Tulburare Obsesiv-Compulsiva. Partea a VIII-a

Buna fetelor, cum ati petrecut? Sper ca bine, ca ati fost linistite si alaturi de cine ati vrut voi.

Mari, ce mai faci? Cum te mai simti cu bebe?

Eu... incerc din rasputeri sa ma tin pe linia de plutire. Ieri ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat puterea ca in ciuda a tot ceea ce imi trecea prin cap si a anxietatii teribile sa am o zi super, cu familia si apoi seara cu prieteni. Sunt norocoasa ca ii am pe toti. Seara eram fizic epuizata si creierul tot mai toca... Nu realizez ce se intampla, de ce m-a lovit asa de tare, poate faptul ca nu ma duc la munca (dar ma tin destul de ocupata acasa) sau faptul ca sunt sarbatorile (care pe mine intotdeauna ma impresioneaza... nu stiu).
Sper sa fiti mult mai pe val ca mine.

neata dragelor.sper sa va gasesc bine...cata, te rog sa ma scuzi daca te-am facut sa te simti sub val...imi pare rau, nu asta a fost scopul...inteleg perfect, ca doar am trait clipe de cosmar cu aceasta boala...of, cata, ce mult mi-as dori sa vad ca iti e mai bine!parerea mea, daca vezi ca tot continui asa, vorbeste cu psihiatrul sa-ti schimbe tratamentul...ti-am spus ca si la mine a durat f mult si am schimbat multe tratamente pana am simtit ceva...in general, dupa max 2 luni trebuie sa incepi sa te simti mai bine, incomparabil mai bine...si eu dupa tratamente lungi cu lexotanil(pt ca am luat cam un an de zile) si apoi mianserin, tot asa, luat cateva luni bune, tot rau ma simteam...imi pare rau ca la vremea respectiva nu m-am grabit sa consult alt medic, ca sa imi prescrie altceva, poate ca imi reveneam mai repede...si am luat si naturiste, o gramada, ceaiuri, impreuna cu tratamentele respective...degeaba...am baut ceaiuri de sunatoare in disperare, pt ca stiam ca e pt stari anxioase si depresive...nimic...iar medicamente la greu...singurul dupa care am inceput sa ma simt mai bine, dupa 2 luni deja ma simteam mult mai bine, a fost cipralexul...prietena mea, care avea atacuri de panica f dese, si a incercat si ea la inceput cu naturiste, lexotanil, pana nu a luat seroxat vreo 7-8 luni nu si-a revenit...dar dupa 2 luni ii disparusera semnificativ din starile astea...mama mea la fel...acum ia fevarin, si se simte mai bine...dar si ea dupa o perioada a inceput sa se simta mai bine...daia zic cata, daca organismul nu-ti raspunde la tratament cum trebuie, trebuie schimbat...parerea mea...faci cum crezi tu, tu te cunosti mai bine...hai ca vad ca numai noi postam aici zilele astea...Sa va dea Dumnezeu tot ce-i mai bun...Va sarut din suflet, numai bine!

draga lyss, nu m-ai suparat, doar vroiam sa atrag atentia ca tre sa fim mai cu bagare de seama ce scriem pe aici pentru ca lumea e fff sensibila, atat. stiu ca, din pacate, ai multa experienta in aceasta nenorocire si ca vorbesti din cunostinte. chestia cu mine este ca am fost bine. e adevarat ca pot numara pe degete zilele de asta vara cand am fost fara anxietate deloc, nu stiu daca au fost 10. dar in restul reuseam sa imi tin sub control bine de tot anxietatea si sa imi opresc starile depresive. de o saptamana insa e mai nasol, de aia ma tot gandesc ca poate e din cauza sarbatorilor... nu stiu ce sa zic. in fine, pe 29 oricum ma vad cu psihiatrul pentru controlul de decembrie si am sa ii spun tot ce mi se intampla, sper sa pot sa fiu destul de elocventa pentru ca sa incerce sa ma ajute cat poate de bine.
acum sunt la parintii mei si aici mi-e si mai rau pentru ca atunci cand am avut depresia mai nasoala veneam pe aici si zaceam ca sa nu ma vada bona pe care o aveam la copil atunci... si imi amintesc de zilele alea si mai ia din nou. stiu insa ca nu trebuie sa evit sa vin aici (nici nu as putea) si atunci incerc sa creez alte amintiri mai bune. Sa va ajute pe toate Dumnezeu cu multa putere!

Buna, fetelor. Ma bucur ca sunteti bine, mai putin tu Cata, de care imi pare foarte rau.
Si eu am avut ieri o zi destul de placuta. Putina depresie tot am avut si putina agitatie, astazi in schimb nu am avut nimic. Am dormit mult si m-am uitat la tv.
Va pup pe toate.

Buna fetelor.de cite ori intru apare cineva si ori nu trimit msj ori iessi se pierde tot.Cata sa stii ca de sarbatori si mie mi se intimpla la fel dar cu trecerea timpului ai sa vezi ca mai trece.Sa stii ca ma simt rau am greturi mari si as dormi as lenevi.Voi ce face-ti?Ce face baietelul tau?Sa stii ca sint de acord cu tine cu scrisul pe aici pt ca nici eu nu caut lucruri de care mi-e frica ci caut incurajari si solutii sa trecem mai usor peste starile depresive si anxietate.nu stiu daca pot sa mai intru dar in caz ca nu eu va doresc sarbatori fericite cu sanatate alaturi de traditionalul LA MULTI ANI.Anul care vine sa va aduca multa sanatate liniste sufleteasca si mereu pe val.PUPICI

Roby, Mari, va multumesc de incurajari. Dimineata parca sunt un pic mai bine asa ca azi ma chinui sa fac tot ce trebuie, macar sa stau linistita ca toate cele sunt facute in casa ca e mancare si tot ce trebuie. Apoi pot sa ma tavalesc.

Mari, eu zic ca ai fetita. :) Eu cu baietelul n-am avut greturi, nimic... Al meu baietel a intrat in perioada aia de 2 ani in care se tavaleste pe jos, face ca toate alea daca nu il lasam sa faca ce vrea. Eu sunt omul negru care incearca sa il corecteze... e f dificil sa stim calea corecta si mai ales sa avem rabdarea necesara sa o aplicam. Eu mai ales cand ma simt rau nu prea am rabdare cu el si asta ma seaca la suflet.

Sophie, Prozac ce mai faceti? Sa stiti ca la partea a V a a scris Doruletz sa ne ureze toate alea... dar nu s-a prins ca am avansat...

Va pup

La multi ani cu sanatate tuturor!
Tare rau imi pare sa aud ca nu ai fost bine Cata, si tu ca si mine pari foarte tonica la telefon. As fi bagat mana-n foc ca iti e ok, cand colo...la naiba:((
Nu te speria, face parte din tacamul bolii, este normal si o sa incerc atat cat ma pricep sa iti si explic.Craciunul prin natura lui aduce emotie, noi persoane sensibile, chiar daca nu ne gandim la asta, suntem emotionate ca..e Craciunul. Apoi vrem sa iasa totul beton, masa, pregatari, impartirea cadourilor, copilul ok samd. Ei toate astea inseamna stres, mult stres care aduce dupa el anxietate, depresie, neputinta. Vestea buna e ca vor fi si ani buni, vestea rea e ca se poate repeta. Asa ca n-ai decat o singura solutie:get used to that, nobody is perfect.
Ar fi bine sa-i povestesti dr tau despre toatea astea, poate vine cu ceva idei in privinta tratamentului.
Eu am fost bine, acum am luat ceva apa datorita ciclului insa sper sa imi revin.
Hai scrieti sa-i ridicam moralul lui Cata.
Va pup pe toate!

Te pup Prozac. Nu, in momentul in care am vorbit noi la telefon eram bine. In acel moment. De aia am si pus mana pe telefon atunci. Nu reusesc sa fiu chiar tonica asa cand imi e rau desi am ajuns sa stapanesc mult mai bine arta disimularii.
Azi am fost in priza rau de tot, mancare, curat, cumparaturi, chiar si o meditatie cat dormea copilul cu un tanar care are nevoie pt un interviu, apoi pe afara, ritualul de seara pt baietelul meu si nu mi-am dat voie pur si simplu sa gandesc sau mai bine zis de gandit am gandit dar ma obligam sa fac ceva. Merge cel mai bine aceasta strategie doar ca sunt epuizata fizic. Asta sa fie tot baiul.
Da Prozac, am sa vorbesc cu medicul si sa ii spun, sper sa aiba timp sa ma asculte. Cu terapeuta am discutat treaba cu sarbatorile, ea mi-a dat ceva idei dar totul tine de mobilizarea personala care stiti ca e diminuata cand nu iti este bine.
Nu vreau sa monopolizez forumul, simt ca parca numai despre mine am vorbit. Parca perioadele proaste incep sa se scurteze, Doamne ajuta! Ai dreptate Prozac, tre sa get used to it.
Am observat o chestie insa: mai intotdeauna ma apuca sau se accentueaza starile proaste intre aceleasi ore - 15 si 19. Mi se pare mie sau chiar o fi vreo chestie?

Hai, spuneti-mi cat de bine ati fost voi ca sa prind aripi. Va imbratisez.

Buna,
Acum am revenit, ca am fost la viitorii socri. Foarte mare plictiseala acolo, ca stau la tzara... dar am reusit sa fiu bine. Mi-era teama ca de la lipsa de ocupatie o sa ma apuce, dar am continuat cu exercitiile si a fost ok. Va doresc si voua numai bine!

Buna !
Am si eu aceeasi problema, TOC. Am aceasta tulburare de aproximativ, 23 de ani. Este o boala chinuitoare, dar pot sa spun, ca in linii mari, se poate trata. Mi-am facut un ghid de abordare a eficientei in gandire si actiune, pe care il urmez in fiecare zi. Cunosc aceasta tulburare destul de bine si pot sa afirm, ca exista sanse de a trata in proportie de 90 la suta aceasta boala. O spun din experienta propie. Am vazut pe acest forum, experiente traite cu aceasta boala de care pot sa afirm ca le-am trait si eu. Nu prea am timp de povestit, dar vin cu cateva propuneri pe care eu le-am aplicat si functioneaza :

- Ghid mental de antrenare a mintii si actiunii :

- Esti absorbit si preocupat mental, de ganduri, activitati marunte si prelungite
- Nu sta cu mintea incarcata de problemele zilnice. Descarca problemele care tin mintea preocupata, in acest fel, intuitia, isi va face aparitia din subconstient, cu mari resurse de energie si creativitate, contrapolandu-se cu logica mintii.
- Preocuparea pentru perfectiune, este o cursa nebuneasca si epuizanta, ce inevitabil, te tine prins in imposibilitatea de a fi multumit si a intelege, frumusetea inefabila a acestei vieti.
- Lasa preocuparea mentala ce tine de trecut. Acest lucru, va favoriza o dizarmonie asupra nivelului psihosomatic, ce are ca efect, inducerea starii de anxietate asociata cu cea de depresie.
- Mergi inainte, nu te mai uita inapoi. Trecutul, sa fie un liant pentru experienta
- Pune capat iluziei timpului. Constientizeaza momentul prezent
- Este mai intelept si infinit mai bine, sa alegi, in a fi liber, decat, sa traiesti ancorat in : trecut, indoiala si rutina. Aceasta ancorare, o porti o viata pe umeri ca pe o povara inutila. Ai libertatea de a alege.Tu decizi : in a fi sau nu a fi liber, Armonie sau Umilinta.
- Tu nu esti totuna cu mintea - Nu judeca gandurile mintii, sentimentele si actiunile pe care le faci, fii doar un observator !
- Nu lasa gandurile mintii, sentimentele si actiunile pe care le faci, sa se transforme in gandire !
- Nu te opri asupra gandurilor ce iti trec prin minte ! - Nu lasa gandurile sa iti controleze actiunile, tu sa controlezi gandurile, prin actiunile tale !
- Imi impun prin vointa, disciplina in gandire si actiune !!! - Metanoia
- Voi insista, voi invinge, voi reusi, voi fi stapanul emotiilor mele si voi fi liber !!! - Catharsis
- Entuziasmul va fi energia mea, voi actiona acum, chiar din acest moment !!! - Actiune

