Sa fie monotonia de vina? Cum ne putem salva relatia?

Sunt disperata. Am o relatie de 3 ani si de curand (4luni) ne-am mutat impreuna. Totul mergea perfect insa, acum cateva zile mi-a spus ca nu ma mai iubeste ca la inceput si nu stie daca vom mai fi impreuna. Spune ca din cauza ca tipam la el am ajuns aici. De curand a inceput sa vorbeasca cu o colega de munca insa cand am aflat i-a sters numarul. Eu il iubesc si nu imi vad viitorul decat langa el. De cand am purtat aceasta discutie incerc sa ma schimb si sa fac cum vrea el. Simt ca ma iubeste si nu vrea sa renunte la mine, insa ceva il determina sa spuna asta. Sa fie monotonia de vina? Cum ne putem salva relatia? Noi am fost mereu fericiti impreuna iar eu, l-am iertat atunci cand m-a inselat. Ajutati-ma cu un sfat. Cum ne putem salva relatia?

Tu iti vezi viitorul doar langa cineva care te-a mai inselat? Si din cate inteleg, inca o mai face?. Acest lucru nu se va schimba, din pct meu de vedere iar tu nu poti fi marioneta nimanui, sa te schimbi si sa faci asa cum vrea el, inseamna ca nu ai personalitate. Daca tu vrei sa lungesti o relatie bazata pe minciuni si insel, este treaba ta dar eu te-as sfatui sa iti gasesti pe unul mai normal.

De inselat m-a inselat o singura data. Acum mi-a spus ca vorbeste doar ca amici. Incerc sa ma schimb nu peNtru ca nu am personalitate, din contra, am prea multa. Nu pot da cu piciorul atat de usor unei relatii care a decurs asa de frumos si am pus atatea sentimente. Eu sunt genul de persoana care din moment ce incep sa pun setimente intr-o relatie si sa iubesc, renunt foarte greu. Eu cred ca are doar un moment de ratacire si nu stiu cum sa il aduc cu picioarele pe pamant din nou. In ultima vreme am fost ca niste robotei..el munca eu facultate de la ora 8 la 20... Ma gandesc ca si asta l-a determinat sa gandeasca asa.De obicei nu apelez la ajutorul nimanui pentru ca, desi am aproape 20 de ani sun destul de matura, poate prea matura pentru varsta mea si imi place sa-i ajut pe ceilalti insa, in momentul acesta nu ma pot ajuta pe mine. Nu stiu cum sa ne salvam relatia. De obicei, eu am fost cea care luam deciziile si gandeam in relatia noasta.

Buna Nicole. O relatie se poate salva, bineinteles. Cu o singura conditie : sa-si doreasca amandoi. Puteti discuta sincer despre relatia voastra si daca voi considerati necesar, ar fi bine sa discutati impreuna cu un psihoterapeut. Va doresc numai bine

Mi-a spus ca si el a incercat sa ma iubeasca ca la inceput dar nu a reusit si nu stie cum sa ne salvam relatia. Stiu ca mai are inca sentimente pt mine si de aceea ma chinui sa salvez ceva ce ar putea dura o viata, asa cum ne planuisem. Dvs ce ne sfatuiti sa facem pt a 'reimprospata' sentimentele si viata de cuplu?

NICOLE intr-o relatie este nevoie de doua persoane care sa poata comunica deschis una fata de cealalta si cealalta sa asculte ce are de zis prima si viceversa.
Eu de exemplu am mari probleme de sanatate ( cancer si anul trecut am avut 5 metastaze ) luna trecuta am depus actele de pensionare, am 38 de ani, multe frustrari ca nu am reusit sa realizez ce miam propus, ca aceasta boala mia rapit timpul si posibilitatea de a le mai realiza si cateodata nu ma mai inteleg cu nimeni, si cum o rezolv? STAU CU SOTIA de vorba deschis eu ii spun ce ma deranjeaza ce numi convine si tot ce am pe suflet chiar dac nui convine, si ea la fel si amandoi cautam solutiile pt a trece peste.
AI copii?????? eu am doi si multe probleme sunt creeate si de ei, pt ca mama lor le ia apararea si cand nu trebuie si tatal ramane pe dinafara, eu vreau sa ii invat ceva ea trage invers.
ORICE problema are si o rezolvare dar trebuie sa o cautati impreuna oricat de greu var fi.

