tulburarea obsesiv-compulsiva

Fratilor
Haide-ti a ne spune aici toate experientele avute in TOC.
Prozac cred ca ar fii bine sa dam viata din nou aici pe acest forum
Ce zici
Parca =i mult la indemina
Al vostru tocait Olandez

salut, ce mai faci olandezu?cum te mai simti?

Si pentru a va arata cit de curajos sunt incep eu primul
Sufar de Toc de la 15 ani si citeva luni Foarte rau m-a scuturat in anul 2002 dar de atunci am inceput sa iau seroxat 30 mg /zi si dupa o perioada de 1 an si 8 luni pot spune ca m-am remis total asta timp de 1 an si zece luni din cauza ca nu am mai luat med. am facut recurenta iar in 6 sapt. m-am pus din nou pe picioare si asta a tinut din nou pina in sep, 2009 iar am lasta si am reluat si dupa 6 sapt. mi-am revenit iara-si din nou
Asta pina in sep 2010 unde se pare ca patronul mai sus numit de mine si-a iesit din normal.
Adica am facu recurenta si de atunci am luat 45mg timp de 6sapt mi-am revenit am scazut la 30 mg iar intre timp si poc dupa dupa 4 luni in feb 2011 recurenta reapare am reluat din nou 45/mg zi si mi-am revenit dupa 4 LUNI DECI DEJA e o schimbare in loc de 6 a 7 sapt. in trecut
Acum sub 45mg/zi dupa 3 luni si iar se pzare ca am recazut
Cam asa am functionat eu de aproape 9 ani de zile de cind am intrat pe medicatie
Astept si experientele voastre Toc meu este bazat pe ginduri urite la adresa elor pe care-i iubesc mai mult decit pe mine insu-mi ffff greu de aceptat dar asta e
Neerlandezul

Salut Adriane chiar =i-mi pare bine ca scrii.
Ce sa-ti spun de vreo sapt. din nou cam raut si crede=ma ca nu stiu de ce
adica am luat cu sfintenie 45mg/zi seroxat si poc m-atrint iara-si
Bine am cam avut niste discutii pe aici poate asta sa fi fost nu stiu
TU ce faci ????

olandezule eu asa si asa, iau mirzaten 30 mg jum de pastila seara de 6 saptamani, dar nu simt mari imbunatatiri!oricum sunt mai bine decat acuma jumate de an, insa imi da batai de cap destul de des boala!!asta e situatia, nu e prea roz!!
sanatate

Sincer
Sunt de acord cu tine cu siguranta nu vom scapa de ea dar macar sa stea in banca ei stim ca o avem si sa nu mai deranjezeaici e marele secret

Buna,
Am citit toate postarile de pe forum si am vazut ca mai sunt si altii care trec prin probleme dificile. Eu am un baiat de 15 ani diagnosticat cu TOC, mai exact are probleme cu spalatul, mai ales al mainilor, dezinfectutul obiectelor din camera lui. Problemele s-au intensificat in luna aprilie a acestui, fiind clasa viii-a se apropiau examenele si era destul de stresat, l-am dus destul de greu la un psihiatru, care i-a prescris tratament cu xanax si serlift, dupa doua saptamani de tratament nu s-a linistit si i-a mai scris si rispen dupa care s-a linistit dar nu de tot, am avut mari emotii ca nu va putea trece peste examnene cu bine, dar a reusit si a intrat la liceul care si-a dorit. A venit vacanta si a fost relativ bine dar medicul imi spunea mereu ca ar fi bine sa mearga la un psiholog insa nu am reusit sa-l conving, am reusit de prin luna august sa reducem doza de medicamente la jumatate dar odata cu inceperea scolii si schimbarea mediului, problemele au reaparaut, se spala pe maini dupa ce atinge orice obiect din casa.De luni s-a transferat la el in clasa un baiat care are un anume handicap de atunci este mai agitat si irascibil, spune ca nu poate sa-l vada ca i se face greata de el, in ciuda faptului ca ii dam destule explicatii legate acel copil despre cum sa se comporte si sa-l accepte asa cum e, el o tine pe a lui, nu stiu exact ce simte ca nu prea accepta sa vorbesca despre problemele lui.
Am fost azi din nou la psihiatru care mi-a zis ca ar fi obligatoriu sa se interneze ca deja are 5 luni de tratament si practic nici o imbunatatire, mi-a spus ca nu vrea sa ma sperie dar poate sa se agraveze si sa anunga foarte urat, nu stiu la ce s-a gandit cand a spus asta dar tare m-a nelinistit si nu stiu cum sa-l conving sa se interneze ca nici nu vroia sa auda de asta, este foarte discret si nu doreste sa afle nimeni despre problemele lui. Sunt disperata, oare se va face bine vreodata sau va fi dependent de pastile tota viata si de psiholog atunci cand va trece prin situatii mai stresante, ma gandesc daca va putea face fata la liceu si la toate greutatile care par in viata. Imi e tare greu cu el fiindca nu accepta ajutor, nu stiu, nu poate sau nu vrea sa accepte care sunt probleme lui si sa incercam sa le rezolvam, nu stiu daca e constient ca exagereaza sau el crede ca e normal ceea ce face, nu vreau sa-l sperii vobindu-i de evolutia acestei boli dar as vrea sa realizeze ca poate fi mult mai rau daca nu face ceea cei recomnada medicul, adica internare dupa care obligatoriu sedinte la psiholog. Parca mai am putin si clachez si eu, mi-e tare mila sa-l vad cum sufera si nu vrea ajutor.

buna dita

Mergi cu copilul la un psihiatru de copii, cauta unul cu referinte bune.Medicul la care ai fost, sa-mi fie cu iertare., dar este pe langa subiect.
De obicei in TOC se administreaza Antidepresive in doza putin mai mare, pentru perioadele acute iar dupa stabilizare se face terapie cognitiv-comportamentala.
NU ACCEPTA sa-l interneze, s-ar putea sa-l demoralizeze si mai mult, sa copieze ideile altora prin contagiune psihica. Eventual terapie cu un terapeut cu care copilul sa rezoneze.

TOC este o tulburare cu enorm de multa suferinta interioara si imi imaginez cat de mult sufera copilul tau, asadar fi alaturi de el, atunci cand are nevoie, dar fara a-l "sufoca".

Te rog tine-ne la curent cu evolutia fiului tau. Spune-i sa intre aici, poate reusim sa-l convingem ca TOC nu e capatul lumii. E greu, dar nu se da in altceva. TOC nu debuteaza in "altceva".
Numai de bine
Prozac

Dita, cred ca acel psihiatru a avut o atitudine neprofesionista. Pe langa faptul ca fost extrem de vag dar alarmist in acelasi timp. Desigur o persoana care sufera de TOC poate deveni disfunctionala dar chiar nu stiu ce a vrut sa spuna prin "foarte urat".

Eu sufar de TOC cu acelasi obiect ca baiatul tau. Si anume spalatul si dezinfectatul excesiv, care decurge practic din teama de contaminare.

Ii multumesc lui Dumnezeu ca de aprox 1 an fobiile si compulsiile mele s-au dimunat catre 0. Si desigur psihoterapeutei mele pentru tratamentul adecvat. Tratamentul meu consta in 15 mg Cipralex si psihoterapie cognitiv-comportamentala.

Sa stii ca TOC-ul se poate ameliora foarte mult si asta spune o persoana care nu suporta sa se atinga de nimeni si de nimic, care nu primea vizitatori ca sa nu ii contamineze lucrurile, care nu putea merge in vizita etc.

