Am nevoie de ajutor! depresie

Sunt un barbat de 41 de ani care are nevoie de ajutor.dar iata care este pe scurt suferinta mea:Sunt casatorit de 20 de ani cu o femeie pe care am iubit-o si inca o iubesc, avem 3 copii din care 2 fete sunt majore si una de 10 ani.insa..dupa 20 de ani sotia mea a descoperit ca nu ma mi iubeste ca vrea sa ne despartim...ca intre noi totul s-a terminat..povestea este lunga...nu as vrea sa intru in detalii acum, poate daca voi gasi ajutor si intelegere ma voi deschide mai mult...am avut casnicie normala si cu bune si cu rele..ne-am iubit si ne-am inteles...dar iata ca totul a venit ca o lovitura de trasnet.nu ma gandeam niciodata ca femeia careia i-am jurat credinta si dragoste pana la moarte ma va parasi pt altul...am intrat intr-o depresie adanca din care nu pot sa imi revin...simt ca viata nu mai are rost..totul in jurul meu s-a prabusit...visurile mele..dorinta mea e a vea o familie fericita...sunt plin de durere si amaraciune...nu mai pot face nimic cum trebuie..nu ma pot concentra si nu mi-e rusine sa spun, plang intr-una.nu suport sa vad cupluri tinundu-se de mana..familii in care totul merge frumos...nu ma pot uita la tv si nu pot asculta muzica, totul imi produce rau...simt cum ma cuprinde disperarea...sunt si am fost o persoana cu credinta si cu frica de Dumnezeu.nu mai inteleg nimic..nu inteleg de ce ingaduie asta...nu mai inteleg nimic si nu vad nici un viitor pt mine..ma simt sfarsit...Deoarece acum nu sunt in tara, lucrez i ntr-o tara din Orientul mijlociu, as dori sa stiu daca exista un [psihiatru sau un psiholog care acorda consulatii online, si de asemenea as vrea sa intru in contact cu persoane care au trecut prin aceea si situatie si care simt ca pot fi alaturi de mine.as avea nevoie si de consliere spirituala de un preot sau un om plin de credinta si de dragoste pt semenii sai..In speranta ca voi gasi intelegere va multumesc tuturora celor care ati avut rabdarea sa cititi aceste randuri...va rog ajutati-ma...nu credeam sa ajung vreodata aici...

draga cds, dupa parerea mea distanta dintre voi a intervenit in rel voastra!!din cate am citit tu lucrezi departe!!sgur ca acum nu iti poti schimba tot modul de viata!de consultatii online nu am auzit, dar ce acolo unde esti nu sunt pshihologi si preoti?incearca sa mergi acolo pt ca pe net nu stiu cat de mult te vor ajuta consultatiile pshihologice si cel mai bine ar fi sa mergi impreuna cu sotia la o consiliere de cuplu si sa gasiti problema dintre voi, atunci cand vei veni in tara bineinteles!!faptul ca ea are pe altcineva nu este un capat de lume!!tu trebuie sa fii realist si sa nu-ti mai plangi de mila pt ca nu rezolvi nimic!!fii tare si incearca sa faci ceva care sa ajute la rezolvarea situatiei!!eu stiu ca atunci cand nu iti convine ceva incerci sa schimbi si nu sa-ti plangi de mila, ori daca nu poti sa schimbi accepti situatia si nu te mai plangi!!eu cred ca daca ai bunavointa vei rezolva totul!!sunt atatia ani de casnicie si sa dea cu piciorul la tot...mi se pare absurd!!poate ca nu ii convine ceva la tine!ati incercat sa discutati, daca iti reproseaza ceva?pt ca nimic nu se face fara un motiv!!poate ca mai intai ar trebui sa cauti problema la tine!!daca te ascult pe tine, iti dau tie dreptate, dar daca as asculta-o pe ea i-as da ei dreptate...

