Reducerea sedentarismului scade riscul de diabet zaharat tip 2 și de boli cardiovasculare

Bolile cardiovasculare, alături de diabetul zaharat de tip 2 reprezintă cele mai frecvente afecțiuni cronice la nivel mondial. Creșterea excesivă în greutate prin lipsa activității fizice și printr-o alimentație nesănătoasă este asociată cu cel mai mare risc de a dezvolta aceste boli, tulburările metabolice fiind frecvent întâlnite în cazul persoanelor sedentare. Pentru a reduce incidența globală a bolilor cardiovasculare și pentru a informa populația despre beneficiile sportului, o echipă de cercetători din cadrul University of Turku au investigat efectele unei sesiuni zilnice de 60 de minute de activitate fizică ușoară asupra corpului uman pe o perioadă de trei luni.
Studiul, realizat în cadrul Centrului PET Turku și al Institutului UKK din Finlanda, a inclus participanți de vârstă adultă, cu risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2, cu un stil de viață sedentar, fără activitate fizică zilnică. Ghidurile World Health Organization recomandă o activitate săptămânală de minimum 3 ore de exerciții fizice de intensitate moderată, un nivel inferior de activitate, cu petrecerea în majoritatea timpului în poziție de șezut fiind considerat sedentarism. Studiul de intervenție s-a desfășurat pe o perioadă de trei luni, datele fiind obținute prin împărțirea participanților în două grupuri experimentale.

Unul dintre grupuri a fost alcătuit din persoane instruite să limiteze timpul petrecut în șezut, nivelul de sedentarism fiind scăzut cu aproximativ o oră pe zi. Activitățile fizice zilnice au inclus exerciții de intensitate ușoară, prin petrecerea timpului în picioare, în mers, alături de câteva minute de exerciții de intensitate moderată, prin alergat sau mers pe bicicletă. Al doilea grup a fost alcătuit din persoane instruite să nu modifice stilul de viață, menținând un nivel alarmant de activitate sedentară, cu o alimentație nesănătoasă asociată.

Despre experimentul de față, profesorul doctorand Taru Garthwaite de la Universitatea din Turku din Finlanda a afirmat: „Ceea ce face designul nostru de cercetare să fie unic este faptul că timpul sedentar și activitatea fizică a ambelor grupuri au fost măsurate cu accelerometre pe parcursul întregii perioade de trei luni, în timp ce în studiile anterioare activitatea a fost de obicei măsurată doar pentru câteva zile la începutul și la sfârșitul perioadei de studiu. Acest lucru face posibil să primim mult mai multe informații despre schimbările reale de comportament pe o perioadă mai lungă de timp.”

Este important de menționat faptul că, pentru o persoană sedentară, a schimba stilul de viață poate reprezenta o provocare, fiind utile grupuri de suport, studii, programe speciale de susținere. Rezultatele studiului actual au fost promițătoare, întrucât grupul de intervenție a reușit să reducă timpul de sedentarism cu 50 de minute pe zi, în perioada de trei luni cercetătorii observând beneficii reale. Rezultatele au vizat reglarea nivelului de zahăr din sânge, sensibilitatea la insulină și sănătatea ficatului, toate aceste investigații fiind îmbunătățite semnificativ datorită unei mici schimbări în stilul de viață.

Profesorul Taru Garthwaite a adăugat: „Este un gând încurajator faptul că beneficiile pentru sănătate pot fi obținute doar prin reducerea timpului petrecut pe scaun și prin creșterea nivelului de activitate fizică de intensitate ușoară. Pentru mulți, acesta poate fi un punct de plecare mult mai ușor și accesibil decât creșterea exercițiilor fizice de intensitate crescută în timp scurt.”

Cu toate acestea, deși reducerea timpului petrecut stând pe scaun ar putea încetini dezvoltarea acestor boli, cercetătorii subliniază faptul că o creștere a nivelul de activitate fizică semnificativă în sensul unor sesiuni de exerciții de intensitate moderată spre intensă aduce mult mai multe beneficii. Astfel, reducerea ușoară a nivelului de sedentarism nu este suficientă în sine pentru a preveni bolile, atât timp cât persoana respectivă are mai mulți factori de risc pentru dezvoltarea de diabet zaharat de tip 2 și de boli cardiovasculare.

sursa: Science Daily