Relația complexă dintre somnul adolescenților și starea generală de sănătate
Un nou studiu al cercetătorilor de la Human Sleep Research Program din cadrul Institutului de Cercetări de la Stanford arată că adolescența este cea mai importantă perioadă a copilăriei din punct de vedere al creării unor tipare de somn sănătoase, precum și pentru dezvoltarea cerebrală optimă. Conform oamenilor de știință, în cadrul studiului curent a fost posibilă formarea unei legături clare între cele două.
Fiona Baker, director al programului de la institutul american, afirmă că, între vârsta de 10 ani și cea de 21 de ani, creierul uman se dezvoltă și maturizează în mod fundamental, acesta reprezentând și motivul pentru care somnul are o importanță aparte în această perioadă. Aceasta explică faptul că, prin intermediul studierii tiparelor de somn, acesta nu se poate analiza doar ca un obicei, ci se poate evalua și importanța acestuia pentru creier și pentru starea generală de sănătate.
Autoarea evidențiază faptul că, în timpul adolescenței, creierul uman este capabil să înlăture conexiunile neuronale necesare în copilărie, pregătindu-se astfel pentru crearea unor noi conexiuni importante, necesare viitorului adult tot restul vieții. Prin urmare, dacă tiparul de somn al unui adolescent nu este optim, dezvoltarea cerebrală poate avea de suferit, cu manifestări ulterioare asupra stării generale de sănătate ulterioare.
Baker este de părere că adolescenții au nevoie de o cantitate suficientă de somn și de o calitate bună a acestuia, în vederea dezvoltării comportamentale, emoționale și cognitive optime. În contrast, lipsa acestuia în condiții fiziologice poate duce la creșterea greutății corporale, o dezvoltare cognitivă patologică și dificultăți de natură socială și emoțională, motiv pentru care înțelegerea conexiunilor dintre somn și sănătatea generală este imperativă.
Acesta poate fi alterat de o serie de factori printre care se numără și petrecutul timpului pe telefon în cantități exagerate, anxietatea și consumul de alcool timpuriu, primul fiind cel mai relevant din punct de vedere clinic. Mai exact, un studiu recent în care au fost analizate obiceiurile a 10.000 de copii referitoare la uitatul în ecrane înainte de culcare a relevat o incidență de 28% a patologiilor somnului, cele mai grave fiind reprezentate de situațiile în care copiii aveau televizor în dormitor sau un dispozitiv cu acces la internet, tendințele în cauză fiind agravate de pandemie, întrucât în rândul copiilor dispozitivele electronice au devenit din ce în ce mai populare, iar timpul petrecut pe acestea a crescut marcat.
Fiona Baker, director al programului de la institutul american, afirmă că, între vârsta de 10 ani și cea de 21 de ani, creierul uman se dezvoltă și maturizează în mod fundamental, acesta reprezentând și motivul pentru care somnul are o importanță aparte în această perioadă. Aceasta explică faptul că, prin intermediul studierii tiparelor de somn, acesta nu se poate analiza doar ca un obicei, ci se poate evalua și importanța acestuia pentru creier și pentru starea generală de sănătate.
Autoarea evidențiază faptul că, în timpul adolescenței, creierul uman este capabil să înlăture conexiunile neuronale necesare în copilărie, pregătindu-se astfel pentru crearea unor noi conexiuni importante, necesare viitorului adult tot restul vieții. Prin urmare, dacă tiparul de somn al unui adolescent nu este optim, dezvoltarea cerebrală poate avea de suferit, cu manifestări ulterioare asupra stării generale de sănătate ulterioare.
Baker este de părere că adolescenții au nevoie de o cantitate suficientă de somn și de o calitate bună a acestuia, în vederea dezvoltării comportamentale, emoționale și cognitive optime. În contrast, lipsa acestuia în condiții fiziologice poate duce la creșterea greutății corporale, o dezvoltare cognitivă patologică și dificultăți de natură socială și emoțională, motiv pentru care înțelegerea conexiunilor dintre somn și sănătatea generală este imperativă.
Acesta poate fi alterat de o serie de factori printre care se numără și petrecutul timpului pe telefon în cantități exagerate, anxietatea și consumul de alcool timpuriu, primul fiind cel mai relevant din punct de vedere clinic. Mai exact, un studiu recent în care au fost analizate obiceiurile a 10.000 de copii referitoare la uitatul în ecrane înainte de culcare a relevat o incidență de 28% a patologiilor somnului, cele mai grave fiind reprezentate de situațiile în care copiii aveau televizor în dormitor sau un dispozitiv cu acces la internet, tendințele în cauză fiind agravate de pandemie, întrucât în rândul copiilor dispozitivele electronice au devenit din ce în ce mai populare, iar timpul petrecut pe acestea a crescut marcat.
Data actualizare: 23-06-2023 | creare: 23-06-2023 | Vizite: 397
©
Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!
Alte articole din aceeași secțiune:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.intră pe forum