1 an de la diagnosticare cu episod psihotic acut

Buna ziua am aproape 23 de ani si ma confrunt cu boala aceasta psihica, am mai avut cazuri in familie de boli psihice dar usoare cum ar fi o depresie in afara de o verisoara care are probabil acelas diagnostic nu stiu sigur stiu ca a avut multe caderi si trebuie sa ia medicatie toata viata.
Necazul meu a inceput de cand am aflat ca prietena mea din liceu ma insela, am avut un soc foarte mare cand am descoperit si abia mai puteam sa respir, am plans toata noaptea si nu puteam sa trec peste din momentul ala am simtit ca ceva in mine s-a schimbat.
Boala a fost descoperita dupa 3 ani si anume in 2014 cand am fost internat pentru o saptamana, in acesti 3 ani tot ma intrebam eu ce am de ma simt asa ciudat cautam pe net si vedeam ca am anumite simptome ale unor boli psihice dar imi era prea frica sa merg la doctor, imi dadeam si imi luam elanul singur, pana cand la un moment dat le-am zis alor mei foarte speriat ca eu cred ca am ceva ' la cap' si ca trebuie sa merg la un psiholog ( nu stiam care e diferenta dintre un psiholog si un psihiatru) pana intr-un final am mers dar cand am vazut ce ma intreaba acolo le-am zis ca ma simt bine pentru ca eram foarte panicat ca o sa imi faca ceva ( asta eu fiind bolnav si simtind ca am ceva nu vroiam sa recunosc boala) prin decembrie 2013 deja incepusem sa am anumite deliruri cum ar fi ca pot sa conduc lumea daca citesc foarte mult sau ca pot controla mintile oamenilor daca sunt mai destept si citesc mult si vorbeam numai tampenii lumea nu se putea intelege cu mine cand ma apuca cate o criza din asta, ai mei au luat decizia sa ma duca la spital si am fost internat, a fost ok acolo, mi-au dat o depakine 500 si solian 400 dimineata si seara si seara mai luam si diazepam ca eu eram obisnuit sa ma culc foarte tarziu, m-am ingrasat foarte mult in total vreo 20 de kg de la 87 la 105 aproximativ pana in ziua de azi, in spital ma simteam foarte ciudat pentru ca imi era frica efectiv de oamenii aia din cauza stereotipurilor cu care eram obisnuit( mie inca nu imi venea sa cred ca sunt acolo) ba chiar unii pacienti mi-au zis ca sunt prea linistit ca sa fiu acolo, ma rog, doctora din spital dupa vreo 8 luni imi scazuse medicatia la minimum pe solian si boala incepuse sa imi revina deoarece aveam un job solicitat la un call center care se platea bine si aveam si oportunitati de viitor fiind o multi-nationala, din pacate mi-am dat demisia pentru ca simteam ca o iau razna iar si ca sa nu ma vada asa am ales sa plec, parintii apoi au cerut ajutor unor vecini care au avut pe cineva in familie cu o astfel de boala si asa am ajuns sa imi cunosc medicul psihiatru de acum, iau 30 ml de rispolept in fiecare seara cu 2 pastile de depakine 300, la pranz sau la 5 cand scap de la munca mai iau 1 depakine 300 si neurotop ( un sfert de pastila, ca si dimineata tot un sfert de pastila de neurotop) pentru ca uneori sunt impulsiv si ma afecteaza foarte mult ce zic ceilalti oameni, am uitat sa precizez ca seara iau jumatate de pastila de neurotop, asta de recent si vreau sa zic ca nu mai rezist cu boala asta nu trece zi fara sa nu ma simt ca un om care duce o povara foarte grea, nu am voie sa beau, nu pot iesii noaptea in club, nu pot sa imi fac o prietena ca sunt dificil si chiar nu ma simt in apele mele adica mi se pare ca fiecare zi e la fel, am luat si antidepresive aproape un an dar medicul a decis sa le schimbe si sa imi dea neurotop, am tot schimbat antidepresivele, nu cred ca e de la asta, doar ca timpul trece foarte greu, am pierdut si multi prieteni din cauza bolii, parca nu ma mai pot bucura de nimic, parintii nu ma inteleg, acum ma lupt cu kg in plus stau nemancat ca nu mai stiu cum sa slabesc am tot timpul pofte chiar daca mananc imi vine sa mananc dulciuri numai la asta ma gandesc, fiecare zi mi se pare un chin, intrebarea mea este daca cumva mi se va schimba starea asta dupa ce nu voi mai lua medicatie daca cumva o sa trec peste, am nevoie de un impuls sa stiu ca totul o sa fie bine ca o sa scap de ele, mereu ma gandesc sa nu mai iau dar situ ca o sa ajung iarasi in spitalul ala si nu o sa se mai termine niciodata, ma simt prins in cercul asta vicios nu stiu ce sa mai fac.

Va multumesc!

Invata din experienta altora: daca nu ieie, faci iar episod, intri in spital, ti se schimba antipsihoticul si te mai ingrasi si de la urmatorul. Ia-le deocamdata.

Niciodata pastilele astea nu se opresc brusc.

Never ever.

Ajungi la spital in 2 zile sau in 7 luni dar ajungi.

Se procedeaza in felul urmator, standard: medicul te evalueaza, reduci, iei redus cat zice si daca te simti perfect mai reduci. Pina la zero.

Daca te incalzeste cu ceva toti cei care au trecut prin ce treci tu, au aceleasi probleme si sufera din cauza lor. Intra si pe sectiunea de Tulburari psihice, cerceteaza Forumul, poate iti gasesti prieteni care sa empatizeze cu tine ca si ei au trecut prin asta.

Daca asta este fizionomia ta in ultimul timp, sa nu te superi pe mine ca sunt atat de directa, dar ai depresie. Trebuie sa iei antidepresiv. Ne ajutam si noi cu pastilele cat putem.

Cu pace.

am luat antidepresive dar de la un timp mi le tot schimba si acum mi-a dat altceva, nu stiu ce e dar ma simt tot mai rau la servici nu mai pot sa ma concentrez sunt tot timpul nervos imi vine sa nu fac nimic, e groaznic

Cum se cheama ce iei acum si in ce concentratie iei ?

neurotop 300 un sfert de pastila dimineata, un sfert la pranz si jumatate seara, 1 depakine 300 la pranz si 2 seara si 30 ml rispolept solutie seara

Si pentru depresie ?

nu mai iau pentru depresie de la un timp

asa mi-a dat doctorul mi-a schimbat antidepresivele cu neurotop

Pentru simptomele de depresie (lipsa de chef, tristete, imposibilitatea de a va concentra sau a va bucura) trebuie sa solicitati un ad de la psihiatru.