Numai bine

Buna,
Vreau sa va spun ca medicul la care m-am adresat este singurul medic psihiatru de copii din oras, iar el m-a trimis la Cluj pt internare, inca de la inceputul tratamentului dar fiind clasa VIII-a si avand examene am amanat. E drept ca nu sunt multumita de acest medic, nu comunica, nu-mi explica nimic despre acesta boala, tot ce am am aflat este de pe internet, tocmai de aceea l-am convis pe baiat sa mergem pana la Cluj sa mai vedem ce spune un medic de acolo, ar fi de accord pana la urma si cu internarea dar asa cum ai spus tu prozac acolo vede multe alte cazuri unele poate chiar grave si ar putea sa-I faca mai mult rau chiar idea in sine, de a fi internat la psihiatrie nu cred ca e foarte confortabila pentru el, dar pe de alta parte medicul nostru mi-a zis ca acolo sunt pesoane care stau aproape toata ziua cu el, comunica despre aceste probleme si din acest punct de vedere ar fi benefic. Nu stiu ce sa faca sunt tare derutata, asa cum am zis problemele s-au accentuat de cand a intrat la liceu si mai ales de o saptamana de cand in clasa lui a venit acel copil cu handicap, de care el spune ca ii este greata, nu stiu ce e in mintea lui cand vede acest baiat, dar imi zice ca se enerveaza foarte tre si ii vine sa plece de la scoala iar in spital va fi expus la mai multe cazuri de acest gen si nu stiu cum va rezista.
As dori sa o intreb pe mariuca care a trecut prin asa ceva daca a fost vreo data internata, de cat timp i-a medicamente si de cat timp a facut psihoterapie.
Va multumesc tare mult.

Diuta, NU cred ca internarea este benefica in cazul lui, poate intr-un spital de copii care are sectie de psihiatrie, in nici-un caz intr-un spital de adulti.

Crede-ma, am fost la un consult doar, la un spital si m-au cutremurat situatiile vazute acolo. El e inca crud si poate face traume care numai bine nu-i vor face.
Cauta pe net spitalul de Psihiatrie Infantila, ia nr de tel si stabileste o programare cu un dr pentru copii.La spitalul de copii se face si terapie, iar conditiile sunt bune. Uite aici adresa:


Cluj Napoca
Clinica de Psihiatrie Infantilă
Str. Ospătăriei
Telefon: 0264 428 491


Indraznesc sa raspund in locul mariucai, ma gandesc ca fiul tau vazandu-l pe acel coleg si avand fobia de contaminare sa nu-i creeze o legatura in subconstient intre germenii care l-au putea contamina si felul in care arata colegul lui, ca o proiectie cum ar putea arata el de le germeni.Desigur este doar o supozitie, n-o lua ca atare. Este desigur o cognitie gresita, dar pentru noi cei care suferim de TOC sa nu ne dam seama de ea.

Te rog frumos, tine-ne la curent si mergi la Cluj cu baiatul. Doamne ajuta!
Prozac

Dita.
Si eu sufar de la 15 ani de aceasta suferinta acum am 39 de ani si inca nu am fost internat diferenta e ca la mine este totul mental am idei intrusive
Si te sfatuies sa mergi la Buc. la clinica de copii dr. Budisteanu din cadrul spitalului Obregia,
se merita efortul
Neerlandezul

Multumesc prozac, tocmai la aceea clinica am fost trimisi, am facut programare pt saptamana viitoare, o sa-l vada un medic de acolo, sa vad ce va zice si el legat de internare, poate ii schimba tratamentul sau dozele nu stiu..... Oricum am reusit, cred, sa-l conving sa inceapa terapia cu un psiholog si sper sa se tina de treaba.
Spuneti-mi va rog aceste obsesii pot sa se schimbe in timp, daca acum este obsedat de microbi, de spalatul frecvent poate in timp sa scape de asta si capete altceva sau sa mai adauge la cele existente.
E tare ciudata acesta boala, nu ma putem gandi ca exista asa ceva, de ex sambata l-am dus la tara acolo a muncit s-a murdarit si nu a simtit nevoia sa se spele dupa fiecare operate, daca este in alta parte si nu acasa poate sa stea fara sa se spele pe maini dar ajuns acasa incepe cu asta.

Exact la asta m-am gandit, oare intr-un alt mediu ar repeta compulsiile (compulsia pare in cazul lui spalatul pe mani).
Poate ceva din casa il streseaza, nu neaparat casa, dar face legatura intre casa si scoala, scoala pentru ei este un factor stresant, asta vad si la fii-mio.

Ma bucur enorm ca reuseste sa coopereze, off ca e si dificila varsta lui, deh adolescent, in care toate i se par pe dos sau se inchide in el
Daca ai reusi sa gasesti un terapeut care sa rezoneze cu el, ar fi extraordinar.

