O enzimă activă ar putea ajuta la maximizarea beneficiilor morcovilor

Este bine cunoscut că morcovii conțin beta-caroten, un compus bioactiv precursor al vitaminei A care le determină culoarea portocalie. Totuși, pentru a beneficia de toate avantajele acestor legume, este necesară o enzimă activă care să producă vitamina A.
Potrivit studiilor, transformarea beta-carotenului în vitamina A scade nivelul colesterolului rău (LDL-colesterol) în sânge, protejând împotriva aterosclerozei. La nivel mondial, bolile aterosclerotice sunt principala cauză de deces.

Recent, au apărut două studii care au încercat să explice mai bine efectele beta-carotenului asupra sănătății cardiovasculare. Primul studiu a fost publicat în Journal of Nutrition, analizând sângele și probele de ADN de la 767 adulți tineri sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani. Rezultate au arătat că există o corelație între activitatea BCO1 și nivelul colesterolului rău în sânge. BCO1 sau beta-caroten oxigenaza 1 este o enzimă care facilitează conversia beta-carotenului la vitamina A. S-a observat că persoanele cu o variație genetică ce determină o versiune mai activă a BCO1 aveau nivele mai scăzute de colesterol în sânge.

Al doilea studiu, efectuat pe cobai și publicat în Journal of Lipid Research, a ajuns la aceleași concluzii cu primul studiu efectuat pe oameni. Astfel, șoriceii cărora li s-a administrat beta-caroten au raportat nivele mai reduse de colesterol, dezvoltând leziuni aterosclerotice mai mici la nivelul arterelor. Concluziile sugerează că șoriceii hrăniți cu beta-caroten sunt mai protejați împotriva aterosclerozei decât cei care mănâncă alimente fără acest compus.
Mai mult, al doilea studiu a investigat căile biochimice ale proceselor, observând că ele se petrec la nivel hepatic. Ficatul este organul în care se produc și se secretă lipoproteine, inclusiv LDL-colesterolul. Rezultatele au arătat că la cobaii cu nivele crescute ale vitaminei A, secreția lipidelor în sânge scade.

Deși nivelele ridicate de beta-caroten în sânge se corelează cu o sănătate mai bună, ar putea de asemenea să sugereze o enzimă BCO1 mai puțin activă, care nu transformă beta-carotenul din alimente în vitamina A.

Aproximativ jumătate din populație deține o variantă mai puțin activă a enzimei BCO1, indicând faptul că organismul este mai lent în a produce vitamina A dintr-o legumă. Prin urmare, ei ar putea necesita preluarea directă a acestei vitamine din surse animale, spre exemplu lapte sau brânză.

sursa: Science Daily