atac de panica?

Buna ziua. De curand am inceput sa experimentez ceea ce multi imi spun a fi atacuri de panica. Tin sa mentionez ca am 21 de ani si sunt studenta. Pana acum o luna nu aveam nimic, iar simptomele se manifesta prin greutate de respir, transpiratie, batai ale inimii accelerate, amorteala (cateodata la mana stanga), greutate la inghitit, ameteala si o stare ciudata, nu ma pot concentra bine, ca si cum ma simt in afara corpului. La toate acestea se adauga si senzatia de frica, iar totul devine si mai rau, frica de a pati ceva grav. Toate aceste ''crize'' incep fara nici un motiv. Nu am fost la control, sau la un doctor. Va rog, daca stie cineva ce se poate face in privinta asta, sau daca ma insel si nu par a fi atacuri de panica, ce pot face? Multumesc mult.

Daca starile dureaza de peste 14 zile, ar trebui sa fi evaluata de un psihiatru si in paralel, in limita fondurilor disponibile, sa faci sedinte de psihoterapie.
Sanatate multa!
Nu sta asa sa te chinuiesti. Actioneaza!

Bună seara, am și eu o întrebare foarte importanta pentru mine, se scăpa intradevar de atacurile de panica și de frica? Daca cineva a scapat va rog sa imi spuneti ce tratament sau terapie ati urmat!De 6 ani sufăr de atacuri de panica, analizele sunt bune dar eu mă simt rău, în fiecare zi am frica de orice.Am fost la psihiatru mi sa dat seroxat, anxiar și încă o pastila (nu îi mai știu numele sunt deja 6 ani) de la care am avut halucinații. După 1 an de zile de luat seroxat și tot mă simțeam rău am fost la dna.doctor înapoi pentru o noua retata și îmi spune ca dece am luat atâta timp seroxat ca provoacă dependenta? Dar cred ca dansa a uitat ca ea mia scris rețetă în fiecare luna...Era deja prea târziu eram deja dependenta 3 ani am luat pastilele...Am încercat cu un psiholog în tara dar din păcat avea mai mult timp pentru cățelul dansei...Am ajuns în germania cu ajutorul surori mele și am cunoscut pe prietenul meu aici. Am fost la 2 psihologi români care mau ajutat sa las pastilele și o perioada mia fost puțin mai bine...Dar nu am reușit sa scap de atacurile de panica, sincer nu știu ce sa mai fac, nu stau singura trebuie sa fiu mereu cu cineva, nu mă duc la munca nu pot face nimic...indiferent la ce mas gândi mă ia frica și se formează un film în mintea mea ca o sa îmi fie rău că o să mor si așa mai departe! Am avut o copilărie grea, tatăl meu ne certa mereu și bătea, când aveam vârstă de 14 ani el a murit.La 17 ani am cunoscut un băiat am avut o relație de 5 ani, am lucrat amândoi în același loc de munca dar din păcate el sa hotărât sa stea cu alta fata din același loc de munca...1 an de zile a trebuit sa văd zi de zi Cum ei erau împreună, pana intro zi de sâmbătă când la locul de munca am făcut atacul de panica care mia distrus 6 ani din viață...Am renunțat la munca la prieteni și numai în casa cu medicamente sau la urgenta la spital...Nu mai am încredere în nimeni, nu cred ca mă voi face bine vreodată!

Mergeti la psihiatru sa va schimbe medicatia si urmati in paralel psihoterapia. Aveti cele mai mari sanse sa va recuperati. Trebuie sa va gasiti medicatia cu care va simtiti bine si sa aveti rabdare. Daca medicatia nu functioneaza o luna doua, se schimba. Nu stati asa, sa va fie rau.

