Efectul mediului ambiant asupra imunității

Temperatura din mediul ambiant cât și alți factori precum uscăciunea sau umezeala aerului joacă un important rol asupra sistemului imunitar. De asemenea, dușurile reci, băile fierbinți, sauna sau criosauna pot avea un impact deosebit asupra imunității. În prezent, cercetătorii consideră că expunerea normală la frig moderat nu crește susceptibilitatea la infecții. Cei mai mulți experți în domeniu sunt de acord că iarna este sezonul răcelilor și gripei, dar nu din cauza frigului, ci pentru că oamenii petrec mai mult timp în interior, în contact apropiat cu alte persoane care pot transmite din germenii lor. Pe de altă parte, există și cercetători care avertizează că expunerea la temperaturi scăzute crește riscul de gripă și răceală. [3]

Experimentele efectuate pe șoareci sugerează că expunerea la frig reduce capacitatea organismului de a lupta contra infecțiilor, însă experimentele efectuate pe oameni au oferit rezultate mixte. De exemplu, cercetătorii au observat o creștere a infecțiilor respiratorii superioare în cazul schiorilor care practică acest sport în frig. Cauza infecției poate fi atât frigul, cât și practicarea intensă a sportului ori chiar uscăciunea aerului. De asemenea, s-a observat că expunerea la frig crește nivelul unor citokine, proteine și hormoni care acționează ca mesageri în sistemul imunitar, dar nu este încă destul de clar cum acest aspect poate afecta sănătatea. În plus, imunologii consideră că expunerea normală la frig moderat nu ar trebui să ridice semne de întrebare în privința imunității, ci mai degrabă în privința riscurilor de degerături sau hipotermie. [3]

Totuși, există o legătură puternică între vremea rece și bolile respiratorii, inclusiv gripa. Cercetările au arătat că valurile de frig sunt urmate de un număr semnificativ de decese cauzate de bolile respiratorii. O parte dintre aceste boli sunt declanșate de organisme infecțioase care se răspândesc mai cu seamă în sezonul rece, la temperaturi scăzute. Există dovezi care sugerează că expunerea la temperaturi scăzute suprimă sistemul imunitar și astfel cresc șansele de infecție. Un studiu publicat în The New England Journal of Medicine a demascat convingător că răceala este strâns legată de expunerea la frig, iar cercetătorii britanici argumentează că aerul rece care intră prin pasajele nazale diminuează răspunsul imun local și astfel, infecțiile sunt mult mai probabile. [14]

Pe de altă parte, apa rece este un aliat al organismului pentru că forțează corpul să concureze cu stresul extern asociat cu frigul și, simultan, forțează sistemul imunitar și sistemul circulator să lupte pentru a menține o temperatură corporală adecvată și să prevină bolile. Astfel, un duș cu apă rece poate fi considerat un antrenament pentru că întărește organismul și îl pregătește pentru viitoare temperaturi extreme sau șocuri. În circumstanțe obișnuite, veți fi mai puțin predispus la șocuri, accidente vasculare cerebrale, hipotermie sau alte probleme. De asemenea, dușul rece poate fi considerat o formă de hidroterapie care conduce la termogeneză – generare internă de căldură corpului, consolidează imunitatea, intensifică toleranța la stres, elimină depresia și sindromul de oboseală cronică, stimulează răspunsurile anti-tumorale. [12] [13]

Nu trebuie excluse nici dușurile fierbinți, pentru că oferă numeroase beneficii sistemului imunitar și stării generale de sănătate fizică și psihică. În primul rând, dușul fierbinte deschide porii, iar aburul determină organismul să transpire, reprezentând o bună modalitate de dezintoxicare. De asemenea, dușul fierbinte curăță sinusurile, îmbunătățește respirația și circulația sângelui, relaxează mușchii, dezinfectează, omorând bacteriile. Indicat este să faceți duș rece dimineața, atunci când trebuie să fiți mai alert din punct de vedere mental și duș cald seara, înainte de culcare deoarece, în timpul somnului, corpul produce în mod natural cea mai mare cantitate de hormoni de creștere. [12]

Sauna oferă beneficii stării de sănătate generale, sistemului imunitar și poate fi adoptată ca o terapie complementară în tratarea diverselor afecțiuni sau în programe de dezintoxicare. În timpul unei sesiuni de saună, prin transpirație și datorită temperaturilor ridicate, porii se deschid, se elimină acid lactic și impurități și toxine precum plumb, cupru, zinc, nichel, mercur. Programele de detoxifiere care includ și sesiuni zilnice de saună pentru curățarea corpului de substanțe chimice susțin lupta sistemul imunitar împotriva bacteriilor. Studiile germane și finlandeze arată că terapia prin saună poate reduce cu 30% riscul de răceală și gripă. Sauna plasează corpul într-o stare de febră artificială – hipertermie, iar febra este un proces natural prin care organismul se vindecă. Această febră artificială stimulează sistemul imunitar și conduce la o creștere de anticorpi și celule albe sanguine. [15]

Pe de altă parte, criosauna – opusul saunei, este o terapie care poate trata durerea și inflamația cauzată de reumatism. Acest tip de terapie care presupune utilizarea temperaturilor scăzute în scopuri medicale este foarte utilizat în țări precum Japonia, Rusia, Finlandia. Cercetătorii finlandezi au raportat rezultatele unui studiu care a presupus practicarea crioterapiei de către 10 femei pe perioada a trei luni. Analizele la sânge au fost uimitoare, cu excepția a două până la trei salturi în nivelurile de norandrenalină înregistrate după expunerea la frig. [14]