebro-electrică şi capacitatea de învăţare şi concentrare. Recent, s-a demonstrat potenţialul ginsenozidelor de a preveni anumite tipuri de cancer, în special cancerul gastric, prin stoparea proliferativă a celulelor tumorale, dar şi prin reglarea apoptozei şi inhibarea metastazelor.
Polizaharidele din ginseng au de asemenea proprietăţi imunomodulatoare, antibacteriene, anti-mutagene, antioxidante şi antiinflamatoare. [14]
Concluzii
Capacitatea de apărare nespecifică (dobândită la naştere) a organismului împotriva agenţilor infecţioşi este controlată de sistemul imunitar, format din structuri specifice, moleculare sau celulare.Imunomodulatoarele de origine vegetală aparţin mai multor clase structurale, cele mai importante fiind polizaharidele. Se cunosc produse vegetale a căror acţiune este datorată fitocomplexului format dintr-un ansamblu de compuşi chimici care se găsesc în plantă şi acţionează sinergic. Acţiunea imunostimulentă a principiilor active naturale se explică prin capacitatea acestora de a activa mecanisme şi structuri implicate în diferenţierea granulocitelor şi macrofagelor, activitatea fagocitară, proliferarea limfocitelor T, eliberarea de mediatori bioactivi etc.
Printre produsele vegetale care s-au remarcat datorită activităţii imunomostimulente se numără rădăcinile şi părţile aeriene ale speciilor de Echinacea, florile de gălbenele şi de arnică, rădăcinile de ginseng şi de Astragalus sau bulbii de usturoi. Produsele vegetale imunostimulente pot fi utilizate în scop profilactic, dar şi adjuvant, în tratamentul unor răceli comune, în infecţii uşoare cu localizare la nivel respirator, uro-genital, tegumentar etc. Pentru obţinerea efectelor terapeutice sunt foarte importanţi factori ca modul de extracţie şi asigurarea calităţii preparatelor, prin standardizarea lor în principiile active de interes terapeutic.
Data actualizare: 20-04-2019 | creare: 08-12-2015 | Vizite: 6226
Bibliografie
1. Imunitatea. Sistemul Imun. Celulele Imunocompetente. Online https://microbio.ucoz.com/Prelegeri/Romana/Imunitatea.Sistemul_imun09.pdf2 Stanescu U, Miron A, Hancianu M, Aprotosoaie C. Bazele farmaceutice, farmacologice si chimice ale fitoterapiei vol. 1. Ed. „Gr. T. Popa” Iasi, 2002:93-140.
3 Tympner KK. Der immunologische Wirknachweis von Pflanzen extracten, Z. Angew., Phytoter. 1981,2:181:184. (online https://mediatum.ub.tum.de/doc/603306/603306.pdf )
4 Deters A, J Zippel J, Hellenbrand N, Pappai D, Possemeyer C, Hensel A. Aqueous extracts and polysaccharides from Marshmallow roots (Althaea officinalis L.): Cellular internalisation and stimulation of cell physiology of human epithelial cells in vitro. Journal of Ethnopharmacology 2010,127:62-69. (online https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19799989 )
5 Violeta Tănăsescu, Oana Gacea Species with immunostimulant activity cultivated in the “useful plants” departament of the botanical gardens from Iaşi Buletinul Grădinii Botanice Iaşi Tomul 12, 2004 (online https://www.plant-journal.uaic.ro/docs/2004/14.pdf)
6. Arnica. https://www.centerchem.com/Products/DownloadFile.aspx?FileID=6406 accesat 30.10.2015
7. Evans WC. Trease and Evans Pharmacognosy. Fifteenth edition. Ed. Saunders, Nottingham, UK, 2000:321.
8. Khalid A, Da Silva J, Biology of Calendula officinalis Linn: Focus on Pharmacology, Biological Activities and Agronomic Practicies. Medicinal and Aromatic Plant Science and Biotechnology, 2012 (online https://www.researchgate.net/publication/277327518_Biology_of_Calendula_officinalis_Linn._Focus_on_Pharmacology_Biological_Activities_and_Agronomic_Practices )
9. Andrew Pengelly Ph D Baptisia tinctoria, Wild Indigo.( Online https://www.frostburg.edu/fsu/assets/File/ACES/Baptisia%20tinctoria%20-%20FINAL.pdf .)
10. Classen B, Thude S, Blaschek W, Wack M, Bodinet C. Immunomodulatory effects of arabinogalactan-proteins from Baptisia and Echinacea. Phytomedicine 2006,13:688-694. (Online https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0944711305002242 )
11. Peng S, Lu-Hang Z, Zhi-Chen, Jian-Ping P. Regulation on maturation and function of dendritic cells by Astragalus mongholicus polysaccharides. International Immunopharmacology 2006,6:1161-1166. (Online https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1567576906000671 )
12. Kun Y L, Young J J. Macrophage activation by polysaccharide isolated from Astragalus membranaceus. International Immunopharmacology 2005,5:1225-1233. (Online https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1567576905000688)
13. Kemper K J. Garlic (Allium sativum). (Online https://www.longwoodherbal.org/garlic/garlic.pdf)
14. M. K. Lui E et al Bioactive Polysaccharides of American Ginseng Panax quinquefolius L. in Modulation of Immune Function: Phytochemical and Pharmacological Characterization. (Online https://www.intechopen.com/books/the-complex-world-of-polysaccharides/bioactive-polysaccharides-of-american-ginseng-panax-quinquefolius-l-in-modulation-of-immune-function)
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.- Implanturi dentare si imunitatea scazuta
- Imunitatea cum o cresteti?
- Tratament pentru imunitate
- Imunitate
- Ce produse alimentare contribuie la întărirea imunității în sezonul rece?
- Se poate imbunatati imunitatea ? Sau este doar un mit ?
- Probleme cu imunitatea.
- Eficient pentru cresterea imunitatii
- Imunitate