Interacțiunile sociale sunt legate de percepția scopului în viață

Un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Northwestern arată că între interacțiunile sociale și percepția unui scop în viață există o legătură strânsă, în special la persoanele în vârstă. Conform oamenilor de știință, studiul a fost realizat prin intermediul chestionării unui grup de 100 de persoane cu o vârstă medie de 71 de ani în legătură cu interacțiunile sociale pe care le-au avut în decursul unei zile.
Gabrielle Pfund, doctorand la universitatea americană și autor al studiului, afirmă că, în urma analizei răspunsurilor participanților la întrebarea „Cât de mult crezi că viața ta a avut un scop astăzi?”, ce au reprezentat un scor de la unu la cinci, s-a constatat faptul că scorul pe care aceștia îl furnizau tindea să fie mai crescut dacă în decursul zilei au avut interacțiuni sociale pozitive. În schimb, contrat așteptărilor specialiștilor, scorul nu a fost influențat de statutul de angajare sau relațional pe care aceștia îl declarau. Autoarea explică faptul că sentimentul de a avea un scop este reprezentat de perceperea unor obiective personale și a unor direcții care ghidează în timpul vieții o persoană. Aceasta menționează că limitarea cercetărilor anterioare este caracterul binar pe care acestea le aveau, întrucât contorizau prezența sau absența scopului în viață la un moment dat, fără să ia în considerare modificările dinamice din timpul vieții și factorii care pot influența perceperea acestuia.

În plus, influența interacțiunilor sociale asupra percepției unui scop în viață este valabilă la toate persoanele, având cel mai mare impact la persoanele în vârstă. Conform specialiștilor, interacțiunile sociale negative de pe parcursul zilei determinau ca, seara, participanții să atribuie un scor mai scăzut chestionării privind percepția unui sens în viață. Cu toate acestea, autorii evidențiază și anumite limitări ale studiului, precum faptul că datele pe care le-au folosit în cadrul analizei provin de la centre din Zurich, Elveția și, în general, de la persoane cu stare de sănătate bună. Aceștia nu pot aprecia, în consecință, influența pe care o stare de sănătate mai precară o poate avea asupra dinamicii dintre interacțiunile sociale și percepția unui sens al vieții. De asemenea, starea de sănătate trebuie să fie inclusă în analiză deoarece rezultatele cercetărilor anterioare au demonstrat faptul că percepția unui sens în viață determină o scădere a incidenței bolii Alzheimer sau a afecțiunilor cardiovasculare.

sursa: Science Daily