Avem nevoie de ajutor!!!...pare a fi un episod psihotic

Este vorba despre sotul verisoarei mele. Se afla intr-o stare foarte...ciudata. Din cate am citit...pare a fi un episod psihotic...dar nu sunt sigura...am nevoie de un raspuns de specialitate! Sa va spun cum a inceput si cum se comporta in momentul e fata:

In primul rand vreau sa mentionez faptul ca el nu a fost niciodata o persoana foarte sociabila.Parea timid, era retras si rar statea cu noi toti.Asta nu ne-a pus absolut deloc pe ganduri pt ca stiu multe persoane timide care se comporta la fel si nu au probleme psihice.
In urma cu doi ani a plecat in Norvegia la niste prieteni, dupa vre-o doua luni s-a dus si verisoara mea acolo.Nu stiu foarte clar ce au facut(se pare ca furt) si au fost arestati si separati.Pe atunci ea era insarcinata.Cateva luni nu s-au putut intalni dar dupa ce a nascut ea a putut sa-i faca si vizite. Atunci a vazut ca el se comporta ciudat...Spunea ca in celula cu el este bunicul lui mort si ca de fapt si ea(sotia lui) este moarta. Alta-data se comporta bine...si avea doar mici scapari...in sensul ca vorbea putin.
Refuza sa se spele, schimbe...nu manca...Cei de acolo il internau o perioada...apoi iar il baga in celula. Asa a dus-o 1 an si ceva.Noi stiam ca este ceva in neregula cu el dar nu stiam exact cat e de grav...credeam ca este Depresie dupa cum suneau cei din penitenciar.
Acum 3 zile a fost trimis acasa cu avionul.La aeroport il astepta sotia si alte cateva rude. Era de nerecunoscut...ne-ingrijit, cu unghiile mai si cu barba.A inceput sa planga si speriat se uita in toate partile intreband..."Ma iau iar la puscarie?" Apoi o intreaba pe sotie ce face bebele si de ce nu l-a luat cu ea.Ca apoi sa intrebe :" Dar mai esti insarcinata? Cum nu e in burta copilul?" Cate-odata este apatic, cate-odata rade degeaba si cu pofta. Si mai tot timpul are o privire de aerian...parca nu are idee ce-i cu el. Spune ca-l striga tatal lui care este in alt oras..si nu sta nici o clipa fara verisoara mea.Se uita la noi ceilalti tare ne-increzator si fuge dupa ea mereu.Nu o lasa nici la toaleta ca e dupa ea.Iar cu copilul este prea protector.Se comporta uneori copilareste (mananca de pe jos) si ii este tare frica de injectii. La aeroport sotiei i-au dat actele lui cu analize si tratamente dar ea nu vrea sa le ia in seama spunand ca cei de-acolo l-au indopat cu medicamente de a ajuns asa. Si nu i-a facut nici o injectie din cele pe care i le-a dat. Din cate am inteles este vorba de Diazepam injectabil de 5 ml. Vor merge la un medic Psihiatru de aici care sa-l evalueze si sa-i dea un tratament...insa mai e de asteptat un timp deoarece nu au posibilitate materiala acum...se plateste la Palazu 200 ron/zi daca nu are asigurare.Speram ca saptamana asta sau cea care vine sa mearga cu el pt ca mi-e tare mila de baiatul asta...

Ma intereseaza daca-mi puteti spune despre ce tulburare este vorba doar din ceea ce v-am putut relata.
Si care sunt sansele de vindecare...poate fi ereditar?

In plus m-ar interesa (pe mine) cum se simte el? Dupa vindecare isi aminteste perioada asta?El asa cum este acum pare happy..in lumea lui! oare sufera?

Am scris...mai mult decat aveam de gand. Sper din suflet sa primesc raspunsuri la intrebarile mele si Doamne ajuta!!!

Daca aveti intrebari in plus sa intrebati...poate am sarit eu pest ceva ce poate fi important.

Va multumesc!!!

