Microbiomul intestinal are un rol foarte important pentru o viaţă sănătoasă

Microbiomul intestinal joacă un rol esențial în bolile cronice și în modul în care se manifestă efectele fiziologice ale alimentaţiei.

Un studiu recent publicat în Cell & Host Microbe tratează actualele recomandări nutriționale din punctul de vedere al microbiotei intestinale, sugerând că efectele alimentației sunt mediate de interacțiunea gazdă-microbiom intestinal.

Recomandările în vigoare s-au concentrat pe importanța includerii legumelor, fructelor și cerealelor integrale în alimentație, precum și evitarea consumului alimentelor procesate.
Ghidurile de nutriție din mai multe țări recomandă în acest context limitarea aportului de alimente ce conțin adaos de zahar, sare sau grăsimi saturate.

Consumul de legume, leguminoase și semințe este în mod particular recomandat pentru că acestea conțin fibre, care prin fermentare constituie substratul de creștere al microorganismelor care alcătuiesc microbiota intestinală.

În plus, aceste fibre previn pierderea de mucus și proliferarea bacteriană în stratul de mucus, împiedicând apariția inflamației și infecției în aceste zone.
Fermentarea acestor fibre mai duce și la producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFAs), care au printre efecte creșterea producției hormonilor de sațietate, creșterea lipolizei țesutului adipos și o mai bună sensibilitate la insulină.

Nucile aduc acizi grași nesaturați, fibre și fitochimicale care influențează interacțiune microbiom-gazdă.
Peştele este considerat o proteină de înaltă calitate, fiind o sursă naturală foarte importantă de acizi grași omega-3. Aceștia au efect cardio-protector și îmbunătățesc compoziția microbiotei.

Din cealaltă direcție, microorganismele care intră în alcătuirea microflorei intestinale participă la transformarea fitochimicalelor, crescându-le biodisponibilitatea și absorbția, dar și efectele antioxidative.

Prin comparație, alimentele procesate duc la o compoziție a microbiomului dăunătoare organsimului.

Ele favorizează proliferarea bacteriană și influențează în mod negativ funcția imunitară și endocrină, putând conduce la inflamație și colită.

Anumite tipuri de alimentație, cum ar fi dieta mediteraneană pot modifică pozitiv funcția și compoziția microbiomului intestinal.

Această dietă recomandă consumul de ulei de măsline, fructe, legume, cereale integrale, leguminoase și semințe și în același timp aportul moderat de pește, ouă, lactate și carne albă.

Consumul de carne roșie și procesată este limitat.

Așadar, sănătatea și starea de bine sunt strâns legate de microbiomul intestinal și studiile viitoare vor trebui să găsească tipare de alimentație care să contribuie la prevenirea și managementul bolilor prin alimentație.

sursa: News Medical
foto: marilyn barbone / Shutterstock.com