- Ce este de facut :

- Fii sincer cu tine insuti
- Iertarea de sine
- Iertarea celorlalti
- Fa daruri
- Impaca-te cu trecutul - experienta se dobandeste din greseli
- Impaca-te cu prezentul - ia lucrurile asa cum sunt. Traieste in prezent si fii atemporal
- Pregateste-ti viitorul - independenta, mai multe disponibilitati si favorizeaza stimularea
- Viata libera fara regrete - atingerea plenara a potentialului emotional
- Dezvata-te de automatismele cu care esti programat - identifica-le folosind introspectia
- Resetarea gandirii la zero - claritate si o asociere mai buna a conexiunilor
- Traieste-ti viata prin continenta - atingerea plenara a potentialului vital
- Detasare - renuntarea la rezistenta, opozitie si lupta, in schimbul unei experiente mai sublime
- Atingerea elevata a starilor emotionale - entuziasm, claritate si extaz
- Traieste un prezent pretios, traieste clipa, bucura-te de orice, esti unic in Univers
- Compasiune si recunostinta
- Fii un bun ascultator
- Dezvolta-ti capacitatea de a descoperi lucrurile bune in viata
- Percepe pozitiv si gaseste solutiile optime, in acest fel nu vei identifica probleme
- Ce daruri am primit datorita faptului ca mi-am schimbat modul de viata ?
- Cauta sa fi mereu in excelenta
- Rabdare
- Grabeste-te incet
- Evita confortul
- Fii tot timpul activ
- Strategia de concepere a unei actiuni : - Specializarea
- Diferentierea
- Segmentarea
- Concentrarea
- Spune-ti toate vestile bune inainte de a incepe o zi
- Pune entuziasm in tot ce faci
- Actiune imediata !!!

- Tratament prin : - Lectura
- Plan strategic de abordare a eficientei in gandire si actiune
- Evitarea consumului de stimulente de orice natura
- Dieta nutritiva completa si echilibrata ( pe cat posibil, hrana vie )
- Suplimente nutritive
- Sport
- Meditatie
- Odihna prin relaxare si somn


- Programare mentala :
- Ma simt din ce in ce mai bine !!!
- Imi impun prin vointa, disciplina in gandire si actiune !!!
- Voi inlocui gandurile negative cu cele pozitive !!!
- Voi fi stapanul emotiilor mele !!!
- Voi insista pana cand voi reusi !!!
- Sunt liber si dinamic !!!
- Sunt calm si rabdator !!!
- Sunt atent si constient !!!
- Sunt intuitiv si logic !!!
- Sunt iubitor si pasional !!!
- Sunt in deplina armonie !!!

- Ghid mental zilnic de antrenare a mintii si actiunii
- Nu mintea mea decide, eu decid !!!
- Observa, nu judeca !!!
- Fii atent si concentreaza-te !!! - Intra-ti in forma !!!
- Favorizarea si mentinerea entuziasmului !!!
- Iubeste actiunea !!!
- Voi actiona acum !!!

- Monitorizarea TOC intr-un jurnal

Revin cu alte detalii.La multi ani, tuturor de pe acest forum !!!

PS
- Formula pentru tratament in TOC ( tratament integral natural )
- 5-HTP Hidroxitriptofan/precursor direct al serotoninei - creste nivelul de serotonina ) - 100 mg
- Vitamina C ( Acid Ascorbic/conversia 5-HTP-ului in serotonina ) - 675 mg -- Vitamina B6 ( Piridoxina/conversia 5-HTP-ului in serotonina ) - 250 mg - Vitamina B9 ( Inozitol/regulator actiune serotonina + calmant ) - 18 mg - Calciu ( reductor depozite de histamina din organism + calmant ) - 150 mg - Magneziu ( calmant + energizant psihic ) - 75 mg
- Lecitina ( stimulator concentrare si imbunatatire memorie ) - 1200 mg
Durata de tratament - aproximativ 3 luni

Buna Pep si multumim pentru tot ceea ce ne-ai impartasit. Sunt lucruri foarte folositoare si adevarate. Si eu fac multe dintre ele. Multe dintre ele insa abia le-am inceput si (asa cum sunt sigura ca stii) este o munca destul de multa pentru a le pune in practica si pentru a ajunge sa facem ceea ce scrii tu acolo.
Eu am MARI probleme cu traitul in prezent. Pe mine trecutul ma tine prizoniera inca si viitorul ma sperie - la asta lucrez in terapie. Ca si "arme" am exercitii de respiratie, de amanare, tehnici de relaxare, de ancorare in prezent - uneori imi ies uneori nu. In ultimul timp mai mult nu. Faza nasoala este ca nu prea am linistea aceea pe care trebuie sa o ai ca sa incerci sa meditezi. Acasa cu un copil de doi ani si la munca. ca la munca... e greu sa gasesc acea liniste. Plus de asta, mintea mea macina mereu... ce sa mai.
Lucrez acum la un seminar care sa ma ajute in iertarea de care vorbesti. Pasii sunt de furnica... mai am mult.
Trag speranta ca, cu terapia ma voi mai redresa.
Tratamentul de care spui ti-a fost prescris de un medic psihiatru sau l-ai alcatuit tu? Eu acum iau antidepresiv, Fevarin, mi-e cam teama cand ma gandesc sa il intrerup dar nici nu as vrea sa il iau o viata intreaga - oricum, nu as face nimic decat dupa sfatul medicului psihiatru care mi l-a prescris.
Inca o data multumim pentru detalii si la multi ani si tie.

Salutare tuturor,
Multumim pep pentru intervectie, directa si la obiect. Iti dai seama ca oricare dintre noi suntem interesati de acest tratament naturist, dar intrebare: de unde-l procuram in Romania?
Este eficace?
Poate fi luat impreuna cu tratamentul cu antidepresiv SSRi?


Cata, cum esti azi, sper ca esti mai bine si probabil epuizata?
Celelalte fete?
Sophie, iti ducem dorul!!!
Doruletz, mari, lyss, crisy?

- Nu lasa gandurile mintii, sentimentele si actiunile pe care le faci, sa se transforme in gandire ! - zici tu Pep (ca acuma citesc a treia oara mesajul tau care mi se pare foarte profund si punctul ideal in care toti am vrea si ar trebui sa ajungem); dar vezi tu, "ganduri" si "gandire" chiar si au aceeasi radacina; suferind de aceasta afectiune inteleg cum de multe ori nu ne putem identifica cu propriile noastre ganduri dar cum putem face ceea ce zici tu aici, sa nu lasam gandurile sa se transforme in gandire? Mie mi se cam pare acelasi lucru. A, a nu lasa gandurile sa se transforme in fapte da, a nu combate gandurile si a nu le lasa sa te acapareze ca si persoana. Dar, de indata ce gandesti ceva, e gandire, nu?

La ce te referi cand zici "pregateste-ti viitorul"? In ce masura il putem influenta?

- Cauta sa fi mereu in excelenta - asta nu frizeaza perfectionismul?

Ce inseamna in acceptiunea ta urmatoarele:
- stimulente
- hrana vie
- suplimente nutritionale

- Evita confortul - de ce? ok, il evitam, deci care este reversul? ce punem in loc daca il evitam?

- Inteleg ca programarea mentala inseamna sa iti spui pur si simplu frazele pe care le-ai scris incontinuu pana ajungi sa le gandesti cu adevarat?

As aprecia mult ghidarea ta. Experienta ta este foarte importanta pentru noi, mai ales ca vad ca ai ajuns la niste concluzii extraordinare. De asemenea ne-ar folosi sa ne povestesti din experienta ta, cand ai fost diagnosticat, cum ai inceput strategia pentru reprogramarea mentala, cum ai ajuns unde esti acum, tot ce poti sa ne spui. STIU ca aceasta reprogramare este cea mai importanta, mult mai importanta decat tratamentul medicamentos.

Prozac, sunt ok acum (e seara). Am fost la o pizza cu sotul, la Pizza Hut, unde mergeam noi in tinerete si ne simteam bine. Am avut MULTA anxietate dar la un moment dat, ca din senin, bum! a plecat. Daca as putea sa imi dau seama ce a facut-o sa dispara...
In fiecare zi, pe la orele 16 cel tarziu ma apuca.

Feteleeee!!!! Ce faceti?

Pep, astept cu mare interes mesajele tale ( de seminarul despre iertare al Maicii Siluana ai auzit? eu il fac si pe acela si multe din ideile de acolo le regasesc si la tine)

Buna, tuturor de pe acest forum !!!

- La subiect. In primul rand, tratamentul recomandat este complet naturist. Toate ingredientele le gasiti la Farmacia naturista. Pentru 5htp ( hidroxitriptofan ), se face comanda, tot de la o farmacie naturista. Doza zilnica este precizata in dreptul fiecarui ingredient. Important !, acest tratament nu este indicat SA FIE ADMINISTRAT CU UN ANTIDEPRESIV ( de nici un fel ). Creste nivelul anormal de serotonina.
- Tratamentul, l-am preluat din cartea "Vindecarea emotionala in 7 saptamani-Joan Mathews Larsen. Singura adaugire pe care am facuto in tratament, este inlocuirea triptofanului ( o enzima precursoare a 5htp-ului, cel din urma fiind conversia directa in serotonina ). Tratamentul fiind naturist, nu are efecte secundare ca la medicatia de sinteza.
- Tratamentul cu medicatia de antidepresive, cel mai eficient este Cipralexul asociat cu carbazepina ( cel din urma, regleaza starile de manie ce pot surveni in urma adm. Cipralexului }. De mentionat, ca Cipralexul este cel mai bine tolerat de organism, are cel mai eficace raport si ce este mai important, nu da dependenta. O spun din experienta.
- TOC, este o boala destul de perversa, induce un deficit puternic de : ATENTIE, CONCENTRARE SI MEMORIE. Este o boala asemanatoare ca efect, cu schizofrenia, dar, in privinta schizofreniei lucrurile se complica : halucinatii, delir, subiectul este inconstient de ce i se intampla, lucru care in TOC, este constient.
- Am aflat ca am TOC, in 2004, intamplator pe internet. Cunosc toate detaliile despre aceasta boala. Mi-am folosit OBSESIA in cercetare si mi-am facut un aliat din ea. Este un joc cu diavolul. Nu cei din jur sunt dusmanii nostri, propia noastra gandire este monstru care ne macina si ne istovese fiinta ( SINELE ).
- Cei de facut ?!. Nu este simplu ! Trebuie multa rabdare, sa fim sinceri cu noi insine, consecventa, credinta si.BUCURIA DE A TRAI.
- Monitorizati intr-un jurnal : Cum ma simt decand fac meditatie ( sau rugaciune-linistirea mintii ), sport ( exercitii fizice zilnic si tehnica respiratiei ), dieta ( hrana pe cat posibil vie, neprocesata si fara chimicale ), relaxare si somn corespunzator prin odihna, clisma, medicatie si.partea importanta, introspectia, adica, sa identifici personal in timp sau cu ajutorul unui psihoterapeut ( terapia Cognitiv Comportamentala ), automatismele cu care esti programat, responsabile de ritualurile chinuitoare pe care le faci zi de zi. Toate acestea, asociate cu medicatie ( propusa in randurile de mai sus ). Nu uitati !!!
- Toate aceste lucruri, necesita vointa, intelegere, timp, bani si nu numai. Veti scapa de INDOIALA-ea este sursa TOC,
- Schimbati aceste obiceiuri bune, cu cele rele. Usor de zis ve-ti spune, dar, EU IUBESC REZULTATELE.
- SALVAREA ESTE IN NOI INSINE !!! PUTEM, ALEGE !!!
- Mi-a luat cativa ani sa scap de aceasta tulburare. Mi-a fost greu sa inteleg, ce inseamna impacarea cu trecutul si cu sinele. Am citit tone de carti, am discutat cu f multi oameni, am facut tot felul de terapii, meditatii etc. Cand am inteles, mi-au dat lacrimile. Timpul, sa comprimat. Am constientizat clipa, am simtit lucruri pe care inainte nici nu le vedeam prezenta lor, am scapat de ganduri, am facut daruri, vederea mia devenit mai clara, totul a devenit mai colorat, zambeam din orice.entuziasmul, a luat locul depresiei. Am crezut ca am dat in alta nebunie. Cuvintele, nu pot exprima starile emotionale pe care am reusit sa le traiesc. Sper sa ma tina.sa nu mai am recaderi. Sunt pregatit mental pentru asta !!!

Din ce in ce mai bine !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

PS
- Am omis o greseala, vroiam sa spun : Inlocuiti obiceiurile rele, cu cele bune.
- Sunt dator cu niste explicatii :
- Stimulente - tot ce tine de consumul de : cafea, alcool, tutun, droguri, medicamente etc.
- Hrana vie - neprocesata industrial, cu propietati naturale aproape intacte.
- Suplimente nutritionale : minerale, vitamine, energizante, aminoacizi, antioxidanti, acizi grasi omega 3 si activatori hormonali naturali.
- Confortul este dusmanul actiunii. Mintea noastra este programata cu acest lurcu, exemplu : o idee mareata, fara actiune este moarta.
- Diferenta dintre perfectionism si excelenta. Perfectionismul, inseamna control ( rigiditate ). Excelenta, pasiunea pentru un lucru bine facut.

Draga Pep,
Iti multumesc pentru toate informatiile oferite DAR (!) am si la tine rugamintea pe care am avut-o si la Lyss, si sper sa nu te superi nici tu: te rog sa aduci aici informatii si diverse idei CU PRUDENTA. Suntem foarte sensibili, asa cum sunt sigura ca stii, la orice informatie referitoare la boala noastra iar afirmatii de genul celei in care compari TOC cu schizofrenia poate sa ii tulbure pe unii si mai mult.
Sincer, eu sunt putin dezamagita de ceea ce scrii acum. Este adevarat ca ai multe concluzii bune - ele sunt destul de greu de atins pentru multi dintre noi si de aceea intrebam cum ai inceput sa lupti, ce ai facut mai exact. Fraze de genul "m-am bucurat de viata", "am inlocuit gandirea negativa cu cea pozitiva", "am iertat" etc... sunt FOARTE VAGI. Sunt idealuri pentru multi dintre noi Pep, mari si greu de atins. Vorbesti de un Ghid al antrenamentului mental - care sunt primii pasi in acest ghid? Eu una vad doar concluzii de final - cred ca toti stim ca acolo trebuie sa ajungem. Intrebarea este CUM?

Cea mai mare dezamagire a mea sincer a fost sa aud ca te-ai diagnosticat singur, de pe internet. Recunosc ca citind diverse site-uri ma regaseam in multe boli. Dar asta nu inseamna ca le am pe toate. Speram ca esti fie medic sau cu ceva pregatire medicala sau ca la un moment dat macar ai fost diagnosticat de un medic. Pentru mine autodiagnosticarea "de pe internet", sa ma ierti, nu are mare valoare.
Nu emite, te rog din suflet, afirmatii de genul:
- numai acest medicament functioneaza - sa inteleg ca le-ai incercat pe toate? sau tot pe internet ai citit?
- e o lupta cu diavolul - stii bine (macar ca ai citit pe net) ca multe dintre manifestarile TOC sunt religioase - te rog NU LE INTRETINE, repet, ai mare grija ce scrii aici.

Te felicit daca ai ajuns in mod real acolo unde spui dar asta nu cred ca te abiliteaza sa emiti afirmatii de genul celor de mai sus cu titlul de adevaruri absolute (mai ales ca in ceea ce priveste psihicul uman rar exista adevaruri absolute).

Nu vreau sa intru in polemica cu tine, si chiar le rog pe fete sa imi spuna daca sunt total deplasata. Dar eu stiu cat de mult ma arunca pe mine in disperare unele chestii citite pe net si cat de greu este sa discern. De aceea intru doar aici pentru ca stiu ca sunt oameni care sa ma inteleaga. Nu vreau sa gasesc si aici lucruri care sa ma tulbure.

La subiect, cum zici:
- personal nu as recomanda auto-administrarea de tratamente (fie ele si naturiste), fara urmarirea de catre un medic - in nici un caz nu recomand intreruperea de catre pacient a antidepresivului (care nu creeaza dependenta, by the way) fara discutia cu medicul. este foarte periculos!
- cum ai ajuns la concluzia ca Cipralexul e cel mai bun? si cum ai facut combinatia? ai citit tot pe net sau intr-o carte? sau ai combinat mai multe medicamente pana ai gasit ceea ce MERGE PENTRU TINE!
- no comment la faza cu clisma - vreau sa te intreb, tu lucrezi? ai familie? pentru ca tot ceea ce ai scris acolo ca trebuie facut mi se pare imposibil in situatia in care ai in medie intre 10 minute si o ora pentru tine pe zi intre serviciu, casa si familie... sa fim realisti! recunosc valoarea terapiei, a exercitiilor de respiratiei, a mancarii sanatoase si a sportului - dar care e faza cu clisma ?
- Schimbati aceste obiceiuri bune, cu cele rele. Usor de zis ve-ti spune, dar, EU IUBESC REZULTATELE - zici tu - ok, cred ca toti iubim rezultatele; dar e important sa spunem ca progresele se fac cu pasi de furnica, nimeni nu trebuie sa se gandeasca ca aceste lucruri se obtin de pe o zi pe alta, sa nu descurajeze, sa mearga inainte ca e greu dar posibil - sa fim mai prudenti in afirmatii Pep, e foarte usor sa zici fraze de genul "gandeste pozitiv", "schimba-ti modul de gandire" etc.

In mod sincer te vad ca si tu pastrezi inca indoiala noastra "daca ni se intampla din nou". Ultima fraza a ta este: "Sper sa ma tina.sa nu mai am recaderi. Asta este absolut ok, atata timp cat nu emiti adevaruri absolute. Ceea ce descrii este modul tau de lupta, in viata ta, in circumstantele tale. Unele lucruri pot merge si pentru noi, altele nu, fiecare trebuie sa parcurga CALEA LUI pentru a ajunge la aceste emotii de care vorbesti. Te felicit ca ti-ai gasit CALEA TA si cu siguranta iti doresc sa nu mai ai recaderi, stiu din experienta cat pot fi de dezamagitoare.

Numai bine iti doresc!

Fetelor, dati si voi un semn sa stiu ce faceti

Vreau sa adaug ca ceea ce spun eu sunt afirmatii sprijinite pe consultarea medicului meu psihiatru, care este conferentiar doctor cu mare experienta si a terapeutei cu care fac terapie cognitiv comportamentala de cateva lui si care este medic de pregatire, precum si experientei mele LIMITATE.

Buna, tuturor de pe acest forum !!!

- Draga Cata, iti inteleg punctul tau de vedere. Am trecut direct la subiect cu informatiile, ca sa evit discutile inutile. Vreau sa iti precizez, ca am fost pentru a-mi confirma personal temerile ca am TOC, la dr. Conf. psihiatru Radulescu din Timisoara ( printre cei mai buni din tara la ora actuala ). Am facut bineanteles si terapie cognitiv comportamentala asociata cu medicatie, timp de un an de zile. Din 2003 si pana in momentul de fata, le-am incercat pe toate. Din cauza bolii, profesional nu puteam face nimic, imi pierdeam vremea cu ritualurile, cate 4-5 ore pe zi. Gandurile imi asediau mintea in fiecare zi, nu intru in detalii, ca aceste lucruri sau discutat deja pe forum. Eu, Cata draga, am venit cu solutii, normal, ca trebuie sa consulti un medic in aceasta privinta. Nu vreau sa te descurajez, dar in momentul de fata, un psihoterapeut in Romania nu te poate ajuta prea mult. Nevoia de intregire, de a scapa de TOC, de a duce o viata normala, ma impins, sa studiez mai bine situatia. Am cheltuit o groaza de bani, timp, energie etc., sa rezolv aceasta problema. Am avut noroc, ca m-am descurcat in privinta banilor ( tinand cont ca obsesia de a face bani, a facut bani ), ca tot banii din pacate sunt cei care misca lucrurile. Am fost bineanteles, la o groaza de medici : psihiatri ( cei care dau reteta ), psihologi ( cei care dau sfaturi ), psihoterapeuti ( cei care fac terapii ).etc. si iti spun, a fost degeaba. Am inghitit bineanteles de toate : droguri, alcool, tutun, cafea, medicamente de tot felul.bani grei aruncati pe apa sambetei. Toate astea, ca sa imi reduc tensiunea generata de TOC. Am spus STOP la toate porcariile astea si din toate experientele traite, am ajuns la o concluzie : A trai in ignoranta este o sinucidere curata. Am transformat boala, intr-un aliat. Atunci am inceput sa inteleg ca : Iertarea trecutului, a sinelui si a celorlalti, te elibereaza de toate. Nimic nou, de fapt, cand opui rezistenta la nivel de subconstient si negativism la nivel emotional.din asta se naste NEVROZA. Intelegand acest aspect, mi-am dat seama ca duc o lupta cu mine insumi. E simpu sa te plangi, am trecut prin asta, Vindecarea TOC, am spus destul de clar Cata, ca este un proces lung, costisitor, ce implica o intreaga sinergie. Nu exista rezultate imediate. Viata este o lupta continua, modul de interpretare face diferenta. Cand spun credinta, ma refer la convingerea personala, CA VOI REUSI !!!, NU LA CONOTATIA RELIGIOASA. Interpretarile cuvintelor, tine de semantica fiecaruia. Un om asculta, ceea ce ii convine. Ok, va felicit pe toti care sunteti pe forumul acesta, pentru ca aveti curajul sa depasiti aceasta boala !!!!!!!!!!
Cata, succes !, Prozac, si tie care esti motorul spiritual al acestui forum si celorlati cu aceeasi intensitate !!!

- LA MULTI ANI TUTUROR !!!
- FIECARE DIN NOI, ARE LIBER ARBITRU SA DISCEARNA SI SA ALEAGA, CALEA CARE I SE POTRIVESTE CEL MAI BINE.
- A FACE O GRESEALA ESTE FIRESC, A STARUI IN EA, O ADEVARATA CATASTROFA !

Situatia este mai clara acum Pep, am inteles ca ai fost la medici, iti multumesc pentru detaliile pe care mi le-ai oferit DAR (si te rog sa imi ierti insistenta), te rog din tot sufletul, evita sa mai emiti chestiuni de genul "in Romania cu terapeutii de aici nu ai nici o sansa" sau "nu te poate ajuta nici un terapeut". Cred ca toti cei care suferim de aceasta boala (in grade diferite) si de alte boli psihice suntem constienti (mai ales daca discutam aici) ca principalul motor de schimbare este in noi si nu in vreun doctor. Nu fetelor? (ziceti si voi ceva ca ma simt ca o moara stricata). Dar pe mine de exemplu tratamentul si doctorul m-au ajutat. Ca nu sunt inca 100% bine, poate nici nu voi fi vreodata, dar clar sunt mai bine, nu pot spune ca a fost degeaba. Pur si simplu este bine sa vorbim fiecare despre cazul nostru si sa nu generalizam, asta era ceea ce sustineam eu.
Bravo tie pentru tot ce ai descoperit si pentru cum te ajuta. Desigur ca toti avem liber arbitru, nu am contestat asta DAR atunci cand vii public si spui "numai asa se poate, restul e prostie" poti influenta negativ niste oameni si asta ma enerveaza la culme. Sa ma ierti.

Imbratisez orice exemplu de terapie, de tratament, de idei din vreo carte, site etc. Dar spuse ca si idei dintr-o carte nu adevaruri generale. Sper ca se intelege ce vreau sa spun.

Hello gagici,

Am si eu in sfarsit acces la internet, dar nu pot sa stau mult ca nu sunt in tara. Evident, am intrat pe forum sa vad ce mai faceti.
Cata, fata, te inteleg ca parca mi-as vedea propriile buzunare... si eu ma uit in gura tuturor, ma compar, da eu de ce iau medicamente alopate, da de ce nu merg naturistele... pana ma potolesc. Cred ca fiecare dintre noi are un mod unic de a iesi din rahatul asta... la unii merge cu cipralex, la altii cu prozac, la altii vad ca spun ca au facut tratamente cu vitamine si le-a mers. Super... si eu am luat Omega 3 si am observat ca in perioada aceea imi era ceva mai binisor. Nu mi-a trecut, dar sigur ne pot ajuta si vitaminele... doar ca si eu am facut perfuzii cu vitamine si nu mi s-a schimbat viata...
Cata, eu reusesc uneori sa ies din capcana gandurilor. Mi-a trimis psiholoaga mea un tabel cu niste chestii privind gandurile si incet incet mai deslusec si eu ce trebuie sa fac.
In primul rand imi spun ca indiferent cat imi e de rau acum imi va fi si mai bine. Asta e o treaba care sta acolo si cand imi e foarte rau. chiar daca plang si ma dau cu capul de pereti e un beculet care palpaie un pic si-mi aminteste ca eu vreau sa ies din rahat. Evident ca atunci cand ma apuca gandul X obsesiv mi se pare ca e teribil de real si de adevarata interpretarea mes si-mi vine sa mor. Asa ca am invatat ca eu creez aceasta iluzie si eu trebuie sa ma detasez de ea... desigur si cand m-am linistit ca e doar o ilizie ma apuca intrebari si nemultumiri ca am toc. Atunci sa te tii nene, dar usurel imi dau seama ca trebuie sa ma calmez si ca va trece...
S

na ca s-a inchis... tastatura de trei lei.
asa... vroiam sa spun ca stau uneori si doua zile sa ma gandescla o treaba, timp in care muncesc, fac curat, ma spal... da cu anxietatea lui si totusi in gat... de regula bocesc un pic, ii spun iubitului meu ca ma framanta ceva... evident, nu e solutia, dar nu le stiu pe toate. Dar, multumesc lui Dumnezeu, am gasit si singurica iesiri... am inceput sa-mi spun si totusi, ia, hai sa vedem daca asa o fi, incearca sa iti vii in fire si vedem noi mai incolo daca chiar asa de reala ti se mai pare ipoteza aceasta... si interpretarea paleste. Repet nu-mi iese mereu, ca am si eu ca si tine toc imputit. Hai ca tre sa fug... pup si ne mai auzim, eu nu prea pot sta pe internet, da mai vad cand intru.

Draga mea Sophie, ce ma bucur ca ai scris. Chiar ma intrebam ce mai faci. Sper sa petreci frumos de Craciun si te asteptam inapoi sa ne povestesti pe unde ai umblat. Te imbratisez.

Iata dragele mele si dragii mei, daca tot discutam strategii sa va zic ce fac si eu, cum lupt:

- exercitiile pe care eu le folosesc cand anxietatea este mare sunt cele de respiratie (practic concentrare pe respiratie) si de amanare (ma voi ingrijora la ora x) - sa stiti ca functioneaza si in plus iti arata si ca TU esti stapanul mintii tale nu vice-versa
- incerc pe cat posibil sa stau in prezent (mai ales cand ma iau obsesiile ca o sa revina trecutul cand mi-a fost rau sau fricile ca nu voi face fata viitorului, sa imi cresc copilul de exemplu) - asta fac prin concentrare pe ce fac in acel moment (chiar daca doar tai cartofi), pe respiratie, pe ce este in jurul meu - asta este un fel de meditatie sa zic asa
- cum zici si tu Sophie, fac eforturi (supranaturale uneori) sa imi amintesc in momentele rele si foarte acaparatoare mental ca mi-a fost si bine, ca imi va mai fi bine si doar trebuie sa trec peste moment si ca aceste ganduri nu ma reprezinta; cand mi-e rau si vreau sa ma izolez chem musafiri sau ies din casa si ma duc sa ma plimb cu familia (pe care apropos, in acele momente, nici pe ea nu o vreau alaturi dar lupt sa trec peste), planific ceva, fac treaba in casa pana cad jos (gatesc, fac curat, calc etc) - si asta ma ajuta pe mai multe nivele pentru ca imi creste si self-esteem-ul (o tehnica de la terapie este si aceea de a ma felicita atunci cand am facut ceva bun)
- citesc - atunci cand pot
- ma tin departe de internet - am doar cateva site-uri unde mai intru

Si, "in all fairness", daca tot am zis cu ce nu sunt de acord in ceea ce a scris Pep, as vrea sa subliniez ceva cu care sunt FOARTE de acord si despre care ma bucur ca ai scris Pep.
Daca stau sa judec putin aceasta afectiune de care suferim cu totii, cred ca este intr-un fel o sensibilizare a noastra, sufleteasca, poate fi o sansa pentru noi daca stim cum sa o privim (atentie, faptul ca zic acest lucru nu inseamna ca eu am ajuns la aceasta intelepciune, Doamne ajuta la toti pentru asta, inca lupt, pasii mei sunt mici, de furnica). O viata intreaga omul isi "bandajeaza" sufletul de adevar si sentimente reale printr-un perete de ignoranta. Si de acesta poate sa nu treaca nimic. In momentul in care loveste o criza (interioara sau exterioara) si acest perete se ciobeste, acest lucru este ireversibil oarecum, el se va darama incetul cu incetul. Ne putem minti, dar nu chiar total... Si atunci sansa noastra, singura noastra sansa este sa ne intoarcem privirea catre ceea ce inconjurasem cu acest perete, catre sufletul nostru, catre adevaratele noastre sentimente, catre ceea ce suntem cu adevarat, ce vrem si ce putem. Cand vom putea face acest lucru mare parte parte din anxietate v-a fugi. Zicea cineva bine ca anxietatea este discrepanta intre ceea ce omul vrea si ceea ce face/are. Vedeti voi, mintea noastra, corpul nostru nu sunt chiar asa de usor de pacalit desi credem ca asa este de multe ori. Putem sa ne pacalim mult timp si sa ne ascundem de adevaratele rani si sentimente dar nu ne merge mult. De aceea cel mai bine este sa cautam o cale care sa ne ajute sa le privim fix in ochi. Orice dusman ati privi in ochi cu fermitate, va clipi cel putin.