Dragule, nu iti mai plange de mila. Nu vei rezolva nimic.
Am vazut ca la noi in Romania, aceste plecari in strainatate, departe de familie, este ceva aproape normal. Numai ca atunci cand pleci nu te mai gandesti si la consecinte.
Iata consecintele. Aproape toate familiile sunt dezbinate si copii lasati in voia soartei. La televizor sunt f multe emisiuni pe tema asta si este foarte mult mediatizata din acest motiv - plecarea in strainatate si despartirea parintilor.
Gandul ca ti se desparte familia este dureros si inacceptabil pt tine dar se intampla. Dak vrei sa o mai ai termina ce ai de facut acolo si vino la ei acasa, copii au nevoie de tine chiar dak sotia nu. Asta este, fii barbat si infrunta realitatea.
Sper sa ai noroc si asta iti urez!
Aliss

Buna ziua,
Sint medic rezident psihiatrie si psihoterapeut de familie in formare. Fiecaruia dintre noi i se intimpla sa treaca prin momente pe care crede ca nu le poate duce. Absolut oricui, fara nici o exceptie. Mereu insa, peste un pic de timp si putina rabdare, descoperim ca nimic nu este atit de dramatic incit sa ne arunce in disperare, exista mereu solutii care daca nu fac lucrurile mai bune, macar le fac suportabile. Pentru aceia dintre noi care stim ca Dumnezeu are un plan pentru fiecare, lucrurile sint ceva mai usoare...Acum, mai concret: cu siguranta situatia dintre dv si sotie este mai complicata decit pare. Probabil are niste motive, probabil sint niste probleme vechi; e posibil ca aceasta dorinta de despartire sa fie una autentica, dar e posibil la fel de bine sa nu stie cum sa iasa din niste situatii in care se simte prinsa cu dv., si aceasta sa fie un soi de scapare. La fel si cu dv, va exprimati ca si cum totul ar fi fost perfect, si acest lucru a aparut din senin. Este putin probabil ca asta sa fie situatia, ar trebui cunoscute mai multe amanunte. Ar fi necesar sa va intilniti impreuna, si dv si sotia, cu un terapeut de familie. Acesta ar trebui sa medieze o discutie intre dv. astfel incit sa va auziti dorintele, visurile, ce ar fi dorit fiecare, cum ar fi trebuit sa fie, cum ar putea sa fie. Astfel, in primul rind ati afla cum stati: intr-adevar, nu mai exista nici o disponibilitate, hotarirea e luata, sau poate, si-ar mai dori o incercare dar NU in felul de pina acum, si atunci prefera sa rupa totul? E necesar ca discutia asta sa se faca cu un profesionist, pentru ca aparent, voi doi sinteti un pic blocati intr-un punct de unde nu mai exista o perspectiva. Cind vii in tara, incearca asta. Chiar daca vii intr-un concediu, citeva zile libere, ar fi bine sa ai discutia asta cu cineva. Chiar daca pleci din nou, e posibil ca asta sa mai pastreze deschisa o portita. Daca tie ti se pare o idee buna, si ai fi dispus sa o faci, iti sugerez sa vorbesti cu sotia ta si sa ii propui si ei asta. E important cum o faci. Trebuie sa simta ca are libertatea de a face ce alegere doreste; ca nu vrei sa ii impui nimic, ca nu o obligi la nimic. Ca daca isi va mentine decizia ai sa o accepti. Ca nu o judeci pentru ceea ce face, pentru ca probabil se simte foarte nefericita. Ca iti pare rau ca nu ai putut sa ii oferi ceea ce avea nevoie, dar poate nu ai stiut sa o auzi. Ti-ai dori totusi; in acelasi timp, ti-ai dori ca si ea sa auda unele lucruri pe care tu le simti. Ar fi dispusa sa aiba acest dialog cu cineva care se pricepe la asta? As accentua ca nu pui nici o presiune pe ea, dar ti-ai dori acest dialog, pentru ca probabil ar fi bine pentru fiecare dintre voi sa il auda, adica intr-adevar sa il auda, pe celalalt. Ei, cam asa ceva...
Chiar cind lucrurile par disperate, in multe cazuri s-au rezolvat cu ajutorul unui terapeut. Uneori, nu; dar poate ca relatia voastra mai merita o sansa.
Cu speranta ca poate v-am dat vreo idee utila,
Numai bine,
Dr. Ileana Constantin

