Oamenii de știință trebuie să reconsidere identitatea genelor care controlează îmbătrânirea

Un nou studiu realizat în cadrul NIH/National Institute of Neurological Disorders and Stroke furnizează informaÈ›ii conform cărora bacteriile pot să influenÈ›eze activitatea multor gene implicate în procesul îmbătrânirii.
Cercetătorii au hrănit musculiÈ›e de oÈ›et cu antibiotice È™i le-au monitorizat activitatea sutelor de gene considerate că ar controla îmbătrânirea. Antibioticele nu numai că au promovat o durată de viață mai lungă dar au È™i influenÈ›at È™i modificat activitatea multor gene. Rezultatele sugerează că doar aproximativ 30% din genele asociate cu îmbătrânirea în mod obiÈ™nuit crează un ceas propriu intern, în timp ce restul reflectă răspunsul organismului la prezenÈ›a bacteriilor.
Rezultatele au apărut imprevizibil È™i accidental. Înainte de a studia È™tiinÈ›a îmbătrânirii È™i enigmele genetice din spatele acestui proces la musculiÈ›ele de oÈ›et Drosophila, echipa de cercetare a demonstrat cum un sistem imun hiperactiv joacă un rol crucial în ceea ce priveÈ™te leziunile la nivelul neuronal care stau la baza multor maladii ale sistemului nervos central, în special ale creierului. TotuÈ™i, studiul nu a evidenÈ›iat rolul pe care bacteriile îl joacă în acest proces.
Astfel, pentru a testa această idee, echipa a crescut musculiÈ›e de sex masculin pe antibiotice pentru a preveni înmulÈ›irea bacteriană. IniÈ›ial, s-a considerat că antibioticele nu ar influenÈ›a deloc contextul sau ca ar avea un efect minimal. Dar rezultatele au contrazis aceste aÈ™teptări. Antibioticele au extins durata de viață cu aproximativ 6 zile. Echivalentul uman al acestor 6 zile în cazul Drosophila este de aproximativ 20 de ani de viață.
ImpactaÈ›i de aceste descoperiri, cercetătorii au început să caute indicii la nivel genetic. Au utilizat tehnici genetice avansate pentru a monitoriza activitatea genelor în cazul musculiÈ›elor cu o vârstă de 10 zile, 30 de zile È™i 45 de zile. Într-un studiu anterior, echipa a descoperit legături între vârsta musculiÈ›elor È™i activitatea mai multor gene, iar faptul că au crescut pe culturi în care au fost adăugate antibiotice a spulberat unele conexiuni. Analiza include È™i genele care controlează stresul È™i imunitatea. Astfel, cercetătorii au explorat ce impact deÈ›in antibioticele în ceea ce priveÈ™te aceste gene înfometând anumite musculiÈ›e sau infectându-le pe altele cu bacterii dăunătoare. La anumite vârste, antibioticele au generat o extensie a duratei de viață ajutându-le să supravieÈ›uiască înfometării sau infectării, pe când la alte vârste antibioticele au avut un efect extrem de limitat.
Aceste rezultate au fost susÈ›inute de experimente consecutive. De exemplu, echipa de cercetare a observat faptul că există rezultate similare în ceea ce priveÈ™te activitatea genelor când a încercat să prevină înmulÈ›irea bacteriană crescând musculiÈ›ele în medii complet sterile, fără antibiotice. AceleaÈ™i rezultate au fost evidenÈ›iate prin reanaliza unui studiu care s-a bazat pe creÈ™terea musculiÈ›elor în medii controlate prin adiÈ›ia de antibiotice, observându-se din nou că acest fapt a condus la cuparea multor legături între procesul de îmbătrânire È™i activitatea genetică responsabilă de acesta.
Un alt aspect interesant este și faptul că aceste gene sunt responsabile și de ritmul biologic circadian, de menținerea exoscheletului sau a carapacelor dure care acoperă corpul musculițelor.
Studiul reprezintă încă un pas spre a descoperi identitatea exactă a genelor responsabile de ceasul biologic intern È™i spre posibilitatea de a încetini procesul de îmbătrânire responsabil de diverse maladii, deÈ™i stoparea lui pare să nu fie un È›el tangibil.
sursa: Science Daily
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
- Tendința spre singurătate – moștenită genetic?
- Laureații Premiului Nobel 2017 pentru medicină: 3 americani care au descoperit mecanismele moleculare care controlează ritmul circadian
- Terapia genetică pentru vindecarea orbirii
- De ce unele celule, deși au gene identice, acționează diferit?
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni