Cum gestionati fricile copiilor vostri?
Ce faceti atunci cand copilul vostru va spune ca ii este frica de ceva?
Reusiti sa il ajutati sa se linisteasca? Cum?
Reusiti sa il ajutati sa se linisteasca? Cum?
6 comentarii
Bună ziua, în general frica trebuie înţeleasă ca un răspuns învăţat fiind o reacţie utilă pentru adaptare. Copilul trebuie informat cu privire la pericol (real sau imaginar), susţinut pentru integrarea în mediile nesigure şi învăţat cum să verifice sursa fricii cât şi metode prin care o poate confrunta.
Despre ce tip de frică este vorba?
Numai bine
Despre ce tip de frică este vorba?
Numai bine
Vorbim de orice manifestare de frica a copiilor. Anxietatea e fireasca in unele conditii si situatii, insa m-ar ajuta sa aflu cum reusesc parintii sa se descurce in acele momente? Ce solutii aplica?
Multumesc
Multumesc
Cineva povestea despre copilul lui care avea in jur de 3-4 ani ca in timpul vizionarii unui film a murit unul din actori.
A inceput sa planga foarte mult si nu mai vroia sa vada nimic la televizor, ii era frica sa nu mai moara altcineva.
SOLUTIA parintelui a fost sa discute cu copilul, sa ii explice ca este doar un rol, asa cum se joaca si ei acasa si interpreteaza diferite roluri: de scufita, de lup sau orice altceva.. si, in final, au decis "sa revada filmul", explicandu/i ca de cate ori va vedea acel film, totul se va intampla identic. Asta a fost solutia parintelui si a functionat, copilul spunandu/le celor pe care ii intalnea ce a invatat el despre roluri si moartea actorilor - FRICA DISPARUSE.
Nu putem avea solutii prestabilite, copii nu au frici trase la indigo. Fiecare are spaimele lui, prin INTERPRETARIle pe care le da evenimentelor din jurul lui.
Solutia principala este ca ei, copiii, sa simta SIGURANTA alaturi de parinti sau de cei care le sunt aproape. Ca atunci cand au o teama sa poata spune celui de langa el si sa fie ASCULTAT, sa/i fie explicate evenimentele care au dus la starea lui de agitatie. Sa fie tinut in brate, mangaiat, orice pentru a/i creste INCREDEREa in el.
Mult succes!
A inceput sa planga foarte mult si nu mai vroia sa vada nimic la televizor, ii era frica sa nu mai moara altcineva.
SOLUTIA parintelui a fost sa discute cu copilul, sa ii explice ca este doar un rol, asa cum se joaca si ei acasa si interpreteaza diferite roluri: de scufita, de lup sau orice altceva.. si, in final, au decis "sa revada filmul", explicandu/i ca de cate ori va vedea acel film, totul se va intampla identic. Asta a fost solutia parintelui si a functionat, copilul spunandu/le celor pe care ii intalnea ce a invatat el despre roluri si moartea actorilor - FRICA DISPARUSE.
Nu putem avea solutii prestabilite, copii nu au frici trase la indigo. Fiecare are spaimele lui, prin INTERPRETARIle pe care le da evenimentelor din jurul lui.
Solutia principala este ca ei, copiii, sa simta SIGURANTA alaturi de parinti sau de cei care le sunt aproape. Ca atunci cand au o teama sa poata spune celui de langa el si sa fie ASCULTAT, sa/i fie explicate evenimentele care au dus la starea lui de agitatie. Sa fie tinut in brate, mangaiat, orice pentru a/i creste INCREDEREa in el.
Mult succes!
Asa e Cristina! Salutari si merci de raspuns! Geniali parinti!
Astept totusi raspunsuri ale parintilor; pt ei am deschis acest topic (insa oricine e binevenit sa raspunda :)!).
O seara frumoasa!
Astept totusi raspunsuri ale parintilor; pt ei am deschis acest topic (insa oricine e binevenit sa raspunda :)!).
O seara frumoasa!