Draga Jaquelinne,
Iti multumesc pt raspunsul acordat.din pacate nu se mai poate face nimic...am incercat totul...Sa stii ca nu imi plang de mila, doar sunt intr-o situatie delicata si am cerut ajutor...starile care le am sunt rezultatul socului emotional...nu stiu ce varsta ai...dar dupa 20 de ani sa te simti inlocuit ca o jucarie care nu iti mai place, nu cred ca i-ar pica bine nimanui..mai ales cand stii ca ai iubit si iubesti inca aceea fiinta...Simt ca s-a rupt ceva din mine..s-a produs un dezechilibrul in mintea mea si asta vreau sa aflu acum..cum se poate repara..sunt constient ca ceva e in neregula cu mine...am fost sportiv de performanta, am avut in viata o menatlitate de luptator...insa acum s- sfarsit...nu mai pot lupta, nu mai ma acea putere si acel scop...scopul meu era familia...sotia, copiii..Sa stii ca am incercat sa ma autoanlizez, sa vad unde am gresit si cu ce...poate ca nu am fost un om perfect..nu exista asa ceva, dar sa stii..intotdeauna cand am gresit, am stiut sa vin sa imi cer iertare..si mai ales am stiut sa spun:te iubesc...imi pare rau..Nu am vicii, nu beau si nu fumez..si nu mi-e rusine sa spun, nu am avut o relatie extraconjugala...si atunci de ce?unde am gresit?asta ma intrebsi eu..si ma cuprinde un sentiment de vinovatie de care nu stiu cum sa scap.Poate vina mea este ca sunt prea sensibil, sunt rac.si ca m-am daruit prea mult...sunt multe intrebari la care nu gasesc raspuns.Iti multumesc inca o data pt randurile tale, si sper sa nu treci prin valea umbrei mortii prin care trec eu acum...

cds, off.. fii un picut mai optimist te rog!!eu am 29 de ani sunt casatorita de 12 ani si am o fetita de 4 ani si crede-ma ca eu am trecut de mai multe ori prin ce treci tu acum, dar la mine ranile s-au cicatrizat si acum orice ar face el sincer nu ma mai intereseaza.si eu, ca si tine m-am intrebat de nenumarate ori oare cu ce gresesc?raspunsul insa nu l-am gasit, probabil ca unii fug de atata bine..eu cred ca daca ai un pic de rabdare si tactica vei reusi sa treci peste!!poate ca trebuie sa faci ceva ce nu ai facut pana acum!in primul rand nu ar trebui sa ii arati ei ca te deranjeaza atat de tare faptul ca ea nu mai vrea sa fie cu tine, pt ca asa se simte in siguranta stiind ca orice ar face tu vei continua sa o iubesti!!stiu ca este greu, iar sa dai sfaturi din afara e foarte usor pt ca una e sa fii implicat si alta e sa iti dai cu parerea.nici nu ar trebui sa iti fie rusine cu faptul ca nu ai avut nici o relatie extraconjugala!!lucrul asta este de apreciat, la fel si faptul ca nu fumezi nu bei etc.ce sa zic...multe femei ar tanji dupa un barbat ca tine..iar cele care au parte nu stiu sa aprecieze!!ce sa mai zic...probabil ca s-o fi plictisit sa aiba langa ea un om perfect sau aproape perfect, pt ca asa cum ziceai fiecare are defectul sau.poate ca ea cauta ceva opus tie, nu stiu, imi vin multe in minte acum, dar eu sa fi fost in locul ei...cu siguranta nici in vis nu m-as fi gandit la altcineva!!eu nu m-am gandit la altcinva niciodata si crede-ma ca am trecut prin niste momente care, probabil ca oricine era in locul meu o facea ori fugea cat putea si nu se mai uita in urma!!eu sunt adepta fidelitatii, am pus intotdeauna copilul si familia pe primul loc!!sunt momente grele in viata iar daca nu stii cum sa treci peste ele clachezi.stii vb aia:Dumnezeu nu iti da niciodata mai mult decat pot sa duci!!eu cred ca totul se va rezolva intre tine si sotia ta!!acum ai impresia ca totul s-a sfarsit, dar cu siguranta nu va fi asa!!eu iti doresc mult succes, curaj si puterea de a merge mai departe!!

