Laptele stimulează bacteriile prietenoase cu intestinul, în timp ce brânza modifică echilibrul microbiomului, arată cercetările

Un studiu preliminar publicat în Nutrients a investigat asocierile dintre consumul de lactate și compoziția microbiotei intestinale asociate mucoasei colonice la persoane cu colonoscopie normală. Cercetarea a fost realizată pe un grup de veterani din Houston, Texas, și publicată recent, evidențiind rolul potențial al produselor lactate asupra sănătății intestinale.
Produsele lactate (lapte, brânzeturi, iaurturi, unt) sunt bogate în nutrienți (proteine, grăsimi, carbohidrați, calciu, vitamine B2, B6, B12, D, K etc.), însă studiile epidemiologice oferă rezultate variate despre impactul lor asupra bolilor cronice (inclusiv cancerul). Mai multe cercetări au remarcat beneficii legate de lactatele fermentate, precum îmbunătățirea sănătății osoase, scăderea tensiunii arteriale și reducerea riscului de boli cardiovasculare sau diabet. Există însă și studii care asociază consumul crescut de lapte și alte lactate cu un risc cardiovascular sporit sau o mortalitate generală mai mare.

În același timp, dovezile privind efectele lactatelor asupra inflamației nu susțin existența unui efect proinflamator marcat; unele studii chiar sugerează o ușoară diminuare a inflamației sistemice în rândul consumatorilor. În plus, pentru a înțelege mai bine impactul asupra sănătății, devine din ce în ce mai relevant să investigăm compoziția microbiotei intestinale, un ecosistem implicat în multiple funcții (metabolismul nutrienților, menținerea integrității mucoasei intestinale, imunomodulare).

Majoritatea cercetărilor publicate s-au concentrat pe microbiota din materiile fecale, însă microbiota asociată mucoasei (cea care aderă la peretele colonului) poate avea o relevanță și mai mare pentru imunitatea locală și inflamația sistemică. Deși există studii privind efectele lactatelor asupra compoziției fecale, impactul produselor lactate asupra microbiotei asociate mucoasei colonice era puțin investigat.

Detaliile studiului

Metodologie și participanți

Studiul a fost de secțiune transversală, incluzând veterani programați pentru colonoscopie (august 2013 - aprilie 2017) la Centrul medical pentru afacerile veteranilor Michael E. DeBakey, Houston, Texas. Au fost excluși:

Pacienți cu boli inflamatorii intestinale, istoric de cancer invaziv (exceptând cancerele de piele non-melanom), polipi colorectali recenți și alte afecțiuni severe.
Persoane care au folosit recent antibiotice (în ultimele 3 luni) sau au suferit intervenții chirurgicale majore în ultimul an.
Persoane care și-au modificat regimul alimentar în ultimele 3 luni ori aveau afecțiuni cunoscute (hepatită, HIV etc.) ce puteau influența compoziția microbiotei.

Din 612 persoane înscrise inițial, doar 34 (care au avut colonul aparent normal la colonoscopie și au îndeplinit criteriile de includere) au fost incluse în analiza finală. Pentru aceste persoane, biopsiile din colon (1-6 probe de la cec la rect) au fost supuse secvențierii 16S rRNA, pentru a caracteriza microbiota asociată mucoasei.

Colectarea datelor

Informațiile despre stilul de viață și consumul alimentar (cantitatea zilnică de lactate) au fost obținute prin intermediul unui chestionar validat (Block FFQ-2005).
S-au calculat nutrienții (calciu, vitamine, lactoză etc.) ajustați în funcție de aportul caloric.
De asemenea, s-a calculat scorul Healthy Eating Index (HEI) pentru a evalua calitatea generală a dietei.
Pentru analiza microbiotei, s-a folosit amplificarea regiunii V4 a genei 16S rRNA, iar secvențierea a fost realizată pe platforma MiSeq (Illumina), cu analiza ulterioară a datelor folosind pachete bioinformatice specializate (USEARCH, UCHIME, SILVA v128, ATIMA).

Analiza statistică

Consumul de lactate a fost împărțit în două categorii (mai mare vs. mai mic decât mediană) pentru fiecare tip de produs: lactate totale, lapte, brânzeturi, iaurt.
S-au aplicat teste de comparație (Student, Fisher, Mann-Whitney) și s-a folosit regresia binomială negativă pentru date panel, cu ajustări pentru factori de confuzie (vârstă, rasă, IMC, fumat, alcool, diabet, hipertensiune, scor HEI, segmentul de colon de unde provenea biopsia).
Pentru semnificația statistică s-a considerat p<0,05 (sau q<0,05 după corecția pentru comparări multiple).

Rezultate

Caracteristici generale și consum de lactate

Vârsta medie a participanților: 62,7 ani. Au participat în mare parte bărbați (doar o singură femeie).
Consumul mediu a fost destul de redus comparativ cu alte studii: 0,57 porții/zi de lactate totale, 0,24 căni/zi de lapte, 0,27 porții echivalente-lapte/zi de brânză, 0,002 căni/zi de iaurt.

Alpha-diversitatea și beta-diversitatea

Alpha-diversitatea bacteriană (Shannon index) a fost mai mare la cei cu un consum ridicat de lactate totale și lapte, precum și la cei cu consum mai scăzut de brânzeturi. Consumarea iaurtului a avut mai puțin impact asupra diversității.
Analiza beta-diversității (structura și compoziția bacteriană) a arătat diferențe semnificative între categoriile de consum (crescut vs. scăzut) pentru toate categoriile de lactate (lactate totale, lapte, brânzeturi, iaurt).

Diferențe la nivel de filum și gen bacterian

Filum Bacteroidetes: scădere a abundenței relative la cei cu un consum mai mare de lactate totale, brânzeturi sau iaurt (q<0,05).
Filum Verrucomicrobia: creștere a abundenței la cei cu aport mai mare de lapte și lactate (q<0,05), fiind remarcată și Akkermansia ca gen reprezentativ.
Filum Fusobacteria: mai ridicat la cei cu aport crescut de lactate totale și brânzeturi (q<0,05).

La nivel de genuri bacteriene:

Faecalibacterium și Haemophilus: abundență mai mare la consumatorii cu aport crescut de lactate totale și lapte.
Akkermansia: abundență mai ridicată la aport crescut de lapte. Este implicată în îmbunătățirea integrității mucoasei intestinale și metabolismul glucozei.
Bacteroides: abundență redusă la cei care consumă mai multe lactate totale și brânzeturi.
Subdoligranulum: scade la consumatorii cu aport crescut de brânzeturi.
Bifidobacterium: ușor mai mare la cei cu aport crescut de lactate totale.

Analize suplimentare și posibile mecanisme

În modelele ajustate, se confirmă efectele pozitive pentru Faecalibacterium (asociat frecvent cu reducerea inflamației) și Akkermansia, însă parțial explicate de conținutul de lactoză din lapte.
Diferențele între lapte și brânzeturi pot fi datorate concentrației mai mari de lactoză în lapte (care acționează ca prebiotic) față de brânzeturi (unde lactoza se reduce prin fermentare).

Concluzii

Acest studiu preliminar, care a utilizat probe de mucoasă colonică, evidențiază faptul că:

Consumarea mai multor lactate și lapte se asociază cu o compoziție microbiană cu potențial benefic (creșterea unor genuri precum Faecalibacterium și Akkermansia).
Consumarea mai multor brânzeturi pare să modifice diferit flora asociată mucoasei (de exemplu, reducând Subdoligranulum și Bacteroides).
Efectele lactatelor asupra microbiotei nu sunt uniforme: tipul de produs (lapte vs. brânzeturi vs. iaurt) și conținutul specific de nutrienți (lactoză, grăsimi, culturi bacteriene) pot genera diferențe semnificative în compoziția bacteriană.

Studiul sugerează că laptele și alte produse lactate ar putea promova o microbiotă mai diversă și mai benefică, cu potențiale implicații pozitive pentru sănătate. Totuși, fiind un studiu transversal cu un număr relativ mic de participanți (în mare parte bărbați), sunt necesare cercetări suplimentare pe grupuri mai ample și mai diverse, pentru a înțelege pe deplin rolul microbiotei colonice asociate consumului de lactate. De asemenea, abordările metagenomice și metabolomice pot identifica mai precis tulpinile bacteriene și metabolii responsabili de aceste efecte și pot facilita intervenții nutriționale personalizate care să vizeze optimizarea stării de sănătate prin dieta bogată în lactate.

Data actualizare: 21-02-2025 | creare: 21-02-2025 | Vizite: 47

Bibliografie

Chen E, Ajami NJ, White DL, et al. Dairy Consumption and the Colonic Mucosa-Associated Gut Microbiota in Humans—A Preliminary Investigation. Nutrients. (2025), DOI: 10.3390/nu17030567, https://www.mdpi.com/2072-6643/17/3/567

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!

Alte articole din aceeași secțiune:

Cum influențează ora la care iei micul dejun riscul de obezitate, dacă ai diabet tip 2

Un studiu publicat recent în jurnalul științific Diabetic Medicine și-a propus să analizeze relația dintre te...

Ceaiul verde are efecte benefice pentru învățarea prin recompensă

Un studiu publicat în 2013 în Nutrition Journal a indicat faptul că un consum frecvent de ceai verde are nu doar...

Consumul mai multor alimente bogate în flavonoide poate încetini îmbătrânirea și stimula sănătatea creierului

Procesul de îmbătrânire este marcat de o scădere treptată a capacităților fizice și mentale, ceea...

Eliminarea unei porții de carne din alimentație afectează negativ cantitatea de nutrienți obținuți
Aportul de grăsimi vegetale și animale corelat cu riscul de mortalitate
Relația dintre cantitatea de carbohidrați din dietă, sănătatea intestinală și riscul de obezitate
Trecerea la o dietă bazată pe consumul de legume poate înrăutății deficiențele nutritive

Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:

Lactatele cresc eficiența probioticelor adăugate

Efectele probioticelor asupra menținerii sănătății depind de sursa lor, respectiv de alimentele, băuturile sa...

Colina joacă un rol important în sănătatea inimii și a creierului la adulți

Diferite concentrații de colină – vitamină din complexul B - și compuși similari din sânge par să influen�...

Laptele crud versus laptele pasteurizat: un risc de 840 de ori mai mare de îmbolnăvire

În căutare de produse organice, minim procesate, cererea pentru lactate și derivate nepasteurizate este în cont...

Consumul de lactate a fost asociat cu o majorare a densității osoase la bărbații peste 50 ani

Consumul de lactate scade riscul mortalității și al bolilor cardiovasculare

Cele mai bune lactate

Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:

Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.

intră pe forum