Buna Grup! Am trăit și trăiesc un calvar, de viană sunt părinții mei

Bună, poate nu ține despre grup insa vreau sa va povestesc prin ce trec eu, și poate primesc vreun sfat!Am 26 de ani și sunt mămică a unei fetițe de 6 anișori, sunt divorțată de 3 ani, dar nu asta este problema de fapt!Am trăit și trăiesc un calvar, și poate nu ar fi bine sa zic asta insa de viață sunt părinții mei, de la vârsta de 15 ani muncesc, 3 ani am muncit la o fabrică unde era angajată și mama mea, niciodată nu mi-am văzut salariul, la ea era cardul meu pentru că considera că îi cuvin deoarece mă întreține, studiile nu le-am terminat decât generala, pentru că nu aveam banii de școală chiar de aia m-am și angajat, menționez că mama mea sa angajat cu o luna înaintea mea, nici mama nici tatăl meu nu au fost angajați niciodată, când am făcut 18 ani am plecat în Spania, săptămânal le-am trimis banii, banii pe care eu nu i-am văzut niciodată, și chiar daca am muncit când venea vorba sa merg la o nunta sau undeva nu îmi dădeau banii deși erau ai mei!După ce m-am întors din Spania am vrut sa scap de acolo să mă căsătoresc, cu scandal mare am reușit, ei voiau să stau aici binenteles sa ii întrețin in continuare, dar am plecat într-un final, 4 ani de chin, mama veanea la mine doar că sa profite îmi lua și detergentul din casă și îl ducea ei, chin total!Am divorțat dar nu aveam unde sa merg m-am întors pentru binele fiicei mele, sunt angajata și muncesc non stop, părinții mei mereu îmi zic să mă bucur că mă primit in casa, dar înainte le dădeam 1000 de lei pentru că îmi stătea cu fetița, acuma eu plătesc toate cheltuielile in casa, fac cumpărături etc!Simt că nu mai pot, îmi vorbesc urat fata de copila mea, mă umilesc...am o relație cu un băiat care are și el o fetiță, însă ei nu sunt de acord cu noi, chiar l-au sunat sa ii zică sa ne lase în pace, vreau să mă mut de aici sa îmi fac viața, însă ei au zis că dacă plec sa nu ii mai caut niciodată!Mă maltrateaza, mi-a zis că dacă mă mut cu băiatul acesta nu sunt mama, fetița e atașată tare de el, de 2 ani tot mergem la ei plus că și el are o fetiță care este in custodia lui!Ce sa fac?Mă chinui zilnic aici, am ajuns la acel nivel in care as pleca și niciodată nu as mai vrea sa ii caut sau sa ii mai vad!De mic copil doar sau folosit de mine, chiar și dreptul la educație la luat de la mine!Dacă voi rămâne aici îmi voi distruge fetița, aude numai ceartă și vorbe urâte, jignirii etc

Eu m-as casatori cu domnul si m-as muta la el. Dar aveti cine sa aiba grija de fetite cat dv. sunteti la serviciu?

Momentan părinții mei stau cu fetița, binenteles plătiți, dacă m-aș muta find că și el are o fetiță, de care are grija mama lui când este la muncă mă gândesc că ar avea și de fetița mea!Mama lui este un om atât de bun și blând...

Ce mai stai ?. O astfel de viata nu se poate, nu trebue sa stie unde stai, o sa te caute ia.

Într-adevăr acest lucru este inadmisibil. Sunteți un om adult, un om matur. Dacă simtiti ca nu aveți încă curajul, poate ar trebui sa apelați la un psihoterapeut, pentru a vedea exact unde este aceasta teama a dumneavoastră și a găsi împreuna o soluție (sau mai multe). Mult succes!