cds, uite un id care are cam aceeasi problema ca tine!!poate daca ii citesti randurile vei reusi sa gasesti o solutie la problema ta!!id-ul este Mucho Dolor si il poti gasi si in lista mea de comentarii(da click pe id-ul meu si gasesti acolo)!!citeste-i randurile si vei vedea ca nu esti singurul care trece prin ceea ce treci tu!!la mine, ca sunt femeie e mai usor de acceptat o situatie de genul asta, dar voua barbatilor dupa cum vad, va este foarte greu!!!cum am mai zis:nu este un capat de lume!!si inca ceva:sa nu care cumva sa iti treaca prin cap idei neortodoxe!!sper ca intelegi la ce ma refer!!viata este cel mai de pret lucru pe care ni l-a lasat Dumnezeu si cum elne-a dat-o tot el trebuie sa ne-o ia!!

Draga cds, nu ai mai dat nici un semn de ceva timp...sper ca totul e in regula si nu ai patit nimic!!

Buna Jaquelinne,
Scuze, dar aici unde sunt este mai greu cu netul.In rest ce sa zic...incerc sa ma resemnez..numai ca..nu prea merge...Treaba este ca imi dau seama ca nu se mai poate face nimic, incerc sa uit, sa nu mai ma gandesc...offf, este atat de greu...ma simt tradat, umilit, si schilodit sufleteste.am vb la telefon cu un medic psihiatru din Romania si mi-a confirmat ca am o depresie severa datorata socului emotional...chestia este ca nu am acces la nici un fel de medicamenatie...si efectiv fiecare zi este un chin pt mine...mai am o luna jumatate si ajung in tara..sper sa nu fie prea tarziu..Ma bucur ca ti-ai adus aminte de mine, simt ca toti m-au parasit...as vrea atat de mult sa devin omul dinainte.multumesc inca o data...Si...da, ai dreptate viata este un dar minunat de la Dumnezeu insa as vrea atat de mult sa inteleg :de ce????...de ce dragostea este tratata cu indiferenta, de ce exista atata suferinta...de ce sinceritatea este rasplatita cu minciuna...off, nu mai scriu nimic ca o iau razna...nu mai vreau sa ma plang...daca crezi in Dumnezeu, roaga-te si pt mine.
Iti doresc numai bine.Multumesc pt sfaturi si incurajari, sper sa mai vb.

Buna cds, in sfarsit ai dat un semn ca incepusem sa ma gandesc daca ai patit ceva!!Normal ca mi-am adus aminte de tine, pt ca inteleg foarte bine prin ceea ce treci din cauza ca si eu am trecut la un moment dat prin ceva asemantor, nu asa de grav ca la tine, dar..am reusit sa trec peste!!Eu te pot ajuta doar cu sfauri, pt ca atfel nu am cum..Dupa parerea mea, atunci cand oferi dragoste neconditionat risti ca la un moment dat sa fii tratat cu indiferenta, tocmai pt siguranta pe care partenerul a primit-o din partea ta!!Cu siguranta nu a stiut sa aprecieze ceea ce i-ai oferit!!Probabil daca primea rationat, avea sa aprecieze mult mai mult..Cred in Dumnezeu foarte mult si sigur am sa ma rog pt tine si familia ta!!Pt depresie poti sa bei ceai de levantica asta in cazul in care se gaseste acolo si mai sunt produsele naturale calivita international, Rhodiolin - eficenta maxima in stres si depresie antidepresiv, antitumoral, puternic antistres, îmbunatateste sistemul circulator, îmbunatateste functiile sistemului nervos central.Le-am descoperit si eu recent, cineva mi le-a recomandat, eu avand o problema a stomacului si in urma tratamentelor cu antibiotice nu am reusit sa scap de problema si am tot cautat ceva naturist.Am auzit ca sunt foarte bune, ele se comanda pe net din cate am inteles.Ti-am spus de ele ca poate te vor ajuta cat de cat sa treci peste problema de depresie cu care te confrunti.Le poti gasi si pe net http://www.profituri.ro/calivita.html pt ca sunt medicamente naturale pt aproape orice boala!!Fii tare si gandeste-te ca sanatatea este un lucru foarte important si incearca sa te stapanesti si sa te gandesti ca atunci cand vei veni in tara vei gasi o rezolvare la problema pe care o ai!!Eu sunt mai mult ca sigura totul o sa fie bine pana la urma si tine minte o vorba:niciodata sa nu spui niciodata!Nu exista posibilitatea sa nu se mai poate face nimic in rel.voastra, dar trebuie sa rezolvi totul cu calmitate si sa te gandesti de 10 ori inainte de a face ceva!!Eu iti voi fi alaturi atat cat pot, dar restul depinde de tine!!Cu putina tactica sunt convinsa ca ai sa reusesti!!Nu mi-ai spus cu ce te ocupi acolo unde esti??Multa sanatate iti doresc si tinem legatura!!

