Semne de inflamație intestinală

Autor: Dr. Bulacu-Dabu Ioan-Alexandru, Medic Rezident Endodont

Semnele de inflamație intestinală sunt caracteristice unui grup de afecțiuni grupate sub denumirea generică Boala inflamatorie intestinală (BII). Cele două tipuri principale de boli caracterizate de inflamație intestinală sunt boala Crohn, care poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal și colita ulceroasă, care afectează în primul rând colonul și rectul. Ambele afecțiuni prezintă o serie de simptome determinate de inflamația continuă și deteriorarea țesuturilor intestinale. (1)

Aceste boli sunt frecvente, afectând milioane de oameni din întreaga lume. Potrivit Organizației Mondiale de Gastroenterologie, se estimează că aproximativ 6,8 milioane de oameni la nivel global sufereau de inflamație intestinală în 2017. Prevalența variază foarte mult între țări și populații, dar, în general, incidența a crescut la nivel global, cu o creștere semnificativă observată în țările mai dezvoltate. (2)

BII este o afecțiune complexă cu etiologie incertă. Se consideră că mai mulți factori contribuie la dezvoltarea sa. În primul rând, o predispoziție genetică este sugerată de numeroase studii, persoanele cu o rudă de gradul I ce a prezentat această afecțiune având un risc crescut de a dezvolta boala. (3)

În al doilea rând, microbiomul intestinal, reprezentat de populația de microorganisme care se află la nivel intestinal, joacă un rol semnificativ în patogeneza afecțiunilor de acest spectru. Un dezechilibru al microbiomului, cunoscut sub numele de disbioză, a fost puternic asociat cu dezvoltarea bolilor inflamatorii intestinale. Se crede că disbioza poate declanșa un răspuns imunitar anormal împotriva propriilor celule intestinale, ducând la inflamație. (4)

Factorii de mediu, de asemenea, contribuie la apariția acestora, multiple studii sugerând că factori precum dieta, fumatul și utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene pot crește riscul de BII. Spre exemplu, o dietă în stil occidental, bogată în grăsimi și zahăr, dar săracă în fibre, a fost în mod direct asociată cu o creștere a riscului. (5)

Incidența crescută a acestor afecțiuni și gradul crescut de severitate ce le poate caracteriza conferă o importanță aparte cunoașterii semnelor de inflamație intestinală, întrucât detectarea precoce a acesteia și inițierea unui tratament la momentul potrivit reprezintă cheia limitării complicațiilor ce pot apărea în urma dezvoltării inflamației la nivel intestinal.

Astfel, cele mai comune simptome ale inflamației intestinale sunt:

prezența de sânge în scaun;
dureri și sângerări rectale;
afecțiuni tegumentare;
pierderea în greutate;
durerea abdominală;
urgența de a defeca;
dureri articulare;
roșeață oculară;
ulcerații orale;
oboseala;
diareea;
anemie;
febra.

Durere abdominală

Durerea abdominală în inflamația intestinală apare din cauza inflamației și ulcerației peretelui intestinal. Acest lucru duce la creșterea sensibilității în zona afectată și spasme ale mușchilor netezi din intestin, care se manifestă sub formă de durere. Severitatea durerii poate varia de la ușoară la severă și este de obicei raportată de majoritatea pacienților cu BII. (6)

diaree

Diareea este cauzată de o secreție crescută de apă și electroliți în lumenul intestinal din cauza procesului inflamator, în paralel cu absorbția scăzută de către celulele intestinale deteriorate. Este un simptom comun, prezent la până la 90% dintre pacienți în timpul unei crize de boală. (7)

Diareea poate fi resimțită numai sub forma nocturnă în inflamația intestinală și se poate datora unei inflamații severe care perturbă ritmul circadian normal al mișcărilor intestinale, ducând la creșterea motilității în timpul nopții. Acest simptom este mai puțin frecvent, dar atunci când este prezent, este de obicei asociat cu o evoluție mai severă a bolii. (8)