Speram sa ne dai o veste buna dupa ce ajungi la Cluj, ma rog pentru el sa fie bine. Doamne ajuta!!!

dita36

Daca va uitati in topicul cu dieta din profilul meu, puteti afla cum am solutionat eu o problema mergand pe ideea ca schizofrenia este implicata un sistem opioid disfunctional
Nu stiu cat de bine vorbiti engleza, dar exista studii similare pentru TOC.
-----------*

Cred ca ar fi o provocare cel putin interesanta sa vedeti cum ar evolua copilul dupa o dieta fara gluten si alti opioizi alimentari, care oricum se stie ca aduce beneficii in boala psihica si nu numai.

In al doilea rand Naltrexonul (un antagonist de opioizi) in doze mari (50 mg /zi) accentueaza simptomele din TOC. In doze mult mai reduse, de 1 mg/zi (ca in homeopatie), rezolva foarte multe probleme pe langa TOC, combate chelia, bolile autoimune.
Iata cum Ignorarea sistemului opioid a adus o gramada de bani unor oameni care pretind ca fac medicina. Nu este adevarat, doar o mica parte din acestia sunt preocupati de cercetare si adevar stiintific.

(*modificat de admin)

Dita nu am fost internata si nu mi se pare o idee buna. In cazul meu ar avea un efect dezastruos. Cu siguranta un mediu ostil, cum este cel din spital, populat de oameni care sufera de psihoze nu ar avea cum sa fie benefic. Ca sa nu mai spun ca d.p.d.v. ar obiectului tulburarii obsesiv-compulsive ar fi o expunere brusca, producatoare de mare anxietate si probabil foarte greu de suportat.

Eu fac tratament cu Cipralex de aproximativ 1 an si 10 luni iar terapia am intrerupt-o dupa cateva luni, insa intentionez sa o reiau. Efecte vizibile in cazul meu au aparut cam dupa cateva luni de tratament medicamentos + terapie.

Multumesc pentru raspuns mariuca, mi-ar face placere daca mi-ai da adresa ta de mail, poate acolo am discuta mai multe lucruri care m-ar ajuta sa inteleg mai bine ce i se intampla copilului meu, sa-l pot intelege, deoarece realizez ca uneori stau prea mult cu gura pe el spunandu-i ca, consuma sapun in excers, hartie igienica etc.El este la o varsta dificila 15 ani, comunicarea merge mai greu nu ii place sa vorbesca despre problemele lui.

Buna,
Vreau sa va spun ca am fost cu baiatul meu la Cluj, nu a vrut sa se interneze desi a plecat pregatit de acasa, pt asta, cand am intrat pe sectie unde era doamna doctor, a vazut cateva cazuri de acolo si conditiile in care trebuie sa stea mi-a zis ca, acolo chiar ca s-ar tampi de tot si ca nu va rezista, nu am insistat asa ca am luat o noapte de cazare pentru a ramane pe 2 zile sa facem ceva investigatii( EKG, analize de sange, testare psihologica). Tratamentul care l-a prescris este: Zoloft o tableta dimineata, seara o tableta de rispen, sedativ pc 3*1/zi, magne b6 2*/zi, terapia la psiholog si peste o luna mergem la control. Oricum prea multe nu am aflat nici de la acesta d-na doctor, mai mult ne-a ascultat pe noi, ne-a adresat intebari despre cum a fost el de la nastere pana in prezent, mi-a zis doar ca este un copil fr sensibil care isi face probleme din orice. Eu am o mie de semne de intrebare despre cauzele acestei boli, te nasti cu ea, o dobandesti pe parcurs, din cauza situatiilor de viata, am gresit cu ceva in felul de al percepe si intelege pe el?.Am intrebat daca se trateaza sau va depinde de tratament pe viata, la care a zis ca nu pe viata dar tratamentul este pe termen lung 2-3 ani. Nu am gasit pana acum un medic, desi am fost la 3, care sa imi spuna ceva la modul general despre acesta boala, toti scriu retete si comunica fr greu, motiv pentru care sunt fr dezamagita de acest mod de a practica o meserie.

