Diferențe observate la nivel neurologic între copiii cu sau fără tulburare de alimentație compulsivă

Densitatea materiei gri în creierul copiilor cu vârsta de 9 sau 10 ani care suferă de tulburarea de alimentație compulsivă (binge eating), ce se caracterizează prin supraalimentarea necontrolabilă, este mai mare decât în creierul copiilor de aceeași vârstă sănătoși, arată un nou studiu.
Constatările studiului sugerează că dezvoltarea anormală a centrelor pentru recompense și inhibare din creier ar putea juca un rol. La copiii cu tulburare de alimentație compulsivă, cercetătorii au remarcat o creștere a densității materiei gri în zonele „tăiate” de regulă în timpul dezvoltării creierului sănătos.

Pentru studiu, cercetătorii au analizat scanările creierului și alte date de la peste 140 de copii cu sau fără o tulburare de alimentație compulsivă diagnosticată, care au făcut parte anterior dintr-un studiu longitudinal de dezvoltare cognitivă. O comparație a datelor a evidențiat o creștere a densității materiei gri în anumite zone ale creierului, apărută exclusiv în rândul copiilor cu un comportament alimentar compulsiv.

Regiunea menționată de cercetători este de regulă activă exclusiv până la vârsta de 10 ani, rolul său în faza de dezvoltare a creierul fiind acela de eliminare a sinapsele care nu mai sunt utilizate, pentru a crește astfel eficientă creierului. O perturbare a activității regiunii în cauză este asociată cu diferite tulburări psihiatrice.

Tulburarea de alimentație compulsivă constituie o problemă de sănătate frecventă în mod special în țările dezvoltate socio-economic, caracterizată prin episoade frecvente de consum al unei cantități mari de alimente și printr-un sentiment al lipsei de control asupra comportamentului alimentar. Tulburarea de alimentație compulsivă crește semnificativ riscul de obezitate, sindrom metabolic, o funcționare anormală a inimii și gânduri suicidare. Obiectivele actuale de tratament includ reducerea frecvenței episoadelor de alimentație compulsivă prin eliminarea alimentelor „declanșator", precum și abordarea anxietății sau depresiei subiacente.

sursa: Science Daily
foto: USC News