nu vreau sa pierd casnicia

buna tuturor! o sa incerc sa imi expun problema pe care o am cat mai bine cu putinta si sa imi da-ti un sfat. am 1an si 5 luni de casnicie. eu am 34 de ani ea 25. la inceput totul a fost fain. incet incet au aparut problemele, mici dar dese.traiam cu ai mei, generatii diferite, gandire tot.conflictele inerente soacra nora. am incercat mereu sa aplanez conflictul.trecea o perioada, 2 3 sapt apareau iar. sotia mea e o fire sociabila, balanta, eu leu.ai mei sunt mai inchisi la minte.eu usor usor m-am luat de baut, acasa de cele mai multe ori.o certam si ii vorbeam urat din cauza alcoolului iar a doua zi regreteam si ii ceream scuze.nu am lovito niciodata.ne certam din nimicuri, incepusem sa o ignor, stateam mult la calculator, nu mai ieseam cu ea in oras intrun cuvant am ignorato, pe sotia mea din prostie.ea imi zicea mereu ca o departez de mine si sa imi revin sa fiu om. nu o ascultam ce zicea, dorea sa converseze cu mine sa discutam si eu ii raspundeam in doi peri.acum 5 luni datorita situatiei din romania ne-am hotarat sa plecam afara.aveam pe cineva in strainatate si ne-a aranjat sa venim. ne-a explicat ca e greu aici mai ales pt ea acolo unde o v-a angaja dar ne-am hotarat.ea mai mult sa scape de stresul de acasa, soacra etc.ne-am incumetat la drum.aici un lucru bun facut de mine e ca m-am lasat de tigari.i-am promis sotiei si m-am tinut de cuvant.totul mergea bine, mai beam mai ne certam, aici intervenind si stresul strainatatii.munca, limba, dorul de casa, pt ea.in ianuarie acest an mi-a zis ca ii e dor de parinti nu mai poate.vrea sa mearga 2 sapt la mama ei, pt ca e atasata mult de ea. nu am fost de acord dar am acceptat in cateva zile.a plecat a ajuns la noi acasa prima data.toate bune.apoi am avut eu accese de gelozie si furie.era normal ca ea sa se vada cu prietenii nostri dar eu de gelos si prost, da chiar ma pot face asa, am injurato, si o controlam, ii controlam viata efectiv.unde esti?cat stai?cu cine esti? du-te mai repede acasa, etc.ea mereu imi zicea sa stau linistit ca nu ma inseala ca daca ar fi m-ar insela cu mine de mana.am fost posesiv. autoritar, i-am ingradit libertatea.apoi am avut un acces de panica, sa mor si alta nu cand mi-a zis ca nu ar mai vrea sa vina inapoi din cauza muncii, uite, tu nu te-ai uitat niciodata la mainile mele? imi zicea.eu nu ma gandeam decat la bani, sa ne platim datoriile in tara si atat.parca imi luase dumnezeu mintile.am venit in romania o saptamana.patronul m-a inteles si ma lasat, pt ca nici la servici aici nu ma mai concentram.ea in aceste zzile si-a gasit de munca in bucuresti.face niste cursuri de ospatari.sta la sora ei si cumnatul meu.mi-a zis ca nu mai are incredere in mine si nici in ea.nu mai vb cu nimeni nici chiar cu maicasa, numai tace si asculta.i-am zis sa lasam timpul sa le rezolve.eu dupa accesul acela de panica nu am mai consumat alcool.acum mi-am mai revenit, dar nu in totalitate.ea mi-a zis de divort si ca vrea sa nu mai auda de nimeni si nimic.sa fie singura.nu mai vrea niciun barbat in viata ei.ambele familii, nasii am incercat sa facem la un fel dar nimic.e de piatra.e schimbata total.tace, asculta, si nu zice nimic.i-am zis ca in niciun caz nu vreau sa divortez.are inca lucrurile aici in strainatate, ca mi-a zis ca avea de gand sa se intoarca oricum dar dupa toate astea acum nu mai vrea.cert este ca suntem la inceput de drum si nu vreau sa pierd casnicia.poate pt unii e usor sa divortezi dar pt mine nu. iar eu cred ca ea acum a zis asa sa vada cum reactionez eu. mi-a zis ca m-a iertat dar nu mai poate face pasul.va intreb, ce sa fac, cum sa fac, sa o recuceresc, sa nu pierd casnicia? simt ca muncesc si traiesc degeaba.familiile noastre sunt terminate, imi e teama sa nu se intample ceva, sa se imbolnaveasca.toti suferim si asta din cauza mea aproape in totalitate.vreau sa refac totul.dumnezeu mi-a dat o palma si e o cumpana in viata mea. va rog ajutatima. va multumesc

