Stimularea sistemului imunitar prin alimentație

Ca orice forță de luptă, celulele sistemului imunitar au nevoie de hrană bună, în mod regulat. Oamenii de știință recunosc că oamenii care trăiesc în sărăcie și sunt subnutriți sunt mult mai vulnerabili la boli infecțioase. Este foarte posibil ca rata crescută de boală să fie cauzată de efectul malnutriției asupra sistemului imunitar. [3]

Atât malnutriția cât și deficitul de proteine, vitamine și minerale reduc numărul celulelor T și macrofage și producerea de imunoglobine A. De asemenea, grăsimea reduce producția de celule albe și afectează activitatea celulor T.

Obezitatea sau o dietă săracă compromit sistemul limfatic, iar cantitățile mari de proteine sporesc aceste efecte nedorite. Anumite programe nutriționale concepute de experții în nutriție limitează consumul de proteine provenite din alimentele de origine animală și consumul de grăsimi nesănătoase. În general, este recomandat să intregați în regimul alimentar grăsimi mononesaturate, cum ar fi uleiul de canola și uleiul de măsline și să evitați grăsimile saturate precum uleiul de cocos, uleiul de palmier și grăsimile animale. [3] [9]

Dacă bănuiți că regimul alimentar zilnic nu vă oferă suficienți micronutrienți puteți apela la multivitamine și suplimente minerale care oferă sănătății și sistemului imunitar multiple beneficii. Totuși, dacă utilizați doze mari din aceeași vitamină, nu veți obține rezultate. Mai mult nu înseamnă obligatoriu și bun. Oamenii de știință cercetează dacă diferite substanțe nutritive pot stimula sistemul imunitar. [3]

• Seleniu. Persoanele cu un nivel scăzut de seleniu sunt predispuse la cancer de sân, colon, prostată, plămân, vezică urinară sau rect. Anumite cercetări iau în considerare asocierea seleniului cu vitamina E pentru stimularea sistemului imunitar și pentru prevenirea cancerului de prostată. [3]
• Vitamina A joacă un foarte important rol în cazul infecțiilor prin menținerea suprafețelor mucoase, influențând anumite subcategorii de celule T, B și citokine. Carența de vitamina A este asociată cu tulburări de imunitate și cu un risc crescut de boli infecțioase. [3]
• Carența de vitamina B6 poate suprima anumite aspecte ale răspunsului imun, cum ar fi capacitatea limfocitelor de a se maturiza și de a se deriva în tipuri de celule T și B. Suplimentarea cu doze moderate pentru a înlătura deficiența poate restabili răspunsul imun, dar supradozele nu oferă beneficii suplimentare. În plus, supradozele de vitamina B6 pot susține dezvoltarea tumorilor. [3]
• Vitamina C are o activitate antibacteriană și antivirală, iar principalul efect este îmbunătățirea rezistenței organismului. Pulberea de vitamina C poate fi benefică pentru sprijinirea sistemului imunitar, prevenind sau eliminând răceala sau gripa, ajută la vindecarea rănilor și susține organismul în lupta împotriva infecțiilor. Se consideră că vitamina C poate oferi beneficii sistemului imunitar mai degrabă când este asociată cu alte microelemente precum magneziu, zinc, calciu, decât administrată în mod individual. [3] [10]
• Vitamina D. Medicii recunosc faptul că oamenii care suferă de tuberculoză răspund bine la lumina soarelui. Cercetătorii argumentează că vitamina D care este produsă de piele când este expusă la soare semnalează un răspuns antimicrobian la bacteria responsabilă pentru tuberculoza. [3]
• Vitamina E. În cazul unui studiu care a implicat participanți peste 65 de ani, creșterea dozei zilnice de vitamina E de la 30 mg până la 200 mg a maximizat numărul anticorpilor la hepatita B și tetanos după vaccinare. Totuși, aceste răspunsuri crescute nu au avut loc în cazul administrării vaccinurilor pneumococice și de difterie. [3]
• Zincul este un element esențial pentru celulele sistemului imunitar, iar o deficiență de zinc afectează capacitatea celulelor T și a altor celule ale sistemului imunitar de a funcționa în mod corespunzător. În timp ce este important ca regimul alimentar să ofere suficient zinc – 15-25 mg/zi, prea mult zinc poate inhiba funcția sistemului imunitar. [3]

Experții sunt de acord că e mult mai bine să consumăm vitamine și minerale din alimente integrale decât să utilizăm suplimente prelucrate. Fructele și legumele proaspete, cerealele, ciupercile, plantele medicinale, ceaiurile, acizii grași omega 3  prezenți în pește de apă dulce precum somon sau macrou, carbohidrații complecși, iaurturile și algele marine cresc activitatea celulelor T și producția de anticorpi. [9]