Dita, ma bucur ca ai ajuns cu copilul la Cluj, sa dea Dumnezeu ca tratamentul sa reuseasca si el sa fie foarte bine!

Imi pare rau ca nu ai aflat raspunsurile pe care le cautai. Din pacate, nu se cunoaste cauza aparitie TOC, unele studii au legat-o cu infectiile streptococice in gat (PANDAS-la copii ma refer), altii spun ca e din cauza unei gene modificate si care ar da aceasta boala, insa concret nu se stie nimic.

Sfatul meu e sa te focusezi pe tratament, pe confortul lui psihologic de a invinge aceasta boala.
De tratament nu stiu sa spun nimic ca nu sunt de meserie.

Bafta din suflet si tine-ne la curent!

Pentru lipsa puterii de concentrare medicamentu Esprico l am gasit foarte bun pentru copilul meu.Eram disperata, credeam ca o sa renunte la scoala copilul meu di cauza ca de anul asta are ore de la 7 si trezirea de dimineata era o epuizare psihica pentru el.Se trezeste singur si nu mi vine a crede plus ca nu vine chiar asa obosit de la scoala.DUMNEZEU sa ne ajute incontinuarea.Rau e ca nu dau si eu de4 o pastila minune pentru mine, sa vad si eu o imbunatatire instarea mea de sanatate, asta pentru cunoscatori.
Dita, ti am scris pe privat

si eu sufar de un astfel de obsesii. de o perioada lunga de cind am terminat liceul..ma confund cu ginduri negative zi de zi...rar mi se intimpla sa fiu cu dispozitie buna sau sa zimbesc..chiar daca stiu ca nu sunt adevarate si nu ma caracterizeaza, dar nu pot sa inteleg de ce le tot bag in seama..si de ce in atita timp nu pot scapa de ele...am fost si eu la psihiatru..de fapt la mai multi..au fost ceva efecte pozitive dar astea nu aveau perioada de valabilitate prea lunga..zi de zi imi apareau ginduri noi si din in ce mai groaznice si ma bagau din nou in ceatza..am incercat si un tratament cu zooloft..dar nu m-a ajutat...chiar daca sunt foarte ocupat oricum am timp sa ma gindesc la ele...am avut mult de pierdut in viata din cauza lor...si daca nu rezolv problema...nici nu vreau sa ma gindesc ce se poate intimpla sunt disperat...as vrea sa vb cu cineva care sufera de aceasta boala si de preferat sa imi dea si un id mess...ms mult...

Buna Dita,

Ma bucur ca aveti totusi un feedback, chiar daca este incomplet.

Nu stiu ce sa zic de Zoloft, eu am luat doar Cipralex. Apropo de durata tratamentului cu AD, eu il urmez de aproximativ 1 an si 10 luni si probabil ca voi mai lua pentru un timp. Pe mine nu ma deranjeaza sa fac tratament toata viata daca asta ma face functionala.

Cum apare TOC-ul si de ce, exista controverse si mai mult necunoscute decat cunoscute. In ceea ce ma priveste cred ca am avut intodeauna o personalitate de tip compulsiv-obsesiv insa tulburarea ca atare a aparut acum 10 ani. Nu reusesc sa leg de un eveniment traumatic dar probabil ca au fost niste factori stresanti care au declansat-o.

Prin prisma experientei mele sunt destul de sigura ca exista o predispozitie (individuala, legata poate de un deficit neurobiochimic si genetica) si probabil un mediu care favorizeaza declansarea.

Asta nu inseamna ca tu ai avut o atitudine gresita, in orice caz nu in mod intentionat. Poate ca si istoria ta personala include disfunctionalitati iar acestea determina un efect de domino. Mie imi pari o mama echilibrata, inteligenta si cu o mare grija fata de copil si eu cred ca toate aceste va vor ajuta sa treceti cu bine peste aceasta incercare.

Multumesc mult, mariuca
Eu, sa zicem ca incep sa ma obisnuiesc cu idee de tratament cam pentru tot restul vietii, el inca nu stie despre acest lucru, i-am zis dora ca tratamentul este pe termen lung. Problema pe care mi-o pun este in ce masura afecteaza negativ, aceste medicamente AD, am citit lucruri nu tocmai placute despre ele. Baiatul meu este in clasa IX are de facut scoala pe mai departe, si nu stiu daca ii afecteaza capaciatea de concentrare, de memorie, daca va face fata efortului intelectual, mai ales ca tot insista sa-l transfer de la liceul la care invata acum (unul cu profil economic) la un alt liceu cu profil de mate-info, me-i sincer mi-e frica sa fac acest lucru deoarece cred ca acolo iar fi mai greu, stresul va fi mai mare...

mariuca, daca poti sa-mi impartasesti din experienta ta (avand acelas obiect al TOC ca si baiatul meu) daca o zi mai grea, mai stresanta iti accentueaza TOC -ul, la el nu stiu exact cum e, asa cum am zis e la o varsta critica la care nu prea vrea sa vb despre el.
Asa, sa va mai spun ceva, la Cluj am facut ceva investigatii, la care rezultatele au fost bune:
EKG, EXUDAT, ceva analize pentru tiroida s.a., nu am primit rezultatul, urmeaza sa il trimita prin posta, am vb sambata cu d-na doctor si mi-a zis de cele de mai sus ca sunt bune si ca urmeaza sa ni le trimita impreuna cu o scrisoare medicala.
Multa sanatate tuturor.

Da, in mod evident exista o legatura intre situatiile stresante (inclusiv starile de fragilitate fizica ) si inrautatirea TOC-ului. cel putin in cazul meu. Explicatia ar fi ca nivelul anxietatii creste iar asta intretine compulsiile si obsesiile.

De fapt TOC-ul contine o mare incarcatura de anxietate, daca nivelul anxietatii scade si TOC-ul se diminueaza.

Nu stiu ce sa spun vis-a-vis de efectul AD asupra unora dintre functiile cognitive. Totusi cred ca te ingrijorezi exagerat, persoanele cu TOC sunt oricum perfectioniste asa ca imi imaginez ca va face fata cu succes oricarui proces de invatare.

Eu zic sa il lasi sa se transfere la acel liceu daca el considera ca i se potriveste mai bine. Eu sunt adepta unei educatii bazate pe libertatea copilului/adolescentului de a lua propriile decizii mai ales in situatii care ii afecteaza direct viitorul. Desigur, cu anumite limite care nu sunt negociabile.

Ai incredere in el. Cu sprijinul vostru si al unui terapeut, plus medicatia necesara, baiatul tau va fi bine. Din ce oras sunteti? Aveti posibilitatea sa gasiti un psihoterapeut bun?

Suntem din Baia Mare, am primit recomandare pt un domn care am inteles ca lucreaza pe terapie comportamentala, miercuri va fi prima intalnire cu el.

Sper sa rezoneze cu acel psihoterapeut, sa reusesca sa se deschida si mai ales sa fie consecvent.

Oricum a trebuit sa-i spun ca megem fara plata, prin sistemul de asigurari, ceea ce nu e adevarat, a zis ca se simte prost fiindca, cheltuim prea mult cu el si nu ar accepta sa stie ca dam 50 lei pt 50 min de psihoterapie, in ciuda oricaror explicatii el pare sa nu intelega ca vrem sa facem totul pt el.

Dita, ma bucur ca ajungeti sa faceti TCC, poate psihologul va rezona cu baiatul tau si se va simti mult mai bine.
Crezi asta!

Ref la celelalte intrebari
Da, TOC se accentueaza in starile de stres si provoaca anxietate, dar asta nu-i neaparat necesar.
Poate trece cu bine peste emotii.

Ma gandesc ca poate chiar liceul la care este acum fiul tau nu-i place si d'asta doreste sa se mute.
Eu eram foarte stresata la ultimul loc de munca incat il uram, desi...mi-am dorit enorm sa ajung acolo?! Sincer, visam sa ajung in acel loc, mi se parea unul care mi se potriveste, asta pina sa ajung acolo.
Din pacate, nu a fost asa, lucram cu publicul, iarna era un chin sa stau cu oamenii gripati/raciti nas in nas (tot din cauza TOCului). Purtam masca si eram chiar penibila:((

Mai erau si alte aspecte care nu mi se potriveau, eram din ce in ce mai depresiva si fara chef, nicicum echilibrata.
Mi-am dat demisia, apoi am retras-o, mai, mai sa ma fac de ras. Pina intr-o zi cand mi-am dat-o si asa am ramas.

Mi-a parut rau apoi, dar mi-am gasit altceva de munca, care mi se potriveste ca o manusa. Sunt de o mie de ori mai ok, chiar daca munca este tripla ca si volum. Si fac fata, dar in primul rand sunt fericita!

Ti-am zis asta, ca sa vezi ce impact poate avea un loc de munca/studiu stresant asupra TOC.

Dumnezeu sa fie cu voi!
Prozac

Multumesc prozac, intotdeauna esti aproape de sufletul oamenilor si ii incurajezi.

Sa stii ca ceea ce vrea baiatul meu e intradevar similar su situatia ta, adica a intrat la liceul care si-a dorit, a fost foarte bucuros mai ales ca acolo a intrat cu inca trei fosti colegi din gimnaziu, printre care cel mai bun prieten al lui, ceilalti trei nu si-au dorit acest liceu si prin august s-au tranferat, inca de atunci si-a manifestat si el dorinta de a fi transerat, dar la insistentele nostre de a ramane acolo sa vada despre ce e vorba, ca poate o sa-i placa, a ramas.

Ceea ce nu-i place lui acolo, sunt colegii, anturajul nu neapratmateria sau profesotii, mai ales ca are in clasa un coleg care are un anume grad de handicap, despre care el spune ca ii creaza o stare de nervozitate si ca nu il suporta, cred ca tot din cauza TOC-ului, ziceca ii creeaza greata si nu ar suporta sa il atinga, in ciuda oricaror explicatii nu reuseste sa treca peste prezenta lui in clasa.

Liceul unde vrea el sa merga e mai bun decat actualul, deci evident mai greu, dar acolo sunt multi dinttre fostii colegi cu care se inatlneste mereu fiind o parte chiar din cartierul nostru, iar el cred ca el simte ca nu prea mai are multe in comun cu ei si ca se distanteaza incet.

Deci e parctic o mare dilema, ii va fi mai bine dpdv psihic fiindca va fi in mediul in careisi doreste, dar in ce priveste materia ii va fi mult mai greu, mai ales ca nu pot spune ca e un elev constiincios, se mobilizeaza doar atunci cand
, , arde ' ceava in rest o lasa mai moale.

Pentru Rica:
In afara de gluten ce alte alimente contin opioizi - de evitat in cazul bolilor psihice?
Sotia mea pe linga obsesii - netratate, pe fond de stress, a inceput de curind sa auda voci... Suntem disperati

Pai asta arata a psihoza. Cred ca ar fi indicat sa consultati un psihiatru.

Dita ce mai face baiatul tau?

Pentru mariuca
Din pacate nu pot sa spun ca e mai bine, dupa zile in care imi pun speranta ca e mai bine, apare cate o zi care-l agita din nou (ieri de ex a fost una dintre ele).Ma ingrijoreaza, mai ales ca am observat si eu, mi-a povestit si el, ca simte nevoia sa faca sport, sa merga cu prietenii, sa, , evadeze" din mediul lui ostil( care este de fapt casa) si sa-si gasesca diverse preocupari, iar asta in detrimentul invatarii, nu-mi dau seama, nu se poate concentra la invatat sau chiar nu-l intereseaza, pana in clasa VIII--a l-am verificat destul de des dupa care i-am promis, ca la liceu il las in pace nu ma mai ocup de el, ca este la varsta la care trebuie sa constientizeze ce are de facut, dar nu il vad invatand decat fr rar. El este genul care oricat ii explicam anumite lucruri in calitate de parinti nu prea intelege pana nu se convinge singur, asa ca m-am hotarat sa-l las sa vad pana unde va merge neglijand scoala.
Nu stiu cat din felul lui de a fi sa-l pun pe seama bolii, cat pe seama varstei sau pur si simplu asa e el, e destul de greu am impresia uneori ca o iau razna tot urmarindu-l si interpretandu-i anumite gesturi.