Buna ziua,
Pare a fi o tulburare severa psihotica de tip schizofrenie sau altceva. Este extrem de important sa fie vazut de un medic de specialitate. In legatura cu internarea, cea mai buna solutie este sa isi plateasca o asigurare la casa de asigurari pentru ca nu este scumpa, in loc sa plateasca spitalizarea. Mai ales ca de obicei nu o sa il tina citeva zile, nu stiu care sint regulile dar la noi (AL. Obregia, Bucuresti) pentru asa ceva tinem pacientii cam 2 saptamini. Explicati-i verisoarei ca este foarte important pentru sotul ei sa primeasca tratament, si nu numai Diazepam. Exista tratament specific pentru astfel de tulburari. Nu, nu este "happy in lumea lui", ci anxios si confuz; deci trebuie facut ceva cit mai repede posibil. Cu siguranta si stresul a contribuit la starea asta foarte proasta, sa speram ca intr-o masura cit mai mare, pentru ca in cazul asta, ar fi un prognostic mai bun.
Multa sanatate, si pentru intrebari nu ezitati sa imi mai scrieti,
Dr. Ileana Constantin
Medic rezident psihiatrie

Va multumesc din suflet pentru promptitudinea cu care ati raspuns! Ceea ce faceti aici este deosebit!
Azi vor chema salvarea sa-l interneze si intre timp vor plati si asigurarea.
De obicei, la astfel de tulburarim, dupa aproximativ 2 saptamani persoana iese din spital recuperata? Adica nu se va mai afla in starea asta?
In cazul lui...avand in vedere ca este asa de mult timp, tratamentul va fi urmat toata viata?
Si in ultimul rand...poate fi ereditar? E cazul sa-si faca probleme si pentru micut?]

Va multumesc si am sa scriu aici cum evolueaza starea lui!

Draga GeorGiana Dedu
Pot sa-ti spun despre asigurarea medicala ca se poate plati la CAS pe raza orasului unde locuiesti, iar suma care se plateste lunar se ia la salariu minim pe economie. Eu am platit pentru baiatul meu care are tot probleme psihice suma de 36 lei/lunar iar acum ptr, iulie si august vad ca mi-au luat doar 30lei/lunar. E posibil sa plateasca din urma pe perioada cat nu a avut asigurare medicala ( eu am avut descoperite vreo 7 luni si a trebuit sa platesc) dar oricum suma este mult prea mica fata de costurile spitalizarii si a medicamentelor. Multa sanatate si sa auzim de bine.

Buna ziua.
Cred ca boala ar putea fi episod depresiv cu fenomene psihotice, sau episod psihotic reactiv, probabil suprapuse peste o tulburare de personalitate care exista dinaite (pentru ca ati spus ca era foarte retras). Tratamentul este diferit. Asa cum s-a spus, trebuie sa il vada un specialist.
Boala a aparut dupa o trauma psihica majora, si are sanse mai bune dacat daca ar fi aparut "din senin". Schizofrenia se poate transmite si ereditar (nu 100%, bineinteles), dar aici nu cred ca acesta este diagnosticul.
Trebuie cat de curand tratament de specialitate, pentru ca doar Diazepamul nu este eficient.

Multa sanatate.

Va multumesc pentru raspuns. Se pare ca trebuie sa plateasca asigurarea in jur de 600 ron. Este intr-adevar putin fata de costurile spitalizarii si a tratamentului.

Azi la ora 12 au mers cu el la spital si l-au internat.Fara salvare...i-au spus ca merg la plaje ca acolo vrea el si doar asa a putut sa-l faca sa urce in masina. Starea lui era si mai rea avand in vedere ca de vineri de cand a venit nu a primit nici un tratament. Striga dupa mama si tatal lui, radea in hohote si se juca cu jucariile copilului.
Intr-un moment de luciditate(cred) a spus..."De ce mi se intampla mie asta?"

Cred ca toate astea se trag si din copilarie...parintii lui sunt divortati si nu-i intereseaza absolut deloc de el. Mama lui nici nu l-a cautat stiind de starea in care se afla. In afara de asta am aflat ca el a mai avut ceva probleme psihice in adolescenta cand din cauza neintelegerilor din familie a cedat nervos si a fost internat. Nu cunoastem amanunte despre comportamentul lui de atunci si nici diagnosticul ori medicatia.

