Diferențele de sex în ceea ce privește sănătatea și boala

Bărbații și femeile împart majoritatea genomului, ceea ce diferă între ei fiind doar câteva gene localizate pe cromozomii X și Y. Totuși, activitatea genelor, adică expresia lor asupra celulelor și țesuturilor determină deosebiri între cele două sexe.
Expresia diferită a genelor la sexul masculin și feminin influențează riscul, incidența, prevalența, severitatea și vârsta de debut a multor boli, inclusiv cancer, patologii autoimune, boli cardiovasculare și tulburări neurologice.

Deși între cele două sexe s-au observat diferențe la nivel genetic în numeroase țesuturi, spre exemplu ficat, cord și creier, acestea nu sunt foarte bine înțelese. Majoritatea deosebirilor între bărbați și femei par să rezulte din diferențele în expresia genelor autozomale comune ambelor sexe, mai degrabă decât în expresia genelor de pe cromozomii sexuali.

Un nou articol publicat în revista Science face o analiză a ultimelor studii legate de variația expresiei genice în funcție de sex.

Rezultatele arată că peste o treime din toate genele au o exprimare diferită în funcție de sexul persoanei în cel puțin un țesut.

Diferențele legate de sex în ceea ce privește expresia genică se întâlnesc la mamifere, deși rolul relativ asupra dezvoltării bolilor poate fi doar speculat. Cel mai probabil, selecția naturală a influențat multe din aceste caracteristici. Spre exemplu, apariția mamiferelor cu placentă în urmă cu 90 de milioane de ani ar fi putut determina diferențe în ceea ce privește funcția imunitară la femele și masculi.

Deosebirile între sexe, conturate în trecutul îndepărtat, și-au lăsat amprenta asupra mamiferelor din zilele de astăzi, inclusiv asupra speciei umane. Astfel, bolile autoimune au o rată mai mare de apariție la femei iar cancerele, la bărbați.

Deși influențează înțelegerea prevalenței și severității bolilor, exprimarea diferită a genelor între cele două sexe a început recent să devină subiect de interes pentru lumea cercetătorilor. Oamenii de știință spun că utilizarea până acum în studii a subiecților de rasă caucaziană de vârstă mijlocie a revelat doar o parte a realității. Aceste cercetări nu reușesc de cele mai multe ori să arate diferențele de sex, oferind o imagine neclară a realității și determinând punerea unor diagnostice și instituirea unor tratamente universal valabile.

Sugestia autorilor articolului este ca cercetătorii să fie mai atenți la generalizările bazate pe bazele de date actuale referioare la informația genetică.

sursa: Science Daily