Modelele alimentare suboptime pot accelera îmbătrânirea biologică

Calitatea dietei joacă un rol esențial în reducerea mortalității și morbidității, fiind asociată cu riscuri mai mici de afecțiuni cardiovasculare și diabet de tip 2. Dietele bogate în legume, fructe, leguminoase, nuci, cereale integrale și pește și sărace în carne roșie și procesată, lactate grase și carbohidrați rafinați s-au dovedit eficiente în menținerea sănătății și în reducerea riscului de deces prin diverse cauze.
Un mecanism-cheie prin care dieta poate influența sănătatea și longevitatea îl reprezintă modificările epigenetice, în special metilarea ADN (DNAm). Aceasta poate indica gradul de îmbătrânire biologică, diferit de vârsta cronologică. Mai multe „ceasuri epigenetice” – precum GrimAge și DunedinPACE – pot estima ritmul de îmbătrânire și au fost validate ca predictori pentru morbiditate și mortalitate.

Majoritatea studiilor privitoare la legătura dintre dietă și îmbătrânirea biologică au vizat persoane de vârstă mijlocie sau înaintată. Cu toate acestea, tânăra adultă (18–35 ani) este o perioadă marcată de schimbări majore în stilul de viață (plecare de acasă, intrarea la facultate sau în câmpul muncii, etc.). Dieta se poate deteriora în acest interval, iar bolile asociate dietei necesită adesea zeci de ani pentru a se manifesta. Prin urmare, este important de examinat relația dietă–îmbătrânire încă de la începutul vieții adulte.

Un alt element de inovație al acestui studiu îl reprezintă abordarea tip „a posteriori” (Analiza clasei latente – LCA), care grupează persoanele în funcție de obiceiurile alimentare efective, spre deosebire de metodele „a priori” (de exemplu, scorurile dietetice teoretice). De asemenea, designul de tip gemeni permite distincția între factorii genetici, de mediu partajat și de mediu individual.

Metodologia studiului

Participanți și date colectate

• Eșantionul: Au fost incluse 826 de persoane (gemeni) cu vârste cuprinse între 20 și 26 de ani din cohorta finnTwin12 (Finlanda). S-au obținut date despre 726 de indivizi (363 perechi de gemeni) pentru analizele între gemeni.
• Date dietetice: Participanții au completat un chestionar frecvență-alimentar pentru 52 de alimente și băuturi nonalcoolice, ajustat în funcție de obiceiurile alimentare tipice finlandeze. A fost calculată cantitatea de macro- și micronutrienți (excluzând alcoolul).
• Metilarea ADN: Probe de sânge venos au fost supuse secvențierii de tip Infinium HumanMethylation450 sau MethylationEPIC BeadChip. Au fost utilizate două ceasuri epigenetice moderne: PC-GrimAge (variația reziduală față de vârsta cronologică denumită AAPC-Grim) și DunedinPACE (rată a îmbătrânirii biologice).
• Covariate: Indicele de masă corporală (IMC), activitatea fizică (chestionar Baecke), fumatul, consumul de alcool.

Analize statistice

• S-a folosit Analiza clasei latente (LCA) pentru a identifica modele alimentare similare (1–7 clase). Conform criteriilor informaționale (BIC, aBIC) și a entropiei, s-a ales o soluție cu 6 clase.
• S-au efectuat analize de regresie liniară în trei modele succesive, ajustând treptat pentru sex, aport energetic, fumat, alcool, IMC și activitate fizică.
• Analizele au fost repetate la nivel de perechi de gemeni (toate perechile, dizigotice și monozigotice) pentru a disocia efectele genetice și de mediu.

Rezultate

Modelele alimentare identificate

• Fast-food bogată, fructe și legume scăzută: Consum ridicat de produse tip fast-food, carne grasă, băuturi îndulcite, margarină-butter blend și aport scăzut de legume, fructe, cereale integrale, pește și lactate slabe.
• Pe bază de plante: Consum ridicat de fructe, legume, cereale (fulgi, musli), iaurt, uleiuri vegetale, ceai; consum scăzut de pește, carne, fast-food.
• Conștientă de sănătate: Favorează carnea slabă, produse lactate degresate, legume, fructe, cereale integrale și consum redus de fast-food, carne grasă, băuturi îndulcite.
• Occidentală cu pește rar: Ridicat în produse din carne procesată (mezeluri grase, salam), fast-food, băuturi carbogazoase, margarină-butter blend și scăzut în legume, fructe, pește, cereale integrale.
• Occidentală cu pește obișnuit: Consum ridicat de cartofi fierți/piure, orez, paste, carne (inclusiv procesată), pui, pește, fast-food, băuturi îndulcite și sucuri, lactate cu conținut scăzut de grăsime.
• Echilibrată medie: Nivel mai echilibrat, cu aport ridicat de pâine de secară, legume, fructe, pește, ceai și cantități moderate din restul alimentelor.

De regulă, bărbații au apărut mai frecvent în tiparele Occidentale, caracterizate de carne procesată și fast-food, iar femeile au prevalat în tiparele Pe bază de plante, Conștientă de sănătate și Echilibrată medie, mai bogate în fructe și legume, cu un consum mai scăzut de alcool și cu un procent mai mare de nefumători.

Asocierea dietelor cu îmbătrânirea biologică

• PC-GrimAge (AAPC-Grim): Comparativ cu Fast-food bogată, fructe și legume scăzută, s-a observat o îmbătrânire biologică mai lentă (valori AAPC-Grim mai scăzute) la dietele Pe bază de plante, Conștientă de sănătate și Echilibrată medie. Totuși, efectul s-a atenuat după ajustările pentru fumat, alcool, IMC și activitate fizică, rămânând semnificativ mai ales pentru Conștientă de sănătate și parțial pentru Echilibrată medie.
• DunedinPACE: Dieta Pe bază de plante a fost asociată cu un ritm mai lent de îmbătrânire, față de Fast-food bogată, fructe și legume scăzută, dar semnificația statistică a dispărut după ajustările complete.
• Diferențe între sexe: Efectele asupra DunedinPACE au fost mai pronunțate la bărbați decât la femei (îndeosebi în grupul Echilibrată medie), în timp ce pentru PC-GrimAge nu s-au observat diferențe clare.
• Efectul IMC: Într-un model interactiv, la indivizii cu IMC scăzut, dieta Fast-food bogată, fructe și legume scăzută a fost asociată cu accelerarea îmbătrânirii, comparativ cu celelalte diete.

Analize în perechi de gemeni

Asocierile au fost replicate în rândul perechilor de gemeni dizigoți (DZ), sugerând că factorii de mediu partajat nu explică integral relația între dietă și îmbătrânirea biologică. În perechile monozigote (MZ), efectele au fost mai puțin evidente, indicând că factorii genetici pot influența parțial aceste asocieri.

Concluzii

Rezultatele indică faptul că tinerii adulți care adoptă diete bogate în fructe și legume, cu aport scăzut de carne procesată, fast-food și băuturi îndulcite prezintă un ritm mai lent de îmbătrânire biologică. Ajustările pentru fumat, consumul de alcool, activitatea fizică și IMC reduc parțial această asociere, subliniind că dieta și alți factori de stil de viață acționează sinergic. În plus, o parte din asociere poate fi confundată genetic, după cum arată analiza gemenilor.

Implicații practice: Este esențială menținerea încă din tinerețe a unui stil alimentar sănătos (cu accent pe alimente integrale, vegetale și surse slabe de proteine) pentru a reduce riscul de boli cronice la vârste mai avansate. Investigarea îmbătrânirii biologice în funcție de dietă, mai ales în rândul tinerilor, poate orienta către intervenții precoce și personalizate pentru prevenirea afecțiunilor asociate vârstei.