Stiu ca exista o rezolvare, dar vreau asta cat mai urgent pentru ca sunt terminata psihic, de asta apelez la ajutorul vostru...Plang aproape toata ziua, nu ma pot concentra, nu am pofta de mancare si asta chiar in prag de sesiuni. Ma gandesc doar la el si cum sa-l "recastig" pentru ca noi, de foarte multe ori ne-am facut planuri de viitor impreuna si chiar nuu credeam vreodata ca se va ajunge aici. Intre noi nu au existat niciodata discutii atat de aprinse, doar crizele mele de personalitate.Parintii au fost de acord cu relatia noastra si ne-au sustinut. Dupa voi, credeti ca relatia asta ma are vreo sansa? Cum e putem recastiga unul pe celalalt?

In primul rand va trebui sa stati amandoi la o cafea si sa discutati deschis problemele care au fost sau sunt, sa gasiti o rezolvare doar voi doi, sa va spuneti deschis daca mai puteti trai impreuna, daca el mai vrea asta sa punctati eventual sa notati lucrurile bune din viata voastra de cuplu cat si cele negative si doar dupa aceasta discutie vei stii aproape sigur daca va mai fi posibila relatia voastra.
O relatie nu inseamna numai sa locuiesti cu cineva este mult mai complex deatat: sa iti faca placere sa stai cu persoana respectiva, sa te grabesti acasa stiind ca te asteapta, sa fie pt tine mana dreapta, sa va completati reciproc, sa fiti un intreg, sa va consultati, sa va simtiti bine unul in compania celuilalt si un lucru deloc de neglijat : POTRIVIREA SEXUALA, ea poate uni sau desparti doua persoane ea conteaza mai mult de 50% intr-o relatie, de la aceasta pleca multe discutii, certuri, despartiri omoruri si altele.Fiecare suntem oameni fie ca suntem barbati sau femei avem nevoi si necesitati, una disntre acestea sunt sexul, relatia sexuala, mangaierile si statul intim si din relatarile tale TIPAM TOT TIMPUL, MA LOVIT ETC... dupa un astfel de episod cum crezi ca ai reactiona daca tiar propune o partida ?????????? si incet cu incet sa deschis prapastia dintre voi, si ar mai fi si alte lucruri ca: cat esti TU dispusa sa lasi de la tine si cat EL? intr-o relatie fiecare trebuie sa lase, sa faca lucruri chair daca nui place lui dar ii place partenerului, viata are suisuri si coborasuri unele destul de radicale si trebuie ca sa reusim ca amandoi sa reactionam realist si calm la schimbarile astea radicale.
Putem vorbi un an si tot se mai pot spune multe pt ca fiecare relatie are propriile probleme si daca intrebi 10 oameni implicati sau nu fiecare poate vea dreptate in felul lui, dasta de obicei cuplurile se aseamana au aceleasi obiceiuri, placeri necesitati etc si multe fete daca intrebi vei afla ca sau ales sotul in functie de comportamentul tatalui lor, el este modelul pe care sil doresc daca tatal a fost ok, sau pe care il resping daca nu.

Nu m-a lovit niciodata. Nu ar putea sa faca asta. D.p.d.v sexual, el a fost primul "barbat" din viata mea si a avut rabdare pana am fost hotarata sa fac acest pas. Am fost de comun acord. Asta e ideea, ne intelegeam minunat si deodata...s-a schimbat

Sa stii ca nu esti singura care afirma ca : este primul si oricat de rau imi este accept cu stoicism, si sa stii ca oamenii se mai schimba din diferite motive: inaintarea in varsta, problemele, anturajul, lipsa anumitor lucruri, monotonia si multe altele si asta face parte din EVOLUTIE.

Da, dar nu pot sa renunt la el cat timp il iubesc. Eu m-am gandit intotdeauna la binele lui in primul rand si dupa la mine.

Buna ziua! Am trecut cu bine sesiunea. Lucrurile sau schimbat radical! A plecat intr-o seara la colega despre care v-am vorbit si de atunci vietile noastre au luat-o pe drumuri separate. Am suferit enorm insa...tot raul spre bine nu? Am intalnit un baiat care stie sa se comporte cu mine si ma accepta asa cum sunt. Despre el pot va spun ca am ramas prieteni..ne sunam. Multumesc pt atentia acordata! Si poate o sa mai revin cu noutati! O zi buna va doresc tuturor!

FELICITARI iti urez o viata mimunata in continuare.