Acum este internat si i se vor face analize. Sotia lui a ramas cu el probabil pana diseara pt ca fara ea este foarte agitat!

Am uitat sa spun...el are varsta de 24 de ani.

Draga Georgiana.
Si eu imi pun inttrebarea " De ce mi se intampla mie asta si cu ce am gresit ?" Din pacate nu gasesc nici un raspuns. Baiatul meu care are 30 de ani a crescut intr-un mediu familiar sanatos, fara stres, tipete sau alte lucruri care sa il afecteze emotional. A terminat o facultate, in conditiile in care primul episod l-a avut la varsta de 23 de ani, deci in 2001 cand a urmat tratamentul 2 ani si jum. asa cum i-a indicat medicul si boala a revenit in 2008 in conditiile cand se afla tot intr-o tara straina. Acolo s-a stresat ca nu si-a gasit de munca vreo 2 luni, apoi si-a gasit la o firma care ii pregatea 6 saptamani inainte de a-i angaja. In prima saptamana cand a inceput cursul i s-a declansat boala si a trebuit sa mergem sa-l aducem acasa. Si din luna martie pana acum tot prin spitale a stat pana cand medicii au gasit medicatia care i se potriveste. De ce iti spun toate acestea ? Pentru ca si eu trec prin ceva asemanator si din experienta va spun ca este nevoie de multa rabdare si putere si trebuie sa respecte cu sfintenie tratamentul atata timp cat ii recomanda doctorul. Reactiile adverse sunt minime fata de situatia in care ar renunta si boala ar reveni in forme mult mai grave. Multa sanatate si sa auzim de bine.

o mama disperata, intrebarea care am pus-o si pe alt subiect era ce e defacut cand nu accepta tratamentul si fuge din spital, orice dar numai spitalizare nu. Chiar am nevoie de un sfat

Buna seara.
Din pacate abia acum am reusit sa deschid putin calculatorul si am vazut ca ai nevoie de un sfat. Eu cand l-am internat pe fiul meu in martie, prima data am mers la spital si am facut internare ambulatorie deoarece starea lui nu era atunci asa grava. Apoi s-a agravat si atunci am sunat ambulanta, a venit fara medic deoarece i-am zis ca are internare ambulatorie si refuza sa ia tratamentul.Nu am reusit sa-l convingem deoarece el zicea ca este sanatos, iar soferul a
sunat la politie si a venit echipajul din zona, unul din politisti a mers cu noi la spital si a stat pana cand l-a internat. Intra pe adresa de mai jos si acolo am povestit cu lux de amanunte tot calvarul prin care am trecut. Va doresc numai bine, multa putere, rabdare si credinta in Dumnezeu.
http://forum.romedic.ro/prod/episod_psihotic_acut..._rog_sfatul_unui_psihiatru_010839.html

Aveti incredere in medicul psihiatru. Cred ca are o depresie severa provoicata de socul pe care l-a suferit in strainatate. Cel mai important lucru de facut insa ar fi sa mergeti la preot si sa va indrume ce sa faceti. Incercati sa treceti peste barierele de orgoliu, neincredere in biserica si preoti etc., apoi alegeti cel mai bun preot de care ati auzit in oras, spovediti-va si apoi incepeti un sir de rugaciuni pe care vi le recomanda preotul. Daca va e rusine sau nu aveti incredere mergeti la cea mai apropiata manastire si cautati acolo un preot. Sunteti obligata sa faceti tot posibilul sa va salvati familia. Ganditi-va ca puteati fi dumneavoastra in locul lui si ati fi avut nevoie de ajutor. Cand eram tanara eram refractara la conceptele religioase, ulterior viata m-a adus in fata unor probleme pe care numai cu ajutorul lui Dumnezeu le-am rezolvat de aceea am mare incredere ca si dumneavoastra veti reusi. Va urez sa reusiti sa faceti ceea ce este mai bine pentru familie.

Nu am mai scris pentru ca se pare gestul meu nu a fost deloc bine-nteles de catre "rude". Se pare ca nu trebuia sa ma bag...asa se intampla mereu cand incerci sa faci bine.

De fapt acest om nu are nevoie de nici un tratament si...Dumnezeu cu mila!