Terapia genică încetinește simptomele și prelungește durata de viață la modelele animale cu boala Batten

În cadrul unui studiu recent publicat în jurnalul Science Translational Medicine, cercetătorii au investigat o formă rară și fatală de boală neurodegenerativă, denumită în mod generic boala Batten (lipofuscinoza ceroidă neuronală, NCL), care afectează copiii și se datorează mutațiilor genetice ce împiedică celulele să degradeze și să recicleze corect anumite deșeuri intracelulare. 
Boala este caracterizată de pierderea progresivă a neuronilor din creier și măduva spinării, manifestându-se prin orbire, crize epileptice, demență și, în final, deces prematur în copilărie. Totuși, pe lângă aceste simptome neurologice devastatoare, numeroși copii cu boala Batten prezintă dificultăți gastrointestinale severe, cum ar fi constipația și alte tulburări de motilitate.  

O contribuție importantă a studiului a fost evidențierea faptului că boala Batten nu afectează doar sistemul nervos central, ci și neuronii din pereții intestinali, care compun sistemul nervos enteric. Mai exact, cercetătorii au demonstrat că neuronii din plexul mienteric (rețeaua care controlează funcția motorie a intestinului) se dezvoltă inițial normal la șoarecii cu formele CLN1 și CLN2 de NCL, dar apoi suferă o degenerare progresivă asemănătoare cu cea observată la nivelul creierului. Această pierdere neuronală a condus la diminuarea motilității intestinale, amplificând simptomele gastrointestinale.  

Pentru a explora o posibilă intervenție terapeutică, echipa de la Universitatea Washington din St. Louis a testat terapia genică la șoareci nou-născuți, într-un model experimental care permite furnizarea enzimelor deficitare (palmitoil protein tioesteraza-1 în CLN1 și tripeptidil peptidază-1 în CLN2) direct la celule, cu ajutorul unui vector viral. Rezultatele au arătat că această terapie a reușit să prevină, într-o mare măsură, degenerarea neuronilor enterici, să amelioreze simptomatologia intestinală și chiar să prelungească supraviețuirea șoarecilor. Deși tratamentul a fost mai eficient când a fost aplicat la animalele foarte tinere, administrarea și la vârste ceva mai mari a adus beneficii semnificative, inclusiv o durată de viață extinsă comparativ cu animalele netratate.  

Studiul subliniază, așadar, două idei majore. Prima este că leziunile survenite în bolile neurodegenerative de tip NCL nu se limitează la creier, ci apar și în sistemul nervos enteric, contribuind la dificultățile gastrointestinale adesea ignorate în primă instanță. A doua idee este că terapia genică orientată către organele afectate – nu doar către creier, ci și către tractul gastrointestinal – poate proteja neuronii enterici, îmbunătățind calitatea vieții și crescând rata de supraviețuire.  

Deși sunt necesare studii suplimentare și extinderea investigației la alte subtipuri de boală Batten sau la alte boli lizozomale rare, rezultatele oferă o nouă perspectivă pentru îngrijirea medicală a copiilor care suferă de astfel de afecțiuni fatale. Integrarea acestor concluzii în strategia terapeutică ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente mai cuprinzătoare, care să abordeze nu doar simptomele neurologice, ci și disfuncțiile intestinale asociate. Astfel, cercetarea deschide drumul spre o abordare multidimensională a bolilor neurodegenerative rare, în care terapia genică ar putea avea un rol central în ameliorarea manifestărilor clinice și prelungirea vieții pacienților.