Pete pe iris

Petele pe iris se mai numesc adesea nevi, reprezentând o formaţiune neobişnuită, colorată, ce poate creşte în interiorul globului ocular sau pe suprafaţa acestuia. (1)

Din punct de vedere anatomic, suprafaţa ochiului şi suprafaţa interioară a pleoapleor sunt acoperite de o membrană, denumită conjunctivă. Globul ocular este format dintr-o serie de componente:

• Corneea - reprezentând porţiunea clară, transparentă, în formă de cupolă, de pe suprafaţa oculară. Aceasta nu conţine vase de sânge şi este extrem de sensibilă la durere.
• Umoarea apoasă - localizată posterior de cornee (2)
• Iris - responsabil de reglarea cantităţii de lumină ce ajunge la nivelul ochiului
• Pupila - deschidere circulară din centrul irirsului. Irisul este responsabil de constricţia, respectiv dilatarea pupilei, în funcţie de lumina la care este expus globul ocular
• Cristalin - structură transparentă, localizată posterior de pupilă, ajută la focalizarea luminii pe retină
• Coroida - stratul mijlociu dintre retină şi sclerotică, conţine un pigment cu rol de a absorbi excesul de lumină
• Corpul ciliar - rol de a modifica forma cristalinului prin intermediul contracţiei muşchilor ciliari, permiţând focalizarea vederii la distanţă sau de aproape.
• Retina - strat fotosensibil format din celule cu conuri şi bastonaşe, adaptate pentru lumina puternică, respectiv pentru lumina slabă, întuneric
• Macula şi Fovea
• Disc optic - componentă a nervului optic
• Nervul optic - conduce informaţia senzorială vizuală către creier
• Sclerotica - formează stratul extern protector al globului ocular (3)

Nevul este format din melanocite, celule ce produc melanină, pigment ce colorează părul, pielea sau ochii. Aceste melanocite sunt răspândite uniform în întreg corpul, dar uneori, se pot aglomera, fapt ce duce la formarea de nevi. Există oameni ce se pot naşte cu astfel de nevi, fiind nevi oculari inofensivi, sau oameni ce le dezvoltă ulterior în viaţa adultă. Deşi sunt inofensivi, aceştia trebuie urmăriţi în mod regulat de către un medic oftalmolog, deoarece există riscul de a evolua către malignitate. (1)

Cauze

Există o serie de cauze ce pot conduce la apariţia petelor pe iris, precum:

• Nevul conjunctival
• Nevul irisului
• Pistruii irisului
• Nevul coroidal (4)
• Expunerea solară (5)

Nevul conjunctival este o leziune pigmentară ce apare la nivelul conjunctivei, acoperind o parte din suprafaţa ochiului. Culoarea acestuia poate varia dinspre galben spre maro şi poate deveni mai închisă sau deschisă odată cu trecerea timpului. De regulă, nu este o leziune canceroasă, dar necesită un consult oftalmologic. Acest tip de nev este influenţat de rasă, fiind mai frecvent la oamenii de culoare albă, cu piele deschisă la culoare şi apare preponderent în copilărie. (1, 4, 5)

Nevii irisului sunt reprezentaţi fie de pete pigmentate, de culoare neagră, fie de pete nepigmentate, ce apar pe suprafaţa colorată a irisului. Aceştia au dimensiuni de aproximativ 3 mm în diametru şi pot penetra stroma irisului, mergând până în profunzime. Pot produce o substanţă numită ectropion. Incidenţa acestor nevi este mai mare la femei, mai ales în jurul vârstei de 50 de ani. Sunt consideraţi a fi de cauză congenitală, din cauza proliferării accelerate a melanocitelor în timpul embriogenezei. În timp, aceştia au tendinţa de a creşte în dimensiuni şi de a-şi modifica forma. Sunt leziuni benigne, necanceroase, dar care îşi pot schimba caracterul spre malignitate. (4, 6)

Pistruii irisului sunt pete de culoare maro, ce apar pe suprafaţa irisului, la aproximativ 60 % dintre indivizi. Apar preponderent la persoanele în vârstă, fiind inofensive. Sunt formate din pigment de melanină, ce formează colonii atipice pe suprafaţa irisului, iar de obicei, nu au tendinţa de a evolua către melanom. (1, 4, 7)

Nevul coroidal se dezvoltă la nivelul coroidei, sub retină. Acest tip de nev poate fi identificat doar la un examen oftalmologic. Poate avea diverse culori, precum galben, maro, sau gri. Oftalmologul va verifica dacă acest nev este, în special, de culoare portocalie sau dacă se scurge lichid din interiorul acestuia. O astfel de constatare, atestă faptul că poate deveni un melanom coroidal de dimensiuni mici. În general, sunt leziuni benigne, necanceroase, dar există riscul de a evolua către malignitate. (1)

Expunerea solară poate dăuna şi poate creşte riscul de apariţie a nevilor. Acest lucru a fost demonstrat într-un studiu din 2017, ce atestă că oamenii ce petrec mai mult timp la soare sunt mai predispuşi acestor formaţiuni. (5)

Studiile efectuate până la momentul actual, consideră expunerea solară ca posibil factor de risc asociat cu apariţia bolilor dermatologice şi oftalmologice, precum pistruii de iris sau nevi. În dermatologie, apariţia petelor hiperpigmentate sunt asociate cu o expunere mare la soare pentru o perioadă mai lungă de timp. Spectrul UV al luminii, este bine cunoscut ca potenţator al melanogenezei. (7)

Simptome

Din punct de vedere al simptomatologiei, dezvoltarea acestor nevi pe suprafaţa irisului nu sunt însoţiţi de prezenţa altor simptome. Aceştia sunt stabili, dar odată cu trecerea timpului, işi pot schimba culoarea, lucru potenţat şi de pubertate sau sarcină. Uneori, o culoare mai întunecată poate fi asociată cu creştera în dimensiuni, motiv pentru care se recomandă monitorizarea constantă a acestora. (4)

Nevii de iris apar mai frecvent la persoanele cu ochi albaştri si sunt mai uşor de vizualizat.

Nevii coroidali sunt, de obicei, asimptomatici, chiar dacă prezintă scurgeri de lichid sau asociază o creştere anormală a vaselor de sânge. Având în vedere localizarea importantă a acestora la nivelul stratului coroidal, sub retină, poate provoca în timp pierderea vederii. Din cauza acestui fapt, este foarte importantă monitorizarea lor constantă, prin examenul de fund de ochi. (4)

Alte motive care indică prezentarea la medic sunt durerea oculară, dacă vedeţi lumini intermitente sau alte modificări ale câmpului vizual, precum si nevii prezenţi la nivel ocular ce prezintă modificări de formă, culoare sau dimensiune. (4)

Complicaţii

De obicei, nevii ce apar la nivel de iris sunt de origine benignă, necanceroase. Există totuşi riscul ca acestea să evolueze către un melanom ocular, motiv pentru care este recomandată prevenţia acestor nevi, prin controale regulate la medicul oftalmolog, mai ales dacă se observă modificarea formei sau culorii acestora. De regulă, se recomandă un control la fiecare 6 sau 12 luni. (4)

Posibile leziuni pigmentare ce pot să apară la examenul fundului de ochi, la nivelul ambilor ochi, pot indica o condiţie patologică cunoscută drept hipertrofia congenitală a epiteliului pigmentar retinian. (4)

Există câteva semne care pot indica o transformare malignă a formaţiunii, precum:

• Vârsta sub 40 de ani
• Prezenţa hemoragiei în camera anterioară a ochiului
• Creştere difuză ce se extinde în jurul marginii irisului, formând un melanom inelar
• Prezenţa ectropionului
• Însămânţarea tumorii în stroma irisului
• Glaucom secundar dezvoltat din cauza infiltrării tumorii sau deplasării anterioare a irisului (6)

Tratament

Având în vedere că marea parte a nevilor sunt inofensivi, aceştia nu necesită un tratament special, dar necesită un consult oftalmologic regulat, o dată la 6 luni, respectiv 12 luni. Aceştia necesită să fie monitorizaţi din punct de vedere al dimensiunii, formei sau dacă există modificări de culoare în timp. Deoarece una dintre cauzele apariţiei acestor nevi ai irisului este expunerea solară, se recomandă purtarea ochelarilor de soare pentru protecţia împotriva radiaţiilor UV.

Dacă un nev necesită să fie eliminat din cauza apariţiei de complicaţii, spre exemplu, leziuni maligne, melanom, se poate apela la intervenţia chirurgicală, în funcţie de succesul estimat al operaţiei. (4)

Concluzii

Petele pe iris sunt asemenea unor formaţiuni mici, de diverse culori şi dimensiuni, ce sunt în cea mai mare parte a lor, inofensive. Acestea pot fi de cauza congenitălă sau pot fi dobândite pe parcursul vieţii. Ele sunt caracterizate drept formaţiuni necanceroase, dar care în timp pot suferi modificări din punct de vedere al formei, culorii sau al dimensiunii şi pot evolua către un cancer. Din acest motiv, este recomandat controlul la oftalmolog atât de rutină, cu scopul de a preveni sau de a identifica în stadiu timpuriu orice formaţiune suspectă, cât şi controlul regulat la o anumită perioadă de timp, impus de medicul oftalmolog.