Pierdere în greutate

Pierderea în greutate apare din cauza unei asocieri dintre un apetit redus, malabsorbție a nutrienților din intestinele inflamate și creșterea consumului de energie din cauza procesului inflamator cronic. Este un simptom frecvent, până la 70% dintre pacienții cu boli inflamatorii intestinale raportând pierderea în greutate la diagnostic. (9)

Oboseală

Cauza de apariție a oboselii în inflamația intestinală poate fi multifactorială, incluzând anemie, malnutriție și inflamația sistemică cronică. Este foarte frecventă, studiile raportând faptul că până la 80% dintre pacienții cu inflamație intestinală suferă de oboseală. (10)

Febră

Febra este un simptom comun al inflamației și este răspunsul organismului la citokinele eliberate în timpul procesului inflamator. Deși este mai puțin frecventă decât alte simptome, febra poate fi prezentă, în special în timpul crizelor acute. (11)

Sânge în scaun

Scaunele cu sânge este un semn distinctiv al colitei ulcerative, deși poate apărea și în boala Crohn. Sângerarea apare din cauza ulcerației și eroziunii peretelui intestinal, cauzate de inflamație. Aproximativ 30% până la 40% dintre pacienții cu BII raportează sânge vizibil în scaun. (12)

Urgența de a defeca

În bolile inflamatorii intestinale, urgența de a defeca rezultă adesea din inflamația și ulcerația rectului, ceea ce duce la creșterea sensibilității și motilității la acest nivel. Rectul își poate pierde capacitatea de a reține și stoca materiile fecale, declanșând o nevoie urgentă de a evacua conținutul intestinal. Acest simptom este raportat de aproximativ jumătate dintre pacienții cu BII și poate afecta foarte mult calitatea vieții. (13)

Anemie

Anemia la pacienții cu BII poate apărea în urma acțiunii concomitente a mulți factori. Pierderea cronică de sânge din intestinele inflamate și ulcerate poate duce la anemie feriprivă, în care organismul reduce absorbția și reutilizarea fierului. Anemia este frecventă în aceste afecțiuni, afectând până la două treimi dintre pacienți la un moment dat în cursul bolii. (14)

Dureri articulare

Durerea articulară sau artrita în inflamația intestinală este un exemplu de manifestare finală a bolii. Inflamația din intestin se poate propaga în alte zone ale corpului, inclusiv articulațiile. Acest simptom este relativ comun, afectând aproximativ 25% dintre pacienți. (15)

Roșeață și durere a ochilor

Inflamația ochilor, manifestată inclusiv prin afecțiuni precum uveita și episclerita, este o altă manifestare extraintestinală a BII. Aceste afecțiuni apar atunci când inflamația afectează ochii și, deși sunt mai puțin frecvente, apar la aproximativ 4-6% dintre pacienți, simptomele oculare putând precede apariția simptomelor intestinale la unii pacienți. (16)

Afecțiuni tegumentare

Afecțiuni ale pielii, cum ar fi eritemul nodos și pioderma gangrenoasă, pot apărea ca manifestări extraintestinale ale BII. Se crede că aceste afecțiuni apar din cauza unui răspuns imunitar anormal, care are drept urmare afectarea pielii. Eritemul nodos este cea mai frecventă manifestare a pielii, afectând până la 15% dintre pacienți. (17)

Ulcerații orale

Ulcerele bucale, cunoscute și sub denumirea de ulcere aftoase, pot apărea tot ca o manifestare extraintestinală a inflamației intestinale. Cauza exactă este necunoscută, dar se crede că aceeași dereglare imunitară care provoacă inflamația în intestin poate afecta cavitatea orală, aproximativ 10% dintre pacienți prezentând ulcere bucale. (18)

Durere și sângerare rectală

Durerea și sângerarea rectală sunt simptome comune ale inflamației intestinale, în special în colita ulcerativă. Acestea rezultă din inflamația și ulcerația rectului, estimându-se că 30% dintre pacienții ce suferă de colită ulceroasă raportează aceste simptome. (19)

Concluzie

Pentru persoanele ce suferă de inflamație intestinală, este crucială cunoașterea și înțelegerea simptomelor și modului în care acestea pot fi gestionate. În ciuda complexității afecțiunilor din acest spectru, strategiile de ameliorare a simptomelor pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacienților afectați.

Data actualizare: 18-02-2024 | creare: 25-07-2023 | Vizite: 1607

Bibliografie

1. Torres J, Mehandru S, Colombel JF, Peyrin-Biroulet L.. (2017) Crohn's disease. Lancet;389(10080):1741-1755.
2. Ng SC, Shi HY, Hamidi N, Underwood FE, Tang W, Benchimol EI, Panaccione R, Ghosh S, Wu JCY, Chan FKL, Sung JJY, Kaplan GG.. (2017) Worldwide incidence and prevalence of inflammatory bowel disease in the 21st century: a systematic review of population-based studies. Lancet;390(10114):2769-2778.
3. Liu JZ, van Sommeren S, Huang H, Ng SC, Alberts R, Takahashi A, Ripke S, Lee JC, Jostins L, Shah T, Abedian S, Cheon JH, Cho J, Daryani NE, Franke L, Fuyuno Y, Hart A, Juyal RC, Juyal G, Kim YJ, Morris AP, Poustchi H, Newman WG, Midha V, Orchard TR, Vahedi H, Sood A, Sung JJY, Malekzadeh R, Westra HJ, Yamazaki K, Yang SK; International Multiple Sclerosis Genetics Consortium; International BII Genetics Consortium.. (2015) Association analyses identify 38 susceptibility loci for inflammatory bowel disease and highlight shared genetic risk across populations. Nat Genet.;47(9):979-86.
4. Kostic AD, Xavier RJ, Gevers D.. (2014) The microbiome in inflammatory bowel disease: current status and the future ahead. Gastroenterology;146(6):1489-99.
5. Ananthakrishnan AN.. (2015) Epidemiology and risk factors for BII. Nat Rev Gastroenterol Hepatol;12(4):205-17.
6. Neurath MF.. (2014) Cytokines in inflammatory bowel disease. Nat Rev Immunol;14(5):329-42.
7. D'Haens G, Sandborn WJ, Feagan BG, Geboes K, Hanauer SB, Irvine EJ, Lémann M, Marteau P, Rutgeerts P, Schölmerich J, Sutherland LR.. (2007) A review of activity indices and efficacy end points for clinical trials of medical therapy in adults with ulcerative colitis. Gastroenterology;132(2):763-86.
8. Vadan R, Gheorghe LS, Constantinescu A, Gheorghe C.. (2015) Nutritional status in patients with active inflammatory bowel disease: Prevalence of malnutrition and methods for routine nutritional assessment. Eur J Intern Med.;26(6):375-9.
9. Jostins L, Ripke S, Weersma RK, Duerr RH, McGovern DP, Hui KY, Lee JC, Schumm LP, Sharma Y, Anderson CA, Essers J, Mitrovic M, Ning K, Cleynen I, Theatre E, Spain SL, Raychaudhuri S, Goyette P, Wei Z, Abraham C, Achkar JP, Ahmad T, Amininejad L, Ananthakrishnan AN, Andersen V, Andrews JM, Baidoo L, Balschun T, Bampton PA, Bitton A, Boucher G, Brand S, Büning C, Cohain A, Cichon S, D'Amato M, De Jong D, Devaney KL, Dubinsky M, Edwards C, Ellinghaus D, Ferguson LR, Franchimont D, Fransen K, Gearry R, Georges M, Gieger C, Glas J, Haritunians T, Hart A, Hawkey C, Hedl M, Hu X, Karlsen TH, Kupcinskas L, Kugathasan S, Latiano A, Laukens D, Lawrance IC, Lees CW, Louis E, Mahy G, Mansfield J, Morgan AR, Mowat C, Newman W, Palmieri O, Ponsioen CY, Potocnik U, Prescott NJ, Regueiro M, Rotter JI, Russell RK, Sanderson JD, Sans M, Satsangi J, Schreiber S, Simms LA, Sventoraityte J, Targan SR, Taylor KD, Tremelling M, Verspaget HW, De Vos M, Wijmenga C, Wilson DC, Winkelmann J, Xavier RJ, Zeissig S, Zhang B, Zhang CK, Zhao H; International BII Genetics Consortium. (IBIIGC). (2012) Host-microbe interactions have shaped the genetic architecture of inflammatory bowel disease. Nature;491(7422):119-24.
10. Graff LA, Walker JR, Bernstein CN.. (2009) Depression and anxiety in inflammatory bowel disease: a review of comorbidity and management. Inflamm Bowel Dis;15(7):1105-18.
11. Vermeire S, Van Assche G, Rutgeerts P.. (2004) Laboratory markers in BII: useful, magic, or unnecessary toys? Gut;53(3):426-31.
12. Scherl EJ.. (2015) Special situations in symptomatic management of irritable bowel disease. Clinical and Translational Gastroenterology;6:e102.
13. Rao SSC, Bharucha AE, Chiarioni G, Felt-Bersma R, Knowles C, Malcolm A, Wald A.. (2016) Functional Anorectal Disorders. Gastroenterology;150(6):1430-1442.e4.
14. Gomollón F, Gisbert JP.. (2016) Anemia and inflammatory bowel diseases. World J Gastroenterol;22(7):2136-45.
15. Vavricka SR, Schoepfer A, Scharl M, Lakatos PL, Navarini A, Rogler G.. (2015) Extraintestinal Manifestations of Inflammatory Bowel Disease. Inflamm Bowel Dis;21(8):1982-92.
16. Greco A, De Virgilio A, Ralli M, Ciofalo A, Mancini P, Attanasio G, de Vincentiis M, Lambiase A.. (2018) Behçet's Disease: New Insights into Pathophysiology, Clinical Features and Treatment Options. Autoimmun Rev;17(6):567-575.
17. Zippi M, Corrado C, Pica R, Avallone EV, Cassieri C, De Nitto D, Paoluzi OA.. (2014) Extraintestinal manifestations in a large series of Italian inflammatory bowel disease patients. World J Clin Cases;2(12):892-7.
18. Pittock S, Drumm B, Fleming P, McDermott M, Imrie C, Flint S, Bourke B.. (2001) The oral cavity in Crohn's disease. J Pediatr;138(5):767-71.
19. Ungaro R, Mehandru S, Allen PB, Peyrin-Biroulet L, Colombel JF.. (2017) Ulcerative colitis. Lancet;389(10080):1756-1770.

