Reclamele la alimente modifică prioritățile și preferințele alimentare la copii

Alimentele de tip junk-food constituie un contribuitor substanțial la creșterea dramatică a ratelor de obezitate infantilă, diabet zaharat tip 2, dislipidemie și hipertensiune arterială. Copiii sunt expuși publicității la astfel de alimente cu multiple ocazii în cadrul unei singure zile.


Industria alimentară cheltuie anual în jur de 1.8 miliarde dolari doar pentru promovarea produselor destinate copiilor și adolescenților. De asemenea, se estimează că micuții cu vârste cuprinse între 2-5 ani vizionează în jur de 1000 de reclame într-un an, respectiv 2000 în cazul adolescenților.

Marketing-ul alimentar este considerat un factor de mediu fundamental în ceea ce privește supraalimentarea și formarea preferințelor alimentare nesănătoase, ambele având drept rezultat obezitatea în rândul copiilor.

Activitatea cerebrală și procesul de selecție a alimentelor

Studiile comportamentale au raportat o asociere puternică între receptivitatea la reclamele la alimente și cantitatea de alimente consumate.

De asemenea, potrivit cercetărilor, copiii supraponderali sunt mai ușor influențabili și responsivi la brandingul alimentar (noțiunea de brand se referă la o rețea de asocieri mentale cu un nume de marcă, în conformitate cu semnificații, experiențe proprii, imagini și intenții interconectate prin legături neuronale diferite ca intensitate).

Au fost documentate diferențe în ceea ce privește activarea cerebrală ca răspuns la stimulii transmiși prin intermediul publicității la alimente, cum sunt de exemplu logo-urile marilor lanțuri de fast-food. Mai exact, în momentul în care un copil care prezintă obezitate observă logo-ul unui brand al unui produs alimentar, s-a identificat o reducere a reactivității neurofuncționale a cortexului prefrontal – regiune corticală asociată cu auto-controlul.

Reclamele la alimente influențează preferințele alimentare și de gust

În urma cercetărilor realizate s-a demonstrat faptul că, vizionarea reclamelor la alimente poate modifica modul în care gustul influențează alegerea alimentelor, primând în această situație aspectul hedonic al mâncării (generarea plăcerii, a senzației de bine și de confort). De asemenea, rolul nutrițional și impactul asupra sănătății sunt neglijate.

„Reclamele la alimente ar putea îndemna copiii să fie mai atrași de unele produse alimentare specifice și îi determină să le dorească mai mult, în ciuda absenței unor beneficii pentru sănătate. Preocuparea pentru gust - alimentele de tip junk-food fiind celebre pentru palatabilitatea (savoarea) crescută - impune dificultăți pentru aparținători în ceea ce privește încurajarea unor comportamente și alegeri alimentare sănătoase. Aceste dovezi ar trebui să stea la baza unor decizii politice care să reglementeze cu responsabilitate metodele de promovare și comercializare a alimentelor în rândul copiilor și adolescenților.”, potrivit autorilor studiilor.

Mai mult decât atât, în situația în care este implicată și senzația de foame, efectele publicității asupra activității cerebrale a copilului sunt notabile.

Reclamele promovează alimente bogate în grăsimi, zaharuri și sodiu

În ultimii 30 de ani ratele de obezitate s-au dublat în rândul copiilor și s-au cvadruplat în cazul adolescenților, potrivit CDC (Centers for Disease Control and Prevention).

Natura exploatativă a publicității la alimentele destinate copiilor și adolescenților constituie un motiv de îngrijorare cu privire la potențialul dăunător pe care astfel de reclame îl manifestă asupra sănătății acestora.

Din păcate, cum este și situația României, nu sunt formulate directive legale pentru a controla, respectiv a interzice publicitatea și marketingul destinate copiilor și tinerilor.


Sursa: Medical News Today