Buna Jaquelinne,
In primul rand multumesc pentru mesaj, si mai ales pt sfaturi.Am intrat pe net si m-am uitat la produsele care mi le-ai recomandat, o sa incerc cu Rhodiolin, sper sa ma ajute.Ai dreptate, sanatatea este un lucru important si viata este un dar de la Dumnezeu.incerc sa ma adun si sa vad ce se mai poate face in privinta asta.ceea ce mi se intampla acum m-a marcat foarte tare si psihic dar si fizic..am pierdut mult din greutate...simt ca este ceva in neregula, ceva nu mai functioneaza cum trebuie...of, problema este ca sunt unde sunt si nu prea am posibilitatea sa merg la un medic...M-ai intrebat unde sunt si ce fac..din pacate nu pot sa dau detalii aici...sunt motive personale si motive de siguranta...am putea vb despre asta pe mess sau mail..id-ul meu de mess este :dragosronew, daca crezi ca vrei sa vb eu sunt deschis...Iti spun sincer ca ma bucur foarte mult sa stiu ca sunt oameni cu suflet bun si cu inima deschisa care chiar le pasa de semenii lor, si tu esti unul dintre acestia...Numai cine nu a trecut pe unde trec eu acum nu intelege ce inseamna suferinta sufleteasca, umilinta si durerea...este usor sa judeci si este foarte greu sa intelegi, sa fii alaturi de acel care are nevoie de un sfat, de o incurajare, de cineva care sa ii pese...si ca un facut...cand treci prin asemenea incercari toti uita de tine..prieteni, sau asa zisi prieteni, rude..etc...Iti mulltumesc inca o data pentru ca ai considerat ca merit un sfat si o rugaciune si m-ai ales ca ai inteles prin ceea ce trec...Dumnezeu sa te rasplateasca si sa-ti dea in continuare compasiune si intelegere pentru semenii tai.
Aaa...si sa nu uit..ma bucur ca esti optimista si ma incurajezi in privinta refacerii casniciei.eu am fost deschis si sunt deschis, insa din pacate zilele trecute am primit un mail, foarte rece si cinic...in care sotia mea imi spune...totul s-a terminat, nu mai este cale de intoarcere..nu mai lua in considerare faptul ca ma voi intoarce...acuzatii nederepte si lucruri marunte care acum le amplifica pt a se justifica intr-un fel...doar Dumnezeu stie inima si faptele fiecaruia...iar adac vina mea este atat de mare atunci

buna cds
ma bucur ca ai inceput cat de cat sa te gandesti si la tine!!trebuie sa ai grija de tine ca sa poti trece cu brio peste obstacolele vietii, pt ca daca ai sanatate, problemele celelalte se vor rezolva mai devreme sau mai tarziu!!acum treci printr-o perioada mai grea dar cu bunavointa vei reusi sa treci peste si daca sta in puterea mea sa te ajut o voi face cu mare placere!!eu am adaugat id-ul tau de mess in lista mea de prieteni si poate reusim sa mai vorbim si acolo cu toate ca nu am foarte mult timp la dispozitie, am sa incerc sa intru sau poti sa-mi lasi mesaje ori acolo ori pe mail!!este de inteles ca sotia ta acum se agata de orice ca sa sa-si justifice motivele dar eu tot cred ca timpul nu este pierdut!!

buna cds, e totul in regula cu tine??