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

De ce apar pietrele la fiere?

Pietrele la fiere sau, în termeni medicali calculi biliari (litiază biliară) constau în depuneri cristalizate l...

Gastrostoma – ghidul pacientului cu gastrostomie

O gastrostomie este o procedură chirurgicală ce implică crearea unei deschideri în stomac pentru a facilita hr�...

Regim litiază biliară - dieta și tratament pentru calculi în vezica biliară (colecist)

Litiaza biliară, cunoscută frecvent şi sub numele de calculi biliari, reprezintă un amestec de colesterol şi s...

Senzația de greață după masă - afecțiuni posibile
De ce apar hemoroizii?
De ce am mereu gaze (cauzele flatulenței cronice)
Dacă stai mult pe toaletă faci hemoroizi?

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Grăsimile sănătoase din dietă, un ajutor în combaterea bolilor inflamatorii intestinale

Grăsimile din dietă ar putea conduce la modificări ale florei intestinale, modificări ce joacă un rol vital &i...

Bolile inflamatorii intestinale - asociate cu riscul mai mare de atac de cord (studiu)

Un studiu recent arată că persoanele diagnosticate cu boală inflamatorie intestinală au un risc semnificativ ma...

STUDIU: Unele antidiabetice ar putea crește riscul de boli inflamatorii intestinale

Potrivit unui studiu apărut în publicația științifică The British Medical Journal, utilizarea anumitor medica...

A fost descoperită cauza apariției bolilor inflamatorii intestinale cronice

S-a demonstrat că excesul de zahăr crește riscul apariției bolilor inflamatorii intestinale

Mecanismul genetic din bolile inflamatorii intestinale

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum