Consumul de alimente ultraprocesate și relația cu obezitatea, comportamentul sedentar și bunăstarea adolescenților

Obezitatea pediatrică este o problemă de sănătate publică în creștere, legată de obiceiurile alimentare și stilul de viață sedentar, în special de consumul crescut de alimente ultraprocesate în rândul adolescenților. Aceste alimente, bogate în zaharuri adăugate, grăsimi nesănătoase și aditivi, dar sărace în nutrienți esențiali, contribuie la un aport caloric excesiv și la efecte metabolice nefavorabile. Comportamentele sedentare agravează această problemă.
Un studiu recent publicat în revista Nutrients a comparat consumul de alimente ultraprocesate, comportamentele sedentare (timpul petrecut în fața ecranelor) și starea de bine la adolescenți băieți și fete, investigând totodată legătura lor cu riscul de supraponderalitate.

Cercetarea a inclus 245 de adolescenți cu vârste între 12 și 17 ani din Portugalia. Cercetătorii au măsurat înălțimea, greutatea și procentul de grăsime corporală, calculând indicele de masă corporală (IMC). Consumul de alimente ultraprocesate a fost evaluat folosind chestionarul NOVA-UPF, iar comportamentele sedentare au fost auto-raportate, incluzând timpul petrecut la televizor și pe dispozitive electronice. Starea de bine a fost măsurată prin instrumente specifice, iar nivelul de educație al părinților a servit ca indicator al statutului socioeconomic.

Rezultate

Nu au existat diferențe semnificative între băieți și fete în ceea ce privește consumul de alimente ultraprocesate. Totuși, fetele au prezentat valori mai ridicate ale IMC și un procent mai mare de grăsime corporală comparativ cu băieții. Băieții au petrecut mai mult timp jucând jocuri electronice și folosind computerul, în timp ce fetele au alocat mai mult timp studiului și activităților precum cititul.

Consumul de alimente ultraprocesate a fost marginal asociat cu un risc crescut de supraponderalitate, dar a avut o legătură semnificativă cu creșterea comportamentelor sedentare, cum ar fi timpul petrecut în fața ecranului. Nu s-au găsit asocieri semnificative între consumul de alimente ultraprocesate și aspectele stării de bine. De asemenea, adolescenții ai căror mame aveau un nivel de educație mai ridicat au avut un risc mai scăzut de a fi supraponderali sau obezi.

Concluzii

Studiul subliniază interacțiunea complexă dintre obiceiurile alimentare, comportamentele sedentare și factorii socioeconomici în obezitatea adolescentină. Intervențiile viitoare ar trebui să abordeze aceste aspecte pentru a preveni și reduce obezitatea în rândul tinerilor.

sursa: News Medical