Legătura dintre caracteristicile alimentelor și preferințele alimentare

©

Autor:

Legătura dintre caracteristicile alimentelor și preferințele alimentare

Un studiu virtual recent publicat în revista Appetite a evaluat caracteristicile alimentelor, cum ar fi compoziția, și contribuția acestora la recompensa/preferința alimentară și plăcerea gustului, implicând 224 de participanți recrutați online prin rețelele de socializare și recomandări.

Detalii studiu

  • Caracteristici testate: Cercetătorii au testat trei caracteristici ale alimentelor: densitatea energetică (kcal/g), nivelul de procesare conform sistemului de clasificare NOVA și raportul carbohidrați-grăsimi (CF).
  • Metodologie: Studiul a creat trei brațe de studiu bazate pe densitatea energetică, nivelul de procesare și raportul CF, fiecare cu un link unic de sondaj. Brațul densității energetice a inclus 32 de alimente, împărțite în alimente cu densitate energetică scăzută, medie-scazută, medie-înaltă și înaltă, iar brațul nivelului de procesare a inclus 24 de alimente categorisite în alimente neprocesate și minim procesate, procesate și ultraprocesate. Brațul raportului CF a avut 24 de alimente împărțite în alimente cu un raport ridicat de carbohidrați, un raport similar de carbohidrați și grăsimi și un raport ridicat de grăsimi.

Rezultate

  • Preferințe alimentare: Alimentele cu densitate energetică ridicată au fost cele mai apreciate și valorizate în brațul densității energetice. Alimentele care conțin cantități similare de carbohidrați și grăsimi (combo) au fost mai apreciate și valorizate decât alimentele de aceeași densitate energetică, dar care conțin fie carbohidrați, fie grăsimi.
  • Procesarea alimentelor: Contrar ipotezei lor, cercetătorii au observat că aprecierea pentru alimentele ultraprocesate nu a depășit-o pe cea a alimentelor procesate, iar valoarea lor de recompensă a fost chiar mai mică decât cea a alimentelor procesate. Scorurile medii de dorință pentru alimentele ultraprocesate au fost semnificativ mai scăzute decât pentru alimentele procesate, minim procesate și neprocesate.
  • Analiza recompensei alimentare: Analizând recompensa alimentară, aprecierea și intensitatea gustului a 52 de alimente diferite, s-a constatat că recompensa alimentară nu a fost legată de densitatea energetică, dar a variat semnificativ cu nivelurile de procesare și raportul CF. Rezultatele pentru apreciere au fost similare cu cele pentru recompensa alimentară, dar cele pentru nivelul de procesare nu au corespuns îndeaproape rezultatelor pentru apreciere.

Concluzii

  • Implicații: Studiul a adus contribuții semnificative la înțelegerea științifică a preferințelor și aversiunilor alimentare, prezentând mai multe rezultate noi. A arătat că alimentele care combină cantități egale de carbohidrați și grăsimi (combo) au fost apreciate (plăcute la gust) și mai dorite. Contrar presupunerilor larg răspândite, alimentele cu densitate energetică mai mare și niveluri de procesare nu au fost evaluate ca având un gust mai bun sau fiind mai dorite.

Data actualizare: 27-12-2023 | creare: 27-12-2023 | Vizite: 506
Bibliografie
Rogers, P. J., et al. (2023).
Evidence that carbohydrate-to-fat ratio and taste, but not energy density or NOVA level of processing, are determinants of food liking and food reward.
Appetite.
doi:https://doi.org/10.1016/j.appet.2023.107124.
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: