Beneficiile sportului pentru creier

Activitatea fizică regulată este recomandată atât pentru menținerea organismului într-o stare bună de funcționare și sănătate, dar și pentru prevenirea unor boli precum afecțiunile cardio-vasculare, diabetul sau bolile neurologice.

În ceea ce privește creierul, studiile realizate în ultimii ani arată că efectele sportului asupra sistemului nervos central nu sunt deloc de neglijat, o activitate fizică regulată contribuind în general la buna funcționare cerebrală, susținerea sănătății mentale și întârzierea sau reducerea impactului declinului cognitiv asociat cu îmbătrânirea.

Importanța sportului pentru creierul adulților sănătoși și a persoanelor cu afecțiuni neurologice și psihiatrice a fost și o temă de discuție în cadrul celui de-al 46-lea simpozion al Societății pentru Neuroștiințe (S.U.A). (1)

Cum contribuie activitatea fizică la sănătatea creierului?

Nu se cunosc cu exactitate toate modalitățile prin care activitatea fizică influențează creierul, dar cercetătorii consideră că numeroasele progrese din neuroștiințe și tehnicile imagistice cerebrale vor putea aduce mai multe informații privind această temă.

Cercetătorii consideră că o explicație pentru rolul benefic al sportului asupra creierului este legată de creșterea fluxului sanguin către anumite zone cerebrale în urma activității fizice, care susține eliberarea factorului neurotrofic derivat din creier (BDBF). Acesta este o proteină care:

• stimulează formarea de noi celule nervoase la nivelul hipocampului, zona cerebrală implicată în memorie, învățare, abilitățile de a planifica și a lua decizii;
• repară neuronii avariați și întărește conexiunile dintre celulele nervoase (sinapsele).

De asemenea, sportul contribuie direct la sănătatea creierului prin capacitatea sa de a reduce rezistența la insulină și inflamația. În plus, reduce riscul de căderi (frecvente mai ales la bătrâni) datorită îmbunătățirii echilibrului și coordonării. Indirect, activitatea fizică contribuie la sănătatea creierului prin reducerea nivelului de stres și anxietate, controlul nivelului de zahăr din sânge, îmbunătățirea somnului și a dispoziției și diminuarea riscului de atac cerebral. (1), (2), (3)

Ce efecte benefice are sportul asupra creierului?

Studiile realizate până acum sugerează o creștere în volum la nivelul cortexului prefrontal și temporal medial la persoanele care fac sport regulat și pe termen lung, zone unde sunt localizate procesele gândirii și memoriei, precum și o îmbunătățire a funcțiilor cognitive asociate cu zonele cerebrale respective. În continuare este o scurtă trecere în revistă a rezultatelor unor studii din ultimii ani privind efectele benefie ale activității fizice asupra creierului.

Un studiu din 2012 la care au participat femei cu vârste între 70 și 80 de ani (care prezentau semne ușoare ale deteriorării cognitive), a arătat că cele care au făcut exerciții de forță de două ori pe săptămână timp de 6 luni prezentau o îmbunătățire a unor funcții cognitive: capacitatea de concentrare a atenției și de luare de decizii și abilitatea de a rezolva conflicte. (2)

Înr-un studiu publicat în 2013 de cercetătorii de la Universitatea din Illinois, participanții de vârsta a treia care timp de 6 luni au avut un antrenament regulat constând în mers pe jos alert prezentau o creștere în dimeniuni a hipocampului și a nivelului proteinei BDBF, acesta fiind de altfel și prima cercetare care a arătat că dimensiunea hipocampului poate crește. (4)

O analiză (2014) a studiilor privind activitatea fizică, creirul și funcțiile cognitive a arătat următoarele:

• exercițiile de fitness cardio-respirator împiedică pierderea de materie albă și cenușie de la nivelul creierului care are loc odată cu îmbătrânirea și totodată îmbunătățește sănătatea structurală a unor zone cerebrale;
• principalele arii cerebrale influențate pozitiv de exercițiile de aerobic sunt cele implicate în memorie, atenție, controlul cognitiv al inhibiției, viteza de procesare a informațiilor. (5)

Activitatea fizică este și un factor important care contribuie la neuroplasticitate, respectiv procesul prin care creierul se modifică și se adaptează structural și funcțional ca răspuns la factorii și experiențele cu care interacționează. (1)


În ceea ce privește bolile psihiatrice, s-a studiat rolul activității fizice la pacienții cu schizofrenie, o tulburare care între 5 și 20 de ani de ani de prezență, duce la pierderea de materie cenușie la nivelul cortexului prefrontal dorsolateral, unde sunt localizate procese cognitive precum atenția, procesarea informațiilor top-down și rezolvarea de probleme. În urma studiilor realizate, cercetătorii de la Universitatea din California au observat că persoanele aflate la debutul bolii (primul episod schizofrenic) care făceau sport aveau o performanță mai bună la testele de memorie verbală și cogniție socială decât cele care aveau un nivel minim de activitate fizică. (1)

Sportul nu înseamnă doar menținerea corpului într-o formă bună, ci contribuie și la vitalitatea și funcționarea sistemului nervos central. Indiferent de vârstă și de experiența anterioară privind activitatea fizică, nu este niciodată prea târziu să începeți să faceți sport.