Va rog dati-mi un ajutor, un sfat, o povata

@om_bun

sotia ta are nevoie de liniste in primul rand... si timp de gandire, daca tu (si cei apropiati) o stresati/presati sa ia o decizie... mai mult rau face

intre timp, incearca sa te concentrezi pe tine.. am vazut ca iti recunosti greselile si o vrei inapoi, dar nu am citit nimic referitor la ce faci pt a te schimba si a deveni un om mai bun, unul care sa-i ofere ce isi doreste si ce o face implinita... si in directia asta iti dau cateva idei:

sa lucrezi la relatia cu parintii tai in primul rand, in sensul ca nu trebuie sa mai fii dependent de sfaturile/aprobarea lor, nu mai esti copil, ai intemeiat o noua familie si trebuie facuta o desprindere de vechea familie, chiar daca uneori e dureroasa, face parte din ciclul vietii. eu am senzatia ca tu esti inca f dependent de mama ta...
atentie: desprindere nu inseamna rupere, legaturile raman puternice dar deciziile trebuie luate de membrii noii familii, fara influenta din exterior si aici tu trebuie sa pui niste limite clare

apoi trebuie sa lucrezi la increderea de sine si la capacitatea ta de a te confrunta cu problemele vietii: in momentul in care dai de greu, o iei la fuga, eviti comunicarea, cedezi nervos! probabil ca tu crezi/ ai fost educat de un parinte autoritar ca un barbat trebuie sa fie puternic, vajnic, atotstiutor si fara nici un fel de slabiciuni.. ei, bine, cu totii suntem oameni, avem frici, tristeti, lasitati...ca sa le poti depasi trebuie mai intai sa le recunosti in fata partenerului... asta nu inseamna ca te va face mai slab in fata ei ci dimpotriva iti va mari respectul. numai oamenii cu adevarat maturi si echilibrati au curajul de a-si recunoaste greselile si slabiciunile... in felul asta cuplul devine mai puternic si puteti trece impreuna peste greutati inimaginabile... pt ca in interior, lucrurile sunt clare, deschise, nu exista fisuri

de asemenea ar trebui sa lucrezi la problema ta cu alcoolul, e o tentatie f perfida si ceva imi spune ca o sa te reapuci la orice problema mai grwa pe care o intampini, ca un refugiu din calea realitatii

si ce e cel mai important: o vrei inapoi pt ca ti-e frica sa fii singur, pt ce or sa zica parintii, neamurile, gura lumii sau pt ca o iubesti cu adevarat si esti dispus sa te schimbi pt asta?

mai e un lucru de retimut: o femeie are nevoie de protectie, siguranta, atentie, respect pt a putea cladi o familie.. tu nu ai putut sa-i oferi nici macar unul din cele de mai sus, prin urmare e posibil ca sentimentele fata de tine sa dispara, sa nu mai poata avea incredere in tine! daca asta s-a intamplat (eu sper ca nu!) atunci e recomandabil sa-i respecti decizia

numai bine!

verticala, ti-am citit cu mare atentie parerea ta si sfaturile tale.m-au bucurat foarte mult.eu m-am schimbat in bine in sensul ca nu mai beau asta in primul rand, mi-am impus si vad ca e mult mai bine. apoi, mi-am recapatat linistea sufleteasca prin credinta, mi-am intors fata catre dumnezeu.la munca incerc sa ma concentrez si imi iese.pe sotia mea nu o mai stresez si am vb si cu familiile noastre inclusiv nasii sa nu ii mai zica nimic.sa ia singura o decizie. eu cand am vb cu ea a ramas sa vedem timpul ce v-a spune.sa vada daca ma schimb si daca si ea mai vrea sau sa mai poata face pasul.decizia ei a fost sa ramana singura, sa nu mai auda de nimeni si nimic.nu are si nici nu mai vrea sa aibe pe altcineva in viata ei.sper ca timpul sa le rezolve iar eu sa fiu cumpatat.atata timp cat ea nu se gandeste la nimic fiind derutata trebuie sa o las sa isi revina.acum sa vedem cat timp, pot fi zile, saptamani chiar luni sau ani.dar speranta moare ultima. eu in niciun caz nu vreau sa renunt la casnicie si nici familiile noastre nu ne vor despartiti.toti suferim. eu acum am nevoie de cat mai multa comunicare, dialog.iti multumesc inca o data pt ceea ce mi-ai scris iar daca mai vii cu alte completari mi-ar face mare placere.

POT SPUNE CA M-AM SCHIMBAT MULT FATA DE CUM ERAM.IN BINE MA REFER. AM TOT INCERCAT SI AM FOST PRIMUL CARE AM LUAT LEGATURA CU EA SI iam explicat ceea ce am devenit si ceea ce vreau. sa ne continuam casnicia si ca o iubesc din suflet si ii simt lipsa. ea mi-a zis ca e stresata, bolnava, cca vrea sa fie singura, nu mai vrea pe nimeni in viata ei, ca nu ma mai iubeste si ca sa ne despartim.i-am zis ca nu vreau sa divortam, si ca o las sa se linisteasca si ca o astept o viata sa ne impacam.asta e adevarul. au trecut 12 zile de cand nu am mai contactato iar nici ea nu a dat niciun semn.am mai vb cu soacra si ea imi zicea ca e suparata ca, sotia e mult schimbata, e rece e derutata si ca vrea sa ne despartim. eu nu cred ca sentimentele ei au disparut asa brusc. vina mi-am recunoscuto si astept, repet sa ne impacam. oftez si sufar si regret zi de zi si vreau sa infrept lucrurile.nu vreau sa mai las pe nimeni si nimic sa ne influenteze.sunt cred singurul care sper in recapatarea clipelor frumoase si a unei vieti de familie asa cum trebuie.doamne ajuta.

om_bun
Eu sper ca pana in momentul de fata deja problema ta e rezolvata, si daca nu, iti recomand sa vorbesti cu sotia ta, si sa ajungeti la un specialist in probleme de familie, fiindca ma gandesc ca dupa cele intamplate sotia ta numai are incredere in ceea ce zici tu, ca te ai schimbat, si promisiunile tale si a.s.m.d., si ii cu ajutorul unui specialist veti rezolva aceasta problema.
Eu am trecut prin multe si am rezolvat multe probleme din viata mea cu cateva sedinte de vorba cu specialist in acele probleme.
Nu esti doar tu problema, poate ca si sotia ta are multe de spus.
Iti urez succes si sa ne auzim de bine.

buna eu_ana ! tiam citit parerea ta si tin sa iti spun ca problema nu e inca rezolvata. a trecut o luna de cand ea nu a mai dat niciun semn. si nici eu nu am mai cautato, deoarece iam zis ultima data sa se linisteasca si sa ma contacteze ea.la un specialist nu putem merge pt ca eu sunt in strainatate iar ea in tara. tacerea asta ma macina incet incet, si-a schimbat nr de tel, nu vb cu nimeni.ea sta la sora ei, si munceste mult zilnic, face niste cursuri pana in iunie. eu nu stiu ce sa ma fac, imi e foarte greu si simt ca nu mai am putere de lupta. oare chiar sa ma fi abandonat sau intradevar se gandeste ce v-a face si ma pune la incercare sa imi vada comportamentul chiar si la distanta? sincer nu stiu cum sa mai fac sa fie bine si sa se termine acest cosmar.

s-a facut un an de cand nu am mai intrat pe forum.lucrurile au mers in defavoarea relatiei.s-a terminat totul, divortul sa realizat cu greu incercand totusi sa nu se intample asta. cu ea nu am reusit absolut sa vorbesc, neavand cum, efectiv.a fost o perioada foarte grea din viata mea peste care am trecut numai cu ajutorul familiei dar foarte greu.incet mi-am gasit alinul intro prietena comuna multa mai mica decat mine, spunandui oful meu.ne-am inteles din prima de minune la tot si toate si incet incet ne-am indragostit.eu mai mult ea, mai putin. ne-am intalnit in tara cand am fost in concediu, am dialogat, era ceva intre a fi si a nu fi intre noi. a ramas pana la urma sa vina la mine. a fost totul ok, pt vreo 2 luni apoi ea mi-a zis direct ca nu simte ca ma iubeste, ca sa inselat.a fost fairplay in tot pana la capat.eu iam zis de diferenta de varsta ca imi e teama, dar ea mi-a zis sa nu imi fac griji.am crezuto.efectiv de pe 16 februarie 2011 nu mai eram iubiti dar stateam in strainatate in aceiasi casa pt inca 1luna jumatate.ea deja incepuse o relatie cu un fost prieten care era stabilit in alta tara, fara sa imi zica pe sleau, eu insa am simtit asta.am ajutato chiar sa isi ia bilet sa mearga acolo la el o saptamana legat de master si vizitat orasul din tara respectiva.i-am vazut la profil pe facebook logodita cu X si am intrebato, ce e cu asta ? azi imi zici ca nu mai merge si apoi apare chestia asta.mi-a zis ca e o gluma legata pt un prieten comun. am inghitito si pe asta.au urmat seri de dragoste intre noi in perioada de o luna in care nu mai eram impreuna, pt ca locuiam in acelasi apartament, plimbari, distractie, munca, acasa.am plecat din tara unde locuiam catre romania amandoi.eu la bucuresti, ea in alta tara, acolo la el pt o sapt.de atunci am vb vag si putin la tel cand sa intorsea pe drum. i-am reprosat ca de ce nu mi-a rasp, mi-a zis ca a avut de colindat si a lasat tel acasa etc.a ramas sa ne vedem cand ajunge in tara sa imi dea banii care am imprumutato, ceea ce a si facut si atat.apoi eu am sunato si i-am zis de ce a mai avut o relatie sexuala cu mine daca ea iubea pe altul? pt ca esti fidela persoanei pe care o iubesti ? i-am zis eu.nu mi-a raspuns. ea stie ca tin la ea, dar eu am incercat sa ma distantez sa nu o mai contactez.mi-a recunoscut la insistentele mele ca intradevar a zis ca la inceput a fost o gluma intre ea si el apoi sa ajuns mai departe.am dorit doar sa imi confirme chestia asta pe care o stiam, pt ca ea nu promite de fel niciodata nimic.acum am deja 2 sapt de cand nu am luat leg cu ea, sper sa ma contacteze.mi-as dori sa ne impacam sa fim din nou impreuna.sper sa nu fiu patetic, dar va cer parerea si mai revin cu neclaritati daca e cazul la raspunsurile dumneavoastra. va multumesc