Un alt lucru pe care Pep il zice foarte bine (dintre multe) este acela referitor la iertare. Iertarea celor ce ne-au pricinuit vreun rau dar si a noastra personal si acceptarea situatiei de fapt reprezinta in fapt ruperea legaturii cu trecutul si trairea in prezent, singura cale de supravietuire de fapt. In acest sens recomand cu mare caldura seminarul online cu subiectul iertarii condus de Maica Siluana de la Iasi, de la Centrul de Consiliere Ortodoxa. Nu are nimic sau f putin de-a face cu religia este extrem de interesant, la mine chiar s-a impletit FOARTE BINE cu ceea ce faceam in terapie (terapeuta mea a citit seminarul si i-a placut f mult). Este o invatare a procesului iertarii, ceea e pentru mine de exemplu inca prezinta multe, multe necunoscute.

A, si nu intrati pe subiectul TOC postat de Pasadi, mai ales pentru cei cu obsesii religioase este... bomboana de pe coliva. De ce or insista unii sa se dea destepti in detrimentul celor din jur n-am sa inteleg in viata mea. Cum poti sa scrii una si alta fara sa te gandesti ca poti face rau cuiva iar n-am sa inteleg... Doamne ajuta tuturor!

Salutare,
Am intrat si aseara, am vrut sa scriu, dar cum toata lumea tragea de mine incoace si-n colo, n-am putut sa ma adun sa scriu vreo doua vorbe.
Nu mi-a fost bine. Deloc. De doua nopi n-am dormit, azi-noapte mai deloc, am avut anxietate si imagini urate la culcare. O gramada de ganduri fara sens, imagini fara sens, toate mi-au provocat o stare pronuntata de teama...asa fara obiect anume.
In fine...stiu baiu, multa agitatie, somn aiurea, mancare multa...necumpatare!
Toate astea ?(viata dezordonata) duc probabil la aceaste stari.

Ma puse naiba si am intrat pe subiectul lui pasadi, evident ca nu-s deloc de acord cu ce scrie el/ea acolo, mai mult decat atat nu stiu cu ce-l ajuta pe el astfel de concluzii.
La un moment dat al experientei mele am fost la un dr cu care am discutat si aeasta posibilitate, ca TOC sa fie ceva "necurat". Nu stiam eu mare lucru despre TOC si neurotransmitatori si alea, alea. Ei, omul ala sa-i dea Dumnezeu sanatate m-a trezit la realitate si mi-a spus sa nu cred asa ceva, ca Sfintii nostri Parinti nu SUNT DE ACORD CU ASTA. Mi-a spus ca au fost si alti bolnavi cu TOC pe la Sfintii Parinti, au fost sfatuiti sa mearga la Sf Liturghie, la Sf Maslu, dar sa nu creada un moment ca ei ar fi posedati.
Doi, eu nu cred lucrul asta. De ce?
Pentru ca TOC este una din bolile psihice care se pot vedea la ROM sau tomografie computerizata!!! E clar ca e o dovada clara, stiintifica, ca TOC este o boala neuro-biologica!!!
Asadar, orice forma ar avea TOC ramane o boala neuro-psihica, sunt dovezi stiintifice in acest sens.
Nu intru in mai multe amanunte ca nu e de competenta mea, dar cred si trebuie sa ating si subiectul antidepresivelor, ca sunt benefice si mai mult decat atat reprezinta munca, munca unor specialisti care au facut ceva pentru a gasi alinare in aceste boli. Asadar?
Sa aruncam la gunoi munca de ani de zile a acelor oameni, doar pentru ca exista un mit ca "antidepresivul te tranforma intr-o leguma" sau ca "esti posedat" daca nu s-a putut gasi o alta explicatie din lipsa de cunoastere stiintifica (vezi cazul de la Tanacu).Hai sa fim seriosi. Sa stam stramb si sa judecam drept:)
Sunt insa de acord cu tot ce inseamna religie echilibrata, cu invatarea procesului de Iertare de acceptare a faptului ca suntem mici fata de EL si ca El ne iubeste neconditionat numai daca avem o farama de credinta, cat si un bob de mustar.
Va pup!

Fetelor, din cate am citit aici vaz ca am facut bine sa nu intru pe subiectul deschis de pasadi. Eu am avut multe ganduri naspa din cauza posturilor pe care le facea la noi pe forum. Nici eu nu pricep cum e posibil ca o persoana care a vazut medici si are Toc sa emita aberatii precum cele din posturile puse pe acest forum.
Da acum m-a apucat si pe mine o alta treaba: Prozac, fata, eu n-am facut tomografie sau alte teste ca sa-mi vada TOC-ul... mi se ridica fiori pe spate.
M-am trezit azi cu ganduri aiurea dar m-am tinut bine. Va pup.

Prozac, ce rau imi pare ca nu ai fost bine. Sa stii ca ieri m-am gandit la tine, cred ca suntem telepatice. Sa mai scrii cum esti. Sa iti dea Dumnezeu multa putere.
Sophie, si tie multa putere sa treci peste gandurile aiurea.
Mai fetelor, ma bucur ca nu sunt singura cu anumite opinii si invit, DACA EXISTA MODERATORI pe acest forum, sa citeasca mai cu atentie mesajele pe care le lasa postate pentru ca acest forum se doreste unul de sprijin pentru oameni care sufera, nu unul care sa arate cu degetul sau sa accentueze suferinta.

Eu am fost ieri la dr psihiatru dar din pacate nu revenise din concediu si secretara nu stia cand revine. Offff, si asa multe emotii am avut... Poate reusesc sa il vad saptamana viitoare.
Azi e ziua baietelului meu, implineste 2 ani. :) Sa imi traiasca! :)