Cred ca, mai intai, parintele ar trebui sa-i explice copilului ca frica de ceva anume e un lucru absolut normal. Cu totii am trecut prin asta.
Daca frica imbraca haina unui adevarat atac de panica, atunci cateva lucruri foarte simple il pot ajuta sa gestioneze situatia. De exemplu, sa respire adanc si rar.
Daca frica tine de ceva evitabil, atunci circumstanta trebuie evitata. De exemplu, fiul meu are frica de caini. Cel putin de cand presa a aratat ca au murit copii si adulti muscati de caini, el ocoleste strazile unde vede sau aude caini. L-am incurajat chiar asta sa faca.
Daca frica tine de ceva inevitabil, trebuie instruit asupra lucrurilor care, de fapt, intretin frica. De exemplu, frica de un examen este intretinuta de o anumita zvonistica in jurul examenului (de tip "alaltaieri i-a ars pe toti").
In sfarsit, nu trebuie uitata nici latura spirituala. Noi avem impresia, adesea, ca toate probleme sunt de origine psihica si cer rezolvari din sfera psihologiei, cand, de fapt, unele sunt spirituale si cer solutii spirituale.
Daca frica imbraca haina unui adevarat atac de panica, atunci cateva lucruri foarte simple il pot ajuta sa gestioneze situatia. De exemplu, sa respire adanc si rar.
Daca frica tine de ceva evitabil, atunci circumstanta trebuie evitata. De exemplu, fiul meu are frica de caini. Cel putin de cand presa a aratat ca au murit copii si adulti muscati de caini, el ocoleste strazile unde vede sau aude caini. L-am incurajat chiar asta sa faca.
Daca frica tine de ceva inevitabil, trebuie instruit asupra lucrurilor care, de fapt, intretin frica. De exemplu, frica de un examen este intretinuta de o anumita zvonistica in jurul examenului (de tip "alaltaieri i-a ars pe toti").
In sfarsit, nu trebuie uitata nici latura spirituala. Noi avem impresia, adesea, ca toate probleme sunt de origine psihica si cer rezolvari din sfera psihologiei, cand, de fapt, unele sunt spirituale si cer solutii spirituale.
Multumesc pt raspuns! Cu siguranta presa are un rol important in a intretine anxietatea, difuzand ceea ce difuzeaza! Pe de alta parte, a ocoli o zona plina de caini poate fi ok pt un copil care e neansotit de un adult, insa pt un adult care a invatat in copilarie sa ocoleasca problemele, in loc sa se confrunte cu ele, pt a genera astfel solutii... e cu totul diferit. La acest gen de rezolvari, prin strategii de evitare, putem spune ca sunt de origine psihica, nicidecum spirituala. Asa cum nici frica de examen nu-i una spirituala. Si ar fi util sa facem diferenta intre spiritualitate si religie - dar nu e locul, nici momentul :).
Evident ca spiritualitatea e importanta si nu avem cum sa o neglijam, pt ca face parte din noi cumva.
Evident ca spiritualitatea e importanta si nu avem cum sa o neglijam, pt ca face parte din noi cumva.
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 4Am si eu un fel de fobie
- 7atac de panica, tremuraturi, fobii dar si probleme cu mancarea
- 14teama sa conduc masina
- 3ma tem in genere de noapte, nu pot dormi singura in casa nici intr-un caz
- 7anxietate, frica nejustificata si ameteli
- 8Stari ciudate
- 3fobie sociala
- 6Anxietate frica fara motiv
- 27Adio, fobia!
- 3teama de intuneric
- 1teama de a conduce
- 5face fata din ce in ce mai greu diverselor somatizari, fricii de moarte, anxietatii... recomandare
- 6Frica de a nu pati ceva grav sau efectele indelungate a consumului de alcool
- 4Tratament anxietate fobie
- 4Teama de operatie
- 13Viitorul vazut in negru
- 6Fobia - frica de sofat
- 3Anxietate cauzata de o fobie
- 24Ma tem de gaini. (Alektorofobie)
Mai multe informații despre: fobia fobia scolara
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: