Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
In sfarsit..credeam ca latru singur pe aici...
Va spun un singur lucru: daca vii din afara cu serotonina creierul se va dezobisnui sa o produca, mecanismele de secretare a acesteia se vor diminua pana la disparitie. Cam asa ceva mi-a explicat mie medicul.
Valer parca tu nu descurajai pe nimeni in legatura cu cei care fac tratament naturist sau nu fac deloc, putai sa te rezumi doar la faptul ca te simti bine cu tratament.
O sa caut tot ce gasesc pe internet contra medicamentelor si o sa postez aici, sunt destule filmulete cu oameni carora medicamentele le-au distrus viata si sa vedem daca va place.
Va spun un singur lucru: daca vii din afara cu serotonina creierul se va dezobisnui sa o produca, mecanismele de secretare a acesteia se vor diminua pana la disparitie. Cam asa ceva mi-a explicat mie medicul.
Valer parca tu nu descurajai pe nimeni in legatura cu cei care fac tratament naturist sau nu fac deloc, putai sa te rezumi doar la faptul ca te simti bine cu tratament.
O sa caut tot ce gasesc pe internet contra medicamentelor si o sa postez aici, sunt destule filmulete cu oameni carora medicamentele le-au distrus viata si sa vedem daca va place.
Va place sa fiti realisti vad, realitatea e una singura -nicodata nu ne vom mai vindeca de asa ceva, vorbiti de revenirea anxietati dupa o perioada cu sau fara tratament, pai cum sa revina ceva ce nu a plecat niciodata si nu va pelca vreodata, starea de anxietate si depresia raman in interiorul nostru toata viata si vor reveni ori de cate ori ne vor prinde in perioade proaste, faci un tratament ca sa o mentii sub control pentru ca nu mai poti de unul singur in nici un caz ca sa te vindeci de ea pentru ca nu se poate.Creerul produce serotonia, in momentul cand un antidepresiv va ajuta creerul sa elibereze aceasta substanta pentru o perioada mare de timp creerul se va obisnui sa-i dai un sut in fund de fiecare data si in momentul cand vei termina tratamentul te vei trezi intr-o depresie si mai mare.
Nici o pastila nu iti poate da fericirea interioara ci doar te drogheaza in asa fel incat sa crezi ca esti fericit si te bucuri de toate, pana la un anumit punct.
Eu ma simt bine dar ce rost are sa ma simt bine daca stiu de la voi ca va revenii si ca degeaba incerc naturiste ca nu are nici un rost.
Sunt 2 soltuii care nu vor da gres, transplantul de creer sau strangu.Hai sa fim realisti.ca incurajarile vad ca nu mai merg pe aici.
Nici o pastila nu iti poate da fericirea interioara ci doar te drogheaza in asa fel incat sa crezi ca esti fericit si te bucuri de toate, pana la un anumit punct.
Eu ma simt bine dar ce rost are sa ma simt bine daca stiu de la voi ca va revenii si ca degeaba incerc naturiste ca nu are nici un rost.
Sunt 2 soltuii care nu vor da gres, transplantul de creer sau strangu.Hai sa fim realisti.ca incurajarile vad ca nu mai merg pe aici.
buna
...nana78 mi-e mi-a fost prescris un tratament acum doi ani de care nu m-am tinut tocmai din cauza fricii impuse de "n" persoane ca te faci bine si cu apa minerala si gandire pozitiva ca au la pachet la Kaufland.Si te mai si ajuta fiecare cu o spaima ca daca iei aspirina ca te dor coatele sistemul tau imunitar se va transforma intr-o nevoie de aspirina la fiecare durere.Eu iau un tratament pe care mi l-am facut de unul singur(nu recomand la nimeni) si e simplu asentra cu anxiar, prima la 19, a doua pe la 22.Atat.
..povesti cu nerevenirea dupa tratatament sunt doar simple presupuneri ale unora.Stiintele exacte precum medicina, scriu clar cat si cum si de ce.A te juca cu depresia, ca te sperie bau bau si in loc sa te vada un medic, te instruieste cate unul care citeste in stele si da in ghioc si mai care toti sunt specialisti in psihiatrie si cauze si efecte.O sa fac o propunere de lege sa scoata spitalele si sa ii lase pe cei care traiesc in totala armonie si se vindeca cu vise si sperante sa inchida farmaciile si sa deschida centre de visare in care fiecare sa vina cu un gand sau o inchipuire si ei sa se trateze intre ei.
...nu mai induce-ti oroarea in oameni.Nush ce aveti cu fiecare si cu speranta lui.Cine vrea sa se faca bine se face.A trai in suferinta eu considera o autopedepsire si se chiama sadism.Nu ma intereseaza modul de tratatament al fiecaruia dar are liberul arbitru sa faca ceva sa nu mai sufere.Eu nu cred si nu am suportat niciodata suferinta.Nu o recomand nimanui si nu e treba nimanui sa impiedice oamnenii sa traiasca cu nevoia de a se trata si de a fi din nou bine..
...nana78 mi-e mi-a fost prescris un tratament acum doi ani de care nu m-am tinut tocmai din cauza fricii impuse de "n" persoane ca te faci bine si cu apa minerala si gandire pozitiva ca au la pachet la Kaufland.Si te mai si ajuta fiecare cu o spaima ca daca iei aspirina ca te dor coatele sistemul tau imunitar se va transforma intr-o nevoie de aspirina la fiecare durere.Eu iau un tratament pe care mi l-am facut de unul singur(nu recomand la nimeni) si e simplu asentra cu anxiar, prima la 19, a doua pe la 22.Atat.
..povesti cu nerevenirea dupa tratatament sunt doar simple presupuneri ale unora.Stiintele exacte precum medicina, scriu clar cat si cum si de ce.A te juca cu depresia, ca te sperie bau bau si in loc sa te vada un medic, te instruieste cate unul care citeste in stele si da in ghioc si mai care toti sunt specialisti in psihiatrie si cauze si efecte.O sa fac o propunere de lege sa scoata spitalele si sa ii lase pe cei care traiesc in totala armonie si se vindeca cu vise si sperante sa inchida farmaciile si sa deschida centre de visare in care fiecare sa vina cu un gand sau o inchipuire si ei sa se trateze intre ei.
...nu mai induce-ti oroarea in oameni.Nush ce aveti cu fiecare si cu speranta lui.Cine vrea sa se faca bine se face.A trai in suferinta eu considera o autopedepsire si se chiama sadism.Nu ma intereseaza modul de tratatament al fiecaruia dar are liberul arbitru sa faca ceva sa nu mai sufere.Eu nu cred si nu am suportat niciodata suferinta.Nu o recomand nimanui si nu e treba nimanui sa impiedice oamnenii sa traiasca cu nevoia de a se trata si de a fi din nou bine..
pt @nana78:
este firesc sa mai ai palpitatii, in primul rand pt ca abia ai inceput sa iei medicamentele, abia incep sa-si faca efectul si nu in ultimul rand pt ca acele medicamente sunt prescrise pt a-ti restabili echilibrul chimic din creier si sa reduca simptomele - cam atat, din pacate. Ai nevoie sa cunosti cauzele anxietatii tale si pt asta trebuie sa vorbesti, insa nu oricum, cu oricine, pt ca prietenii, rudele, pot fi subiectivi si-ti pot spune ceea ce-ti doresti sa auzi, nu ceea ce ai tu nevoie. Ajuta extrem de mult psihoterapiile cognitiv-comportamentale si hipnoterapia, pt inceput, in paralel cu medicatia, dupa care e posibil sa nu mai fie nevoie de medicamente. Psihoterapia cognitiv comportamentala te ajuta sa-ti faci ordine in gandire, pt a putea simti si trai adecvat situatiilor pe care le intalnesti; hipnoterapia te ajuta in primul rand sa te relaxezi, sa nu mai ai acele stari de incordare si atentie exacerbata orientata pe anumite detalii, cum se intampla in cazul anxietatii. Nu in ultimul rand, ambele, te ajuta sa intelegi cauzele care au stat la baza declansarii acestui proces ce te destabilizeaza si te vor ajuta sa ii faci fata cu resursele pe care le ai. Si nu in ultimul rand, sunt terapii de scurta durata, cu eficienta dovedita.
Asa cum ii spuneam si lui @Cheyenne, nu e suficient sa ascunzi marul sub covor si sa pretinzi ca nu mai e acolo: el se va strica si va mirosi. Cam asta se intampla cand incerci sa gasesti orice alta strategie de a-ti rezolva problema, evitand sa o confrunti direct. Oricate carti de gandire pozitiva ai citi, oricate medicamente ai lua si oricate ceaiuri ai bea, acestea ajuta doar pt a reduce simptomele si nu e suficient doar atat.
Daca ar fi asa simplu sa fii mereu pozitiv, n-ar mai exista cazuri de depresie, anxietate...si acum nu spun ca ai suferi de o tulburare extrem de grava care nu are leac, ci ca pe termen lung, ea reapare, dupa perioade in care te simti bine.
Pt inceput, ar fi util sa reduci/elimini din alimentatie (daca le consumi deja) prajelile, dulciurile, mezelurile, bauturile acidulate si sa consumi multe salate, lactate, apa plata, pt ca aceasta schimbare in alimentatie iti va crea si o stare generala de bine, diminuand simptomele de disconfort psihic si fizic ce vin la pachet cu anxietatea.
In momentul in care te vei simti pregatita sa discuti despre lucrurile care te deranjeaza, ma poti contacta.
Cu drag,
Psih. Cristina Stoian
este firesc sa mai ai palpitatii, in primul rand pt ca abia ai inceput sa iei medicamentele, abia incep sa-si faca efectul si nu in ultimul rand pt ca acele medicamente sunt prescrise pt a-ti restabili echilibrul chimic din creier si sa reduca simptomele - cam atat, din pacate. Ai nevoie sa cunosti cauzele anxietatii tale si pt asta trebuie sa vorbesti, insa nu oricum, cu oricine, pt ca prietenii, rudele, pot fi subiectivi si-ti pot spune ceea ce-ti doresti sa auzi, nu ceea ce ai tu nevoie. Ajuta extrem de mult psihoterapiile cognitiv-comportamentale si hipnoterapia, pt inceput, in paralel cu medicatia, dupa care e posibil sa nu mai fie nevoie de medicamente. Psihoterapia cognitiv comportamentala te ajuta sa-ti faci ordine in gandire, pt a putea simti si trai adecvat situatiilor pe care le intalnesti; hipnoterapia te ajuta in primul rand sa te relaxezi, sa nu mai ai acele stari de incordare si atentie exacerbata orientata pe anumite detalii, cum se intampla in cazul anxietatii. Nu in ultimul rand, ambele, te ajuta sa intelegi cauzele care au stat la baza declansarii acestui proces ce te destabilizeaza si te vor ajuta sa ii faci fata cu resursele pe care le ai. Si nu in ultimul rand, sunt terapii de scurta durata, cu eficienta dovedita.
Asa cum ii spuneam si lui @Cheyenne, nu e suficient sa ascunzi marul sub covor si sa pretinzi ca nu mai e acolo: el se va strica si va mirosi. Cam asta se intampla cand incerci sa gasesti orice alta strategie de a-ti rezolva problema, evitand sa o confrunti direct. Oricate carti de gandire pozitiva ai citi, oricate medicamente ai lua si oricate ceaiuri ai bea, acestea ajuta doar pt a reduce simptomele si nu e suficient doar atat.
Daca ar fi asa simplu sa fii mereu pozitiv, n-ar mai exista cazuri de depresie, anxietate...si acum nu spun ca ai suferi de o tulburare extrem de grava care nu are leac, ci ca pe termen lung, ea reapare, dupa perioade in care te simti bine.
Pt inceput, ar fi util sa reduci/elimini din alimentatie (daca le consumi deja) prajelile, dulciurile, mezelurile, bauturile acidulate si sa consumi multe salate, lactate, apa plata, pt ca aceasta schimbare in alimentatie iti va crea si o stare generala de bine, diminuand simptomele de disconfort psihic si fizic ce vin la pachet cu anxietatea.
In momentul in care te vei simti pregatita sa discuti despre lucrurile care te deranjeaza, ma poti contacta.
Cu drag,
Psih. Cristina Stoian
aaaa
.si inca ceva.Nu vreau sa mor de frica.Daca mor "drogat" cu pastile dar am zambetul pe buze, parca mi-ar fi mai usor..
.si inca ceva.Nu vreau sa mor de frica.Daca mor "drogat" cu pastile dar am zambetul pe buze, parca mi-ar fi mai usor..
uite ca eu am azi o luna de cand nu am mai fac nici atacuri de panik nici anxietate numai am...si eram in ultimul hal inainte, nici numai stiam cum ma cheama si uite ca am putut, cum am resusit numai Dumnezeu stie da cert este ca ma simpt bine, mi-am revenit usor, nu pot sa spun ca am citit carti, am vazut nu stiu ce filme sau am gandit pozitiv, ca nu e adevarat, cred ca mi-am bagat in cap si m-au incurajat si prietenii ca daca e sa mor, oricum mor, fara sa simpt, asa ca ce sa ma mai stresez ca patesc nu stiu ce...ma incurajez aici unde sunt, cand vad o femeie in varsta de 91ani si are mai multa energie decat noi toti la un loc, si e trecuta femeia si prin razboi si prin multe altele, dar are o inima puternik ca am putea face schimb..si asa e nu trebuie sa promovam aici medicamentele pe care le luam...am mai spus ca doar atunci cand incerci tot si faci si imposibilul numai sa te faci bine si nu merge, da atunci daca medicam te vindeca nu ai ce face...desi eu una nu a-si inghiti, vreau sa fiu eu, si apropo nici cu psihologii nu faci mare branza, fara suparare, da sa-mi spuna mie unul de aici care sa vindecat cu psihologi, psihiatrii, o ora te vindeci cat stai cu ei si dai bani degeaba dupaia dupa ce iesi din cabinet, redevii persoana de dinainte...daca stim sa cautam cauza o gasim si sg fara ajutorul alcuiva, eu una am gasit cauza anxietatii mele si chiar daca nu o accpetam inainte, acum o accept si mie bine...mi-a fost foarte rau ieri, ma durut capul ingrozitor, toata noaptea, dimineata mi-a trecut da abia respiram, eram ametita fara vlaga, da deloc nu m-am speriat, inainte dupa ce eram cu eram mai aparea si anxietatea si imi amplifik starile, mi-am revenit cu o lingurita de miere, asta e medicamentul meu dupa o criza de durere de cap.
pt @blade3:
"realitatea e in ochii privitorului", au spus unii...
Dar hai sa nu vorbim din carti si sa intelegem ca ce-i frumos pt tine, nu-i frumos pt mine si invers. Daca realitatea ta e ca exista doar alb si negru "transplantu de creier sau strangu", esti liber crezi in asta, insa e doar realitatea ta! Ca tot ai pomenit de atatea ori cuvantul realitate :).
Sunt de acord cu tine ca medicamentele de multe ori fac rau, insa nu putem generaliza, pt ca sunt momente in care nu se mai poate fara. Conteaza f mult cine, cand si cum prescrie aceste medicamente, dozaj, aplicabilitate reala.
Si pt ca sunt psiholog, pot spune ca uneori (sau de cele mai multe ori) pare mai usor sa iei "hapuri" decat sa te confrunti cu gandurile tale, cu intreaga ta personalitate si sa schimbi ceva pe termen lung. Cam toti venim la pachet cu rezistenta la schimbare, de aceea e de inteles sa alegem calea cea mai simpla... Uneori ni se pare ca doar ceilalti sunt de vina pt starea noastra si alegem sa dam cu piatra sau sa ne acceptam aceasta stare fara sa facem ceva. Depinde de resursele fiecaruia pt a intelege realitatea de care vorbeai tu @blade3.
Insa e bine de stiut ca exista intotdeauna solutii pt restabilirea unui echilibru, pt ca pana la urma, nu asta ne dorim?
Ar fi ipocrizie sa spun ca o psihoterapie (de orice fel) sau medicamentele prescrise de psihiatru aduc fericirea suprema, ca se vor elimina definitiv toate problemele, pt ca existenta si dezvoltarea umana sunt influentate de cei trei factori: biologici/genetici, mediul si educatia!
La fel de nerealist ar fi sa spun ca anxietatea si depresia nu se vindeca: depinde de cauze si de cronicitate si din nou, de resursele fiecaruia, de mediul in care traieste, etc.
O zi frumoasa!
Psih Cristina Stoian
"realitatea e in ochii privitorului", au spus unii...
Dar hai sa nu vorbim din carti si sa intelegem ca ce-i frumos pt tine, nu-i frumos pt mine si invers. Daca realitatea ta e ca exista doar alb si negru "transplantu de creier sau strangu", esti liber crezi in asta, insa e doar realitatea ta! Ca tot ai pomenit de atatea ori cuvantul realitate :).
Sunt de acord cu tine ca medicamentele de multe ori fac rau, insa nu putem generaliza, pt ca sunt momente in care nu se mai poate fara. Conteaza f mult cine, cand si cum prescrie aceste medicamente, dozaj, aplicabilitate reala.
Si pt ca sunt psiholog, pot spune ca uneori (sau de cele mai multe ori) pare mai usor sa iei "hapuri" decat sa te confrunti cu gandurile tale, cu intreaga ta personalitate si sa schimbi ceva pe termen lung. Cam toti venim la pachet cu rezistenta la schimbare, de aceea e de inteles sa alegem calea cea mai simpla... Uneori ni se pare ca doar ceilalti sunt de vina pt starea noastra si alegem sa dam cu piatra sau sa ne acceptam aceasta stare fara sa facem ceva. Depinde de resursele fiecaruia pt a intelege realitatea de care vorbeai tu @blade3.
Insa e bine de stiut ca exista intotdeauna solutii pt restabilirea unui echilibru, pt ca pana la urma, nu asta ne dorim?
Ar fi ipocrizie sa spun ca o psihoterapie (de orice fel) sau medicamentele prescrise de psihiatru aduc fericirea suprema, ca se vor elimina definitiv toate problemele, pt ca existenta si dezvoltarea umana sunt influentate de cei trei factori: biologici/genetici, mediul si educatia!
La fel de nerealist ar fi sa spun ca anxietatea si depresia nu se vindeca: depinde de cauze si de cronicitate si din nou, de resursele fiecaruia, de mediul in care traieste, etc.
O zi frumoasa!
Psih Cristina Stoian
.-.nu mai induce-ti oroarea in oameni.Nush ce aveti cu fiecare si cu speranta lui.-Pai tocmai tu prin posturile anterioare ai facut exact ceea ce zici despre altii, uni cu tratament altii cu prostii naturiste de la Kaufland sau fara nici un tratament, altii cu ceaiur babesti si demodate, fiecare trebuie incurajat.
De frica nu se moare...sunt si droguri care te fac sa mori in hohote de ras nu doar cu zambetul pe buze...de ce sa ne multumin cu un zambet cand stiinta din ziua de azi ne ofera atat de multe solutii :D
De frica nu se moare...sunt si droguri care te fac sa mori in hohote de ras nu doar cu zambetul pe buze...de ce sa ne multumin cu un zambet cand stiinta din ziua de azi ne ofera atat de multe solutii :D
Cristina Stoian
Eu ma simt bine de 4 luni, am repetat cuvantul realitate asa de mult pentru ca de fiecare data cand incercam sa incurajez pe cineva pentru ca eu am reusit cat de cat sa ies din starea asta, tot imi spuneau ca trebuie sa fiu si realist :D.Probabil realitatea dura vrea lumea sa o auda, daca incerci sa incurajezi probabil dai in penibil.
Eu ma simt bine de 4 luni, am repetat cuvantul realitate asa de mult pentru ca de fiecare data cand incercam sa incurajez pe cineva pentru ca eu am reusit cat de cat sa ies din starea asta, tot imi spuneau ca trebuie sa fiu si realist :D.Probabil realitatea dura vrea lumea sa o auda, daca incerci sa incurajezi probabil dai in penibil.
ionela83
Sincer sa fiu nici pe mine nu m-a ajutat nici o carte, nici gandirea pozitiva, nici un film, nici un exercitiu respirator pentru ca nu le-am dat prea mare atentie ci doar am incercat sa fiu eu insumi cum eram inainte si sa fac aeleasi lucruri pe care le faceam chair daca nu ma sitmeam in stare.Incepusem sa formez niste fobii pe care le-am depasit doar punanduma des in situatia de care imi era teama.Din momentul in care am infruntat ultimul atac de panica acum 4 luni nu am mai avut vreunul nici macar sa ma incerce.Ca mai am stari de anxietate, momente mici de depresie( mai ales dupa ce consum alcool) asta e alta chestie, dar in marea majoritate a timpului sunt ok.
Stiu de ce am ajuns asa, imi stiu supararile, nemultumirile, deamagirile, imi stiu stilul de viata pe care il aveam inainte si nu ma mir ca am ajus in situatia asta, am acceptat totul si incerc sa imi revin.
Sincer sa fiu nici pe mine nu m-a ajutat nici o carte, nici gandirea pozitiva, nici un film, nici un exercitiu respirator pentru ca nu le-am dat prea mare atentie ci doar am incercat sa fiu eu insumi cum eram inainte si sa fac aeleasi lucruri pe care le faceam chair daca nu ma sitmeam in stare.Incepusem sa formez niste fobii pe care le-am depasit doar punanduma des in situatia de care imi era teama.Din momentul in care am infruntat ultimul atac de panica acum 4 luni nu am mai avut vreunul nici macar sa ma incerce.Ca mai am stari de anxietate, momente mici de depresie( mai ales dupa ce consum alcool) asta e alta chestie, dar in marea majoritate a timpului sunt ok.
Stiu de ce am ajuns asa, imi stiu supararile, nemultumirile, deamagirile, imi stiu stilul de viata pe care il aveam inainte si nu ma mir ca am ajus in situatia asta, am acceptat totul si incerc sa imi revin.
@radug75, ai dreptate intr un fel, insa topicul deschis de dualtrax se refera persoanelor care sufera de anxietate, si eu cred k fiecare sfat in parte are rolul lui, in fond si la urma urmei fiecare are liberul arbitru. Fiecare om care a scris ceva pe forumul asta, o farama dijn experienta lui de viata in lupta contra anxietatii, din punctul meu de vedere, este binevenit sa isi expuna parerea personala. Topicul nu este daca suntem pro sau contra medicatie, ci este cum sa ne recuperam dupa anxietate. Unii si au revenit fara medicatie, cum este si initiatorul topicului, care sper ca nu a mai avut caderi si ca s a recuperat complet desi nu a mai postat de ani buni. Majoritatea insa, daca ai citi forumul de la inceput, ai vedea k au incercat o forma sau alta de tratament. Eu chiar am citit tot ce a postat dualtrax, si el insusi a recomandat programul Panic Away, pe care eu l am cumparat si care m a ajutat fff mult. Insa chiar si in acel program, se specifica faptul ca medicatia este binevenita, indeosebi in cazuri mai complicate, si numai daca este prescrisa de un doctor si monitorizata de un doctor. Deci, pot recunoaste din sfaturile lui dualtrax citate din Panic away, pe care sunt sigura k si el l a citit. concluzia mea: Foarte bine celor ce pot trece peste anxietate fara medicatie, este super, este de preferat, dar nu mi se pare ok sa le spui celor ce iau tratament k ar trebui sa isi deschida topic separat. De ce nu le spui si celor care sufera de ani de zile sa isi deschida topic separat k povestile lor nu sunt de succes si motivante ca povestea lui dualtrax? Suntem toti la fel, si eu valorez FIECARE postare de pe acest forum. Mi se pare usor rautacios comentariul tau.
@blade3:
te felicit pt starea ta ameliorata si iti doresc sa te bucuri din plin de ea si sa dureze cat mai mult!
Ref la ce spui tu de "realitatea dura", poate ca asa e, unii inteleg mai bine cand li se spun dezavantajele, altii nu...cum spuneam, depinde de resursele fiecaruia.
Asa cum spuneau si altii, faptul ca pe acest forum s-a deschis un topic despre cum sa "scapi de anxietate fara medicamente" si fiecare a venit cu solutia pe care o credea potrivita, e un lucru bun pana la urma. Daca la unii functioneaza f bine plantele, la altii, medicamentele sau psihoterapia, nu vad vreo problema in asta, important este rezultatul.
Insa, pt ca perfectiunea nu exista, oricare din aceste solutii, vine cu avantaje si dezavantaje, pe care oamenii trebuie sa le stie si sa si le asume. Asta este ceea ce uneori nu se intampla: oferirea de explicatii si asumarea riscurilor, sau cautarea altor solutii cu riscuri diminuate ori deloc (fara riscuri). Unii nu stiu riscurile la care se expun pt ca nu li se explica, altii isi auto-administreaza tratamente variate, stiind ca la "x, y" au mers, uitand ca oamenii sunt diferiti, asa cum cauzele problemelor (probleme care sunt comune multora) sunt diferite, NU sunt deloc aceleasi pt toti!
@valer 2007: sa inteleg ca tu vrei sa mori cu zambetul pe buze? Pai mai bine incearca sa traiesti cu zambetul pe buze :)!
Ca o gluma: sti cum suna asta? Ca atunci cand cineva spune ca "daca tot ma calca masina, macar sa fie un BMW, nu un amarat de Trabant!" :))
O zi senina va doresc!
te felicit pt starea ta ameliorata si iti doresc sa te bucuri din plin de ea si sa dureze cat mai mult!
Ref la ce spui tu de "realitatea dura", poate ca asa e, unii inteleg mai bine cand li se spun dezavantajele, altii nu...cum spuneam, depinde de resursele fiecaruia.
Asa cum spuneau si altii, faptul ca pe acest forum s-a deschis un topic despre cum sa "scapi de anxietate fara medicamente" si fiecare a venit cu solutia pe care o credea potrivita, e un lucru bun pana la urma. Daca la unii functioneaza f bine plantele, la altii, medicamentele sau psihoterapia, nu vad vreo problema in asta, important este rezultatul.
Insa, pt ca perfectiunea nu exista, oricare din aceste solutii, vine cu avantaje si dezavantaje, pe care oamenii trebuie sa le stie si sa si le asume. Asta este ceea ce uneori nu se intampla: oferirea de explicatii si asumarea riscurilor, sau cautarea altor solutii cu riscuri diminuate ori deloc (fara riscuri). Unii nu stiu riscurile la care se expun pt ca nu li se explica, altii isi auto-administreaza tratamente variate, stiind ca la "x, y" au mers, uitand ca oamenii sunt diferiti, asa cum cauzele problemelor (probleme care sunt comune multora) sunt diferite, NU sunt deloc aceleasi pt toti!
@valer 2007: sa inteleg ca tu vrei sa mori cu zambetul pe buze? Pai mai bine incearca sa traiesti cu zambetul pe buze :)!
Ca o gluma: sti cum suna asta? Ca atunci cand cineva spune ca "daca tot ma calca masina, macar sa fie un BMW, nu un amarat de Trabant!" :))
O zi senina va doresc!
Pai nu cred ca ar avea ce diagnostic sa imi puna psihoterapeutul, sunt constient ca sufar de tulburarile astea si e evident ca sunt si eu unul dintre acesti nefericiti. Ei bine am fost si la psihoterapeut dar nici o reusita, banii luati si nici un rezultat asa ca reusisem sa ma dreg singur, mult mai binr decat ceea ce obtinusem de la psihoterapeut. Asa ca de ce sa mai dau banii degeaba si sa nu rezolv nimic? Oricum banii acum sunt intrebuintati in alte domenii, pentru studiile la facultate, deci nu prea as mai avea posibilitatea sa apelez la psihoterapeut.
Daca la unii functioneaza f bine plantele, la altii, medicamentele sau psihoterapia, nu vad vreo problema in asta, important este rezultatul.
Cam asta incerc eu sa spun, daca la o persoana nu se poate fara tratament nu inseamna ca restul sunt porcarii sau invers.
Cam asta incerc eu sa spun, daca la o persoana nu se poate fara tratament nu inseamna ca restul sunt porcarii sau invers.
ionela 83 ma bucur ca te simti mai bn si nu mai ai atacuri de panica si anxietate.Din cate imi amintesc erai si tu tot cu tensiunea si aparatul pe mana.nu stiu nici eu cum sa scap de acest viciu?? eu imi iau tensiunes de vreo 4 ori pe zi.si daca odata e putin mai mare deja ma agit, sau mica indiferent.Apropo m-a amuzat povestea ta cu buletinul la banca, cum i-ai luat buletinul din mana, imi imaginez.:)))) si eu am patit lucruri asemanatoare mai ales la supermarketuri cand ajung la casa si e lume si trebuie sa astept, doar ca eu nu pot zice faza ca sunt insarcinat :)))).
buna
...imi place ca discutia are sens are substanta, are continut, are de toate.Suntem un grup pana la urma, oarecum omogen, cu pareri si personalitati diferite, f deschisi la minte, cu un vocabular ales, eu sunt putin mai ironc Blade, dar nu e cazul sa te superi.Cand am zile bune pot sa fac stand-up comedy in fata la 1.000 de oameni.Am atatea glume si bascalii in minte, de aceea vreau sa scap, sa fiu eu cel care ma stiu cei multi.Nu te mai opune sau nu mai cauta sa fii intransigent in ceea ce priveste alte modele de oameni.Eu unul, sa nu crezi vreodata ca are sa ma stimuleze sau influenteze cineva care sub anonimat posteaza ceva pe un forum.Ii citesc pe fiecare in parte, trag sau nu trag concluzii, totul se petrece numai in mintea mea.Eu am mai nou alt punct de vedere in privinta anxietatii, pe care am spus de multe ori ca am incercat sa o vindec cu pastile(dar consumam si alcool) si starile mele devenisera nesuportabile.Am lasat pastilele si am mai baut la nevoie, am mai ciupit cate o passiflora, dar la un moment dat, am "cazut" la propriu.Nu mai pot continua pacalindu-ma cu cateva guri de alcool ca mi-e bine azi, ma mai pacalesc si maine.Vreau sa am alta abordare a acestei ciudatenii de depresie si nu mai dezic poate sa vina la mine si Corul Madrigal sa ma implore sa renunt.
..daca ajung dependent, de serotonina sintetica, e bine ca fac ceva.Sa stau cu adrenalina in ficat si sa-mi tremure mainile ca nush ce vestea mi-a dat vecina, ca i-a murit pisica zdrobita de un boldozer portocaliu, nu mai suport.Si nu-i sta bine unui barbat sa se vaite ca o muiere de frica ca bate ploaia in geam si se inconvoaie prea tare copacii.Sunt barbat si barbat am sa raman pe pamantul asta.Stiu ca imi fac transplant de creier si tot barbat vreau sa fiu cat am sa traiesc...
..depresia mi-a aratat si alta dimensiune a gandirii si rationamentului meu sau mai bine zis irationamentului meu, dar imi pare rau de ea, ca vreau sa o fac pierduta in negura trecutului si nici nu vreau sa o mai revad vreodata.
...imi place ca discutia are sens are substanta, are continut, are de toate.Suntem un grup pana la urma, oarecum omogen, cu pareri si personalitati diferite, f deschisi la minte, cu un vocabular ales, eu sunt putin mai ironc Blade, dar nu e cazul sa te superi.Cand am zile bune pot sa fac stand-up comedy in fata la 1.000 de oameni.Am atatea glume si bascalii in minte, de aceea vreau sa scap, sa fiu eu cel care ma stiu cei multi.Nu te mai opune sau nu mai cauta sa fii intransigent in ceea ce priveste alte modele de oameni.Eu unul, sa nu crezi vreodata ca are sa ma stimuleze sau influenteze cineva care sub anonimat posteaza ceva pe un forum.Ii citesc pe fiecare in parte, trag sau nu trag concluzii, totul se petrece numai in mintea mea.Eu am mai nou alt punct de vedere in privinta anxietatii, pe care am spus de multe ori ca am incercat sa o vindec cu pastile(dar consumam si alcool) si starile mele devenisera nesuportabile.Am lasat pastilele si am mai baut la nevoie, am mai ciupit cate o passiflora, dar la un moment dat, am "cazut" la propriu.Nu mai pot continua pacalindu-ma cu cateva guri de alcool ca mi-e bine azi, ma mai pacalesc si maine.Vreau sa am alta abordare a acestei ciudatenii de depresie si nu mai dezic poate sa vina la mine si Corul Madrigal sa ma implore sa renunt.
..daca ajung dependent, de serotonina sintetica, e bine ca fac ceva.Sa stau cu adrenalina in ficat si sa-mi tremure mainile ca nush ce vestea mi-a dat vecina, ca i-a murit pisica zdrobita de un boldozer portocaliu, nu mai suport.Si nu-i sta bine unui barbat sa se vaite ca o muiere de frica ca bate ploaia in geam si se inconvoaie prea tare copacii.Sunt barbat si barbat am sa raman pe pamantul asta.Stiu ca imi fac transplant de creier si tot barbat vreau sa fiu cat am sa traiesc...
..depresia mi-a aratat si alta dimensiune a gandirii si rationamentului meu sau mai bine zis irationamentului meu, dar imi pare rau de ea, ca vreau sa o fac pierduta in negura trecutului si nici nu vreau sa o mai revad vreodata.
@kitkat86:
Iti recomand sa citesti The Linden Method - este o carte interesanta si sunt multe de invatat de acolo, pentru cine vrea. Vad ca circula pe acest forum diverse scheme de tratament cu benzodiazepine si nu numai... Daca asta doriti, sunteti liberi sa va intoxicati cu aceste chimicale (inca o data cititi in The Linden Method la ce se poate ajunge). Eu am spus ca topicul acesta este deschis de un om care si-a revenit fara pastile. De altfel ne-a si explicat ca este vorba despre o reactie a creierului la perceperea exacerbata si eronata a stimulilor externi. Si sa stii ca Dualtrax a mai intrat pe forum anul trecut sau la inceputul anului acesta. Cauta in spate si o sa vezi. Si cred, in continuare, ca nu e nici o jignire sau rautate sa-i indemn pe cei cu inclinatie spre pastile sa-si deschida propriul topic. Asa putem sa alegem ce vrem.
E usor sa punem pareri de genul - de o saptamana iau nu-stiu-ce-pastile si ce bina ma simt, voi nu vreti? Dar sa ne spuna acei oameni cum se simt dupa un an, doi, trei? Cum au rezolvat adictia de pastile? Ia intrebatii voi pe doctori daca nu cumva aceste pastile nu dau cumva dependenta?! Dar mai simplu, citi pe net prospectul - ce scrie?
Da, consider ca acest topic se refera la cei care vor sa treaca peste aceata problema fara pastile.
M-am hotarat sa postez, desi nu am mai facut-o de multa vreme, pentru cei care cred ca isi pot reveni fara medicamentatie, sa-i sustin si sa le spun ca e bine ca se incred in fortele proprii. Orice e posibil daca vrei - mai ales in cazul nostru.
Iti recomand sa citesti The Linden Method - este o carte interesanta si sunt multe de invatat de acolo, pentru cine vrea. Vad ca circula pe acest forum diverse scheme de tratament cu benzodiazepine si nu numai... Daca asta doriti, sunteti liberi sa va intoxicati cu aceste chimicale (inca o data cititi in The Linden Method la ce se poate ajunge). Eu am spus ca topicul acesta este deschis de un om care si-a revenit fara pastile. De altfel ne-a si explicat ca este vorba despre o reactie a creierului la perceperea exacerbata si eronata a stimulilor externi. Si sa stii ca Dualtrax a mai intrat pe forum anul trecut sau la inceputul anului acesta. Cauta in spate si o sa vezi. Si cred, in continuare, ca nu e nici o jignire sau rautate sa-i indemn pe cei cu inclinatie spre pastile sa-si deschida propriul topic. Asa putem sa alegem ce vrem.
E usor sa punem pareri de genul - de o saptamana iau nu-stiu-ce-pastile si ce bina ma simt, voi nu vreti? Dar sa ne spuna acei oameni cum se simt dupa un an, doi, trei? Cum au rezolvat adictia de pastile? Ia intrebatii voi pe doctori daca nu cumva aceste pastile nu dau cumva dependenta?! Dar mai simplu, citi pe net prospectul - ce scrie?
Da, consider ca acest topic se refera la cei care vor sa treaca peste aceata problema fara pastile.
M-am hotarat sa postez, desi nu am mai facut-o de multa vreme, pentru cei care cred ca isi pot reveni fara medicamentatie, sa-i sustin si sa le spun ca e bine ca se incred in fortele proprii. Orice e posibil daca vrei - mai ales in cazul nostru.
valer 2007
Ai dreptate si tu, te inteleg..si eu am spus ca daca nu o sa reusesc singur pana la urma voi incerca si psihoterapia sau tratament, orice sa imi fie bine.
Pe mine ma influneteaza parerile celor care au trecut prin asa ceva si cand vad ca spun ca nu se poate si ca ceea ce incerc eu sunt niste porcarii ma enervez.Parerile celor pe dinafara nu ma intereseaza pentru ca habar nu au cum e sa fi in locul nostru.
Nu ai dreptate cu ironia..nu ai cum sa fi mai ironic ca mine, fara suparare :)).
Ai dreptate si tu, te inteleg..si eu am spus ca daca nu o sa reusesc singur pana la urma voi incerca si psihoterapia sau tratament, orice sa imi fie bine.
Pe mine ma influneteaza parerile celor care au trecut prin asa ceva si cand vad ca spun ca nu se poate si ca ceea ce incerc eu sunt niste porcarii ma enervez.Parerile celor pe dinafara nu ma intereseaza pentru ca habar nu au cum e sa fi in locul nostru.
Nu ai dreptate cu ironia..nu ai cum sa fi mai ironic ca mine, fara suparare :)).
Buna,
Iata-ma din nou pe forum, parca am forma un grup privat asemanator cu AA...:) As dori daca aveti rabdare sa va impartasesc cate ceva din stadiile prin care am trecut in acsti 18 ani, de cand sufar de anxietate, panica si depresie. Asa cum am scris prima data, am fost mult ajutata de sedintele hipno-psihoterapeutice. Imaginati-va cum este sa stai in casa, singura, doar cu teama de a nu-ti fi frica. Agorafobia pusese stapanire pe mine fara sa-mi dau seama cand...Zaceam in pat asteptand sa ma refac sau sa mor. Am fost cobaiul de experienta a multor medici timp de 2 ani; eram convinsa ca sufar de o boala letala, ceva nedescoperit pana atunci, gandurile imi erau sumbre si nu reuseam sa scap de ele. Ma transformasem dintr-o persoana foarte puternica, intr-o leguma! Si, cand ma asteptam mai putin, iata ca au inceput sa apara raspunsuri la rugile mele, am fost la psihiatru care mi-a prescris o lista lunga de medicamente si, ptr ca rezultatul nu a fost pe masura asteptarilor, am recurs si la psihoterapie prin hipnoza. Impropriu spus hipnoza, era de fapt o stare de bine pe care mi-o inducea terapeutul, precum si discutiile pe care le aveam. Ceea ce retin foarte clar este ceea ce mi-a spus: din frageda copilarie traversam diverse perioade care ne afecteaza, dar pe care le ascundem in subconstient, cu dorinta de a nu ne mai gandi la ele niciodata, memoria nu este selectiva, gandurile sunt automatisme, traumele pe care le experintam de-a lungul vietii sunt ca niste mici monstruleti, care in timp se dezvolta si, cand ies la suprafata sunt adevarati balauri capabili sa ne distruga viata. Trebuie sa invatam sa acceptam tot ce am trait, oricat de neplacut ar fi sa ne amintim. Paralel, aveam si medicatia, pe care treptat am redus-o si ajunsesem sa iau doar o pastila de xanax de 0, 25mg (de la 2mg/zi). Totul a fost ok o perioada de timp, am trecut cu brio si prin doua operatii chiar. Pana anul trecut cand, pe strada fiind in Italia, am avut iarasi o cumplita si infioratoare criza de panica...:( Asa ca am reinceput batalia...Dureri de cap de dimineata pana seara cand ma culcam, este un cosmar. Am luat si Rhodiolin, nu m-a ajutat...Dar, cautand ca o disperata pe net, am aflat ca Omega3 si Coenzima Q10 ar ajuta si SURPRIZA: ajuta!!! Durerile s-au diminuat mult, la fel si crizele de anxietate; sedinte de psihoterapie si masaje insotite de Reiki. Viata parca incepe din nou sa fie frumoasa! Va rog sa-mi spuneti cum va simtiti, eu sper ca am fost putin de ajutor. A! Si inca ceva: incerc sa gandesc pozitiv!
Iata-ma din nou pe forum, parca am forma un grup privat asemanator cu AA...:) As dori daca aveti rabdare sa va impartasesc cate ceva din stadiile prin care am trecut in acsti 18 ani, de cand sufar de anxietate, panica si depresie. Asa cum am scris prima data, am fost mult ajutata de sedintele hipno-psihoterapeutice. Imaginati-va cum este sa stai in casa, singura, doar cu teama de a nu-ti fi frica. Agorafobia pusese stapanire pe mine fara sa-mi dau seama cand...Zaceam in pat asteptand sa ma refac sau sa mor. Am fost cobaiul de experienta a multor medici timp de 2 ani; eram convinsa ca sufar de o boala letala, ceva nedescoperit pana atunci, gandurile imi erau sumbre si nu reuseam sa scap de ele. Ma transformasem dintr-o persoana foarte puternica, intr-o leguma! Si, cand ma asteptam mai putin, iata ca au inceput sa apara raspunsuri la rugile mele, am fost la psihiatru care mi-a prescris o lista lunga de medicamente si, ptr ca rezultatul nu a fost pe masura asteptarilor, am recurs si la psihoterapie prin hipnoza. Impropriu spus hipnoza, era de fapt o stare de bine pe care mi-o inducea terapeutul, precum si discutiile pe care le aveam. Ceea ce retin foarte clar este ceea ce mi-a spus: din frageda copilarie traversam diverse perioade care ne afecteaza, dar pe care le ascundem in subconstient, cu dorinta de a nu ne mai gandi la ele niciodata, memoria nu este selectiva, gandurile sunt automatisme, traumele pe care le experintam de-a lungul vietii sunt ca niste mici monstruleti, care in timp se dezvolta si, cand ies la suprafata sunt adevarati balauri capabili sa ne distruga viata. Trebuie sa invatam sa acceptam tot ce am trait, oricat de neplacut ar fi sa ne amintim. Paralel, aveam si medicatia, pe care treptat am redus-o si ajunsesem sa iau doar o pastila de xanax de 0, 25mg (de la 2mg/zi). Totul a fost ok o perioada de timp, am trecut cu brio si prin doua operatii chiar. Pana anul trecut cand, pe strada fiind in Italia, am avut iarasi o cumplita si infioratoare criza de panica...:( Asa ca am reinceput batalia...Dureri de cap de dimineata pana seara cand ma culcam, este un cosmar. Am luat si Rhodiolin, nu m-a ajutat...Dar, cautand ca o disperata pe net, am aflat ca Omega3 si Coenzima Q10 ar ajuta si SURPRIZA: ajuta!!! Durerile s-au diminuat mult, la fel si crizele de anxietate; sedinte de psihoterapie si masaje insotite de Reiki. Viata parca incepe din nou sa fie frumoasa! Va rog sa-mi spuneti cum va simtiti, eu sper ca am fost putin de ajutor. A! Si inca ceva: incerc sa gandesc pozitiv!
Omega3 si Coenzima Q10...Da sunt foarte bune am luat si eu o luna si acum vreau sa iau din nou inca o luna :d.
@ radug, am sa iau si the lindem method, pana acum am citit decat panic away. As minti daca as spune k sunt adepta medicamentelor f puternice, cand mi a zis dcotorul de prozac, am spus k prefer sa fac cate un atac de panica pe zi decat sa iau prozac. insa eu nu ma dau exemplu pe mine, pentru ca am doar 2 luni de anxietate si e prematur sa fac afirmatii. Pot da exemplu pe mama mea, care a suferit de anxietate, s a tratat 2 ani de zile cu lexotanil si nu mai stiu ce, si si a revenit. De 16 ani nu a mai facut nici un atac de panica, desi a avut fff multe probleme in acesti 16 ani, anxietatea nu i a revenit. Un exemplu de reusita zic eu. Ma gandesc k nu i a fost usor sa ii moara parintii la o luna distanta si sa piarda si casa in care locuia.si ssa plece intr o tara straina sa o ia de la 0 la 54 de ani. Dar anxietatea nu i a revenit.si nu este nici zombie, nici dependenta, este un om normal..
dar oare de ce ajuta coenzima 10 si omega 3? cred k voi lua si eu k am vazut k mai multi au spus k ajuta. eu iau decat calciu magneziu.
@kitkat86:
Oare pe mama ta a ajutat-o tratamentul de 2 ani cu lexotanil sau faptul ca poate a ajuns la un moment dat in care si-a schimbat perceptia asupra vietii? Sunt de acord ca sunt persoane care trebuie sa ia pastile cand le este foarte greu, daca nu devine obisnuinta. Am ani buni de cand s-a infiltrat si la mine anxietatea si ma mai chinuie si acum, fac diverse crize... Am luat si eu vreo luna pastile; nu m-au ajutat real. Sa descoperi cauza inseamna sa o tratezi. Eu cred ca am descoperit cauza si lupt. Aplic metodele din Panic Away si Linden. La mine functioneaza. Daca perseverezi, merg si pe termen lung.
Oricum, inchid discutia legata de medicamentatie, fiecare face ce vrea.
Pentru cei care nu vor sa ia pastile: se poate si fara si asta e cel mai bine, nu suntem bolnavi, nu avem de ce sa luam medicamente, noi suntem medicamentul.
Oare pe mama ta a ajutat-o tratamentul de 2 ani cu lexotanil sau faptul ca poate a ajuns la un moment dat in care si-a schimbat perceptia asupra vietii? Sunt de acord ca sunt persoane care trebuie sa ia pastile cand le este foarte greu, daca nu devine obisnuinta. Am ani buni de cand s-a infiltrat si la mine anxietatea si ma mai chinuie si acum, fac diverse crize... Am luat si eu vreo luna pastile; nu m-au ajutat real. Sa descoperi cauza inseamna sa o tratezi. Eu cred ca am descoperit cauza si lupt. Aplic metodele din Panic Away si Linden. La mine functioneaza. Daca perseverezi, merg si pe termen lung.
Oricum, inchid discutia legata de medicamentatie, fiecare face ce vrea.
Pentru cei care nu vor sa ia pastile: se poate si fara si asta e cel mai bine, nu suntem bolnavi, nu avem de ce sa luam medicamente, noi suntem medicamentul.
sal
..pe toate prospectele scrie"Trateaza depresia"...si acum eu sa te cred pe tine domnul din spatele calculatorului sau pe desteptul ala care in urma unor zeci de ani de studii si inca cativa ani de teste severe, scoate un medicament pe piatza si are si un enorm succes in randul celor care sufereau ca si cei care aveau SIDA acum ceva zeci de ani si erau condamnati de boala la moarte in cateva luni pana la un an.Acum de SIDA moare unul la minim 20 de ani de la descoperirea bolii, datorita tratamentelor care au o mie de efecte adverse, dar cel mai mare efect este ca le prelungeste viatza de la un an la minim 20.Le mai ofera 19 ani fara griji de viatza sub tratament.
...cei care aleg varianta soft, a se ajuta cu sfaturi, cu tot felul de alte tratamente decat cele farmaceutice, parerea mea e ca sufera de o forma usoara a depresiei si isi vor reveni asa cum ei si tocmai au afirmat.Cu multa rabdare si vb care sa le induca increderea zi de zi sau chiar si mai des.E scris in toate cartile de specialitate ca multi au ori un episod depresiv, ori o forma atat de usoara inca in cateva luni scapa definitiv de ea.Ce pot mai mult de atat sa va spun celor care aveti aceasta forma moderata?...sa va uitati la noi ceilalti cum vom reusi si noi sa trecem.Voi deja sunteti pe drumul cel bun, noi acum il cautam.Unii am luat-o pe tratamente pe psihoterapii sau pe alte si alte cai cu dorinta de a fi iar mandri de noi insine.