Buna seara Andreea, citind mesajul am observant ca suferi foarte mult din cauza anxietati, dar mai ales a atacurilor de panica.In urma cu 3 ani jumate in urma unui atac de panica am trait si eu acest iad timp de 2 ani….2 ani in care eram de dimineata si pana seara cuprins de GROAZA, FRICI de toate feurile, FOBII (ce sau format din cauza ATACURILOR DE PANICA ZILNICE)si ANXIETATE…(prietena ma parasise, aceasta pirdere ma prabusise cu totul la propriu)diferenta dintre mine si un mort era doar ca eu respiram…deoarece eram blocat practic de aceste atacuri de panica si anxietate, aveam in permanenta nevoie de cineva langa mine. dupa ce am ajuns de mai multe ori la urgenta, o doctora de omenie ma dus si la cabinetul psihiatrului unde mia dat verdictul…))bine inteles imi prescrisese si o reteta cu o medicatie corespunzatoare tulburarilor de panica si anxietate, pe care nu am luato deoarece stiam ca aceste pastille NU VINDECA!!!…ci doar te tine intr-o stare de amorteala(atat timp cat isi fac efectu) atunci cand ea merge in paralel cu o PSIHOTERAPIE COGNITIV-COMPORTAMENTALA…deci nu am luat nici un fel de pastila…ci doar ceaiuri pentru tahicardia si ameteala pe care o aveam din cauza acestor EMOTI NEGATIVE ce le duceam LA EXTREM!!!am inceput sa caut pe internet aproape tot ce se putea gasi despre aceste simptome …am inceput sa imi impun o disciplina a minti….(am citit ceva carti practice in domeniul psihologiei si am vizionat filme documentare + emisiuni pe aceata tema )mi-a fost enorm de greu la inceput…DAR A MERITAT PE DEPLIN!!!pentru ca simptomele dadeau semene de ameliorare pana cand au inceput sa dispara…. DA!!!! SE SCAPA DE ATACURI DE PANICA SI ANXIETATE !!! stiu ca acum ti se pare aproape imposibil…dupa ce am inceput sa ies din casa fara sa mai am nevoie de cineva mergeam serile (sa nu ma vada lumea cum plang)pe drum si il intrebam pe Dumnezeu daca am sa mai fiu vreodata ca inainte…si uite ca minunea sa intamplat…dar a trebuit sa am rabdare si sa “lucrezi” des la disparitia EMOTIILOR NEGATIVE …atacurile de panica si anxietatea NU ESTE O BOALA care sa necesite pastille pentru vindecare, ele sunt doar niste simptome, emotii negative duse la extrem INCONSTIENT CE TREBUIESC REECHILIBRATE PRIN A INCEPE SA GANDESTI RATIONAL ….asa ca sfatul meu e sa te gandesti bine la medicamentatie iar daca ar fi sa o iei ar fi bine sa o iei in paralel cu SEDINTE DE PSIHOTERAPIE COMPORTAMENTALA…eu nu am vrut in ruptul capului sa iau medicatie chiar daca ma simteam foarte rau…tin minte un episod in care am vrut sa imi infrunt una din fobi si am iesit pana in oras…atacul de panica mia marit pulsul pana cand mi sau inmuiat picioarele si m-am lasat usor jos …am zis ca nu sun la salvare iar daca ar fi sa mor, aici sa se intample asteptand sa imi vad propriul sfarsit..eram foarte hotarat(ma saturasem sa stau cu frica de moarte in san)insa dupa vreo 20 de minute imi trecuse …a fost primul pas in care am constintizat ca indifferent cat mi-ar fi de rau nu am cum sa mor!Asa ca ANDREEA incearca psihoterapia cognitive comportamentala, iar daca aceasta este scumpa si costisitoare incerca sa citesti carti din domeniul psihologiei, sa te uiti la filme documentare ce explica in detaliu cum lucreaza mintea…e mult pana intelegi cum functioneaza gandurile si emotiile …apoi ai sa vezi ca vindecarea vine putin cate putin….ce vreau sa reti e ca aceasta vindecare nu vine dintro data ea vine treptat uneori cu recaderi, dar vine SIGUR(, ITI SPUN DIN PROPRIA EXPERIENTA SI LA FEL ITI VA SPUNE SI O MIE DE PSIHOLOGI)… vba aia incet dar bine”de aceea nu e bine sa o astepti…roagate la Dumnezeu si cerei sa fie langa tine si sa iti dea rabdare sa treci prin aceste stari…stiu de ce este in stare frica, panica groaza …daca ai intrebari si vrei sa te ajut nu ezita sa imi scri….iti doresc pace si iubire in suflet!