Alimentele pe bază de plante, fie că sunteți vegan sau nu, îmbunătățesc sănătatea microbiomului intestinal

Un studiu recent publicat în ianuarie 2025 în Nature Microbiology a investigat modul în care tiparele alimentare influențează microbiomul intestinal în rândul unor populații diverse. Rezultatele arată că profilurile microbiene intestinale sunt indicatori de încredere ai tipului de dietă și evidențiază beneficiile alimentelor pe bază de plante asupra sănătății cardiometabolice, în special în contrast cu consumul de carne roșie.

Importanța dietelor în sănătatea umană

Dieta joacă un rol esențial în menținerea sănătății, iar dietele sărace în alimente procesate și produse de origine animală au fost corelate cu un risc mai scăzut de boli majore, cum ar fi diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și cancerul. Pe lângă impactul asupra sănătății, dietele bazate pe alimente procesate și carne contribuie la probleme de mediu, cum ar fi schimbările climatice și pierderea biodiversității.

Pe de altă parte, dietele bazate pe plante susțin sănătatea microbiomului intestinal prin stimularea bacteriilor benefice care produc acizi grași cu lanț scurt (SCFA), întăresc bariera intestinală și reduc inflamația. În schimb, dietele bogate în carne pot duce la fermentația proteinelor și inflamație intestinală, crescând riscul de boli precum cancerul colorectal sau bolile cardiovasculare.

Despre studiu

Cercetătorii au analizat datele a cinci cohorte, incluzând 656 de vegani, 1.088 de vegetarieni și 19.817 omnivori. Participanții au completat chestionare alimentare (Food Frequency Questionnaires - FFQ), iar probele de scaun au fost secvențiate pentru analiza genetică a microbiomului intestinal.

Au fost utilizate modele de învățare automată pentru a corela tiparele alimentare cu compoziția microbiomului, iar analiza a fost ajustată pentru factori confundanți precum vârsta și indicele de masă corporală (IMC). Studiul a evaluat diversitatea microbiană (bogăția speciilor) și abundența relativă a microbilor.

Rezultatele studiului

Studiul a arătat diferențe semnificative între diversitatea și compoziția microbiomului intestinal în funcție de tipul de dietă:

Diveristatea microbiană:

• Veganii și vegetarienii au avut o diversitate microbiană mai mică decât omnivorii. Cu toate acestea, bogăția speciilor nu a fost un indicator absolut al sănătății microbiomului, ci mai degrabă funcționalitatea bacteriilor prezente.

Specii bacteriene specifice:

• Omnivorii au prezentat bacterii asociate cu digestia cărnii, precum Alistipes putredinis și Bilophila wadsworthia, legate de inflamație și sănătatea cardiometabolică precară.
• Veganii au avut mai multe bacterii benefice, precum Roseburia hominis și Lachnospiraceae, care descompun fibrele vegetale și produc butirat, un SCFA cu efecte antiinflamatoare.
• Dieta bogată în lactate (prezentă la omnivori și vegetarieni) a fost asociată cu bacterii precum Lactobacillus acidophilus și Streptococcus thermophilus, benefice pentru sănătatea intestinală.

Impactul alimentelor pe bază de plante:

• Consumul crescut de legume și fructe a fost corelat cu o mai bună sănătate a microbiomului intestinal. Microbiomul vegan a inclus și specii comune în sol, sugerând o legătură între agricultură și sănătatea intestinală.

Sănătatea cardiometabolică:

• Omnivorii au avut o sănătate cardiometabolică mai precară comparativ cu veganii și vegetarienii, în principal din cauza consumului de carne roșie.

Implicații și concluzii

Acest studiu evidențiază beneficiile dietelor pe bază de plante asupra microbiomului intestinal și sănătății generale. Cercetătorii au demonstrat că alegerea alimentelor vegetale, chiar și în cadrul unei diete omnivore, poate îmbunătăți compoziția microbiomului și reduce riscurile cardiometabolice.

Pe lângă faptul că sprijină sănătatea individuală, dietele bazate pe plante contribuie la reducerea impactului negativ asupra mediului. Studiul subliniază importanța cercetărilor viitoare asupra relației dintre alimente și microbiom pentru a înțelege mai bine rolul acestor diete în prevenția bolilor.