...nu suntem la fel niciunul.Formele noastre de depresie sunt atat de diferite ca eu nu pot si nu stiu ce iti prieste tie sau cat de rau, sau cat de suportabila sau insuportabila este starea ta.La mine forma mea de depresie m-a bagat in atatea stari, total necunoscute psihicului meu pana acum.Am invatat multe, am si suferit, dar sunt optimist si numai asa ma pot trata.Asta vreau sa vad la toti cei de aici.Optimism si nu incrancenare ca eu sau altul posteaza pe nush ce pagina, parca am fi la uite tati mi-a luat antonio jucaria..hai tati, bate-l.Bai copii ce facem?
...lasati intriga si cautati fiecare sa invatati.Nu conteaza cum te simtzi, invata si de rau si de bine din experienta fiecaruia.Nu lua de bun tot ce scrie aici, simt si stiu ca unii mint de rup si fac orice sa va faca sa va simtzitzi tot mai rau si mai nevoiasi.Ce bunica, fratilor.Va influenteaza chiar si femeia de servici de la serviciul meteo?.fiti rationali si integri...
..pe toate prospectele scrie"Trateaza depresia"...si acum eu sa te cred pe tine domnul din spatele calculatorului sau pe desteptul ala care in urma unor zeci de ani de studii si inca cativa ani de teste severe, scoate un medicament pe piatza si are si un enorm succes in randul celor care sufereau ca si cei care aveau SIDA acum ceva zeci de ani si erau condamnati de boala la moarte in cateva luni pana la un an.Acum de SIDA moare unul la minim 20 de ani de la descoperirea bolii, datorita tratamentelor care au o mie de efecte adverse, dar cel mai mare efect este ca le prelungeste viatza de la un an la minim 20.Le mai ofera 19 ani fara griji de viatza sub tratament.
...cei care aleg varianta soft, a se ajuta cu sfaturi, cu tot felul de alte tratamente decat cele farmaceutice, parerea mea e ca sufera de o forma usoara a depresiei si isi vor reveni asa cum ei si tocmai au afirmat.Cu multa rabdare si vb care sa le induca increderea zi de zi sau chiar si mai des.E scris in toate cartile de specialitate ca multi au ori un episod depresiv, ori o forma atat de usoara inca in cateva luni scapa definitiv de ea.Ce pot mai mult de atat sa va spun celor care aveti aceasta forma moderata?...sa va uitati la noi ceilalti cum vom reusi si noi sa trecem.Voi deja sunteti pe drumul cel bun, noi acum il cautam.Unii am luat-o pe tratamente pe psihoterapii sau pe alte si alte cai cu dorinta de a fi iar mandri de noi insine.
...nu suntem la fel niciunul.Formele noastre de depresie sunt atat de diferite ca eu nu pot si nu stiu ce iti prieste tie sau cat de rau, sau cat de suportabila sau insuportabila este starea ta.La mine forma mea de depresie m-a bagat in atatea stari, total necunoscute psihicului meu pana acum.Am invatat multe, am si suferit, dar sunt optimist si numai asa ma pot trata.Asta vreau sa vad la toti cei de aici.Optimism si nu incrancenare ca eu sau altul posteaza pe nush ce pagina, parca am fi la uite tati mi-a luat antonio jucaria..hai tati, bate-l.Bai copii ce facem?
...lasati intriga si cautati fiecare sa invatati.Nu conteaza cum te simtzi, invata si de rau si de bine din experienta fiecaruia.Nu lua de bun tot ce scrie aici, simt si stiu ca unii mint de rup si fac orice sa va faca sa va simtzitzi tot mai rau si mai nevoiasi.Ce bunica, fratilor.Va influenteaza chiar si femeia de servici de la serviciul meteo?.fiti rationali si integri...
Valer 2007,
In cazuri disperate, nu mai conteaza ca iau chiar si 100 pastile/zi atat timp cat ma simt mai bine. Crizele mele de anxietate au durat zile in sir, nu doare 20 min cum spun altii. Si sunt in stare sa fac ORICE numai sa scap, nu mai vreau sa-mi fie frica!!! Am invatat cum sa inspir si expir, retinand aerul timp de 10 sec, datorita hipervetilatiei atunci cand sunt in criza...Optimism, da, asta ne trebuie, eu abia acum invat sa gandesc pozitiv, sunt o persoana foarte impulsiva sau, mai bine spus am fost...
In alta ordine de idei, a auzit cineva de cartea FORTA GANDIRII POZITIVE autor NORMAN VINCENT PEALE? Si daca da, de unde o pot cumpara?
In cazuri disperate, nu mai conteaza ca iau chiar si 100 pastile/zi atat timp cat ma simt mai bine. Crizele mele de anxietate au durat zile in sir, nu doare 20 min cum spun altii. Si sunt in stare sa fac ORICE numai sa scap, nu mai vreau sa-mi fie frica!!! Am invatat cum sa inspir si expir, retinand aerul timp de 10 sec, datorita hipervetilatiei atunci cand sunt in criza...Optimism, da, asta ne trebuie, eu abia acum invat sa gandesc pozitiv, sunt o persoana foarte impulsiva sau, mai bine spus am fost...
In alta ordine de idei, a auzit cineva de cartea FORTA GANDIRII POZITIVE autor NORMAN VINCENT PEALE? Si daca da, de unde o pot cumpara?
http://ro.scribd.com/doc/2893283/PUTEREA-extraordinara-a-subconstientului-tau
Pt cine vrea sa citeasca online.Sunt lucruri interesante, poate ajuta pentru unii.
Pt cine vrea sa citeasca online.Sunt lucruri interesante, poate ajuta pentru unii.
leoni...eram dependenta de tensiometru, dupaia incet am devenit si de glucometru pe ala l-am folosit pana am terminat acele si nu am mai cumparat da si glucometru ce bataie de cap imi addea credeam ca am sa intru in coma de la glicemia mik etc cu tensionetru incet, aveam tendinta sa-l pun la mana da imi spune-am in minte...oare e nevoie?am doar 25 ani, ma simpt bine, nu ma doare nimik, sunt un pic ametita da stiu ca e de la anxietate, si nu imi masuram tensiunea am scapat greu da nu total ink imi mai ascult pulsul la mana, si daca simpt ca imi bate inima tare intradevar imi mai trec unele prin cap, da cred ca am iar cateva zile bune de cand nu mi-am ascultat pulsul si ma simpt si mai bine...pana la urma si asta e adevarat...acum sunt atat de multe medicamente care iti fac bine, te scapa de sida, cancer sau alte boli neiertatoare, si fiecare are dreptul de a-si asuma responsabilitatea in ceea ce face...si din cate oberv si cu medicamente si fara medicamente, posibil mai devreme sau mai tarziu sa reapara anxietatea...mamei mele nu ia aparut o stare puternik de anxietate, ptr ca si ea a trecut saraca prin asa ceva, in 1988, cand nu avea de unde sa citeasca sa se documenteze ca acum, credea ca o sa cada pe strada dar nu a cazut ci din contra si-a ridicat moralul sg, acum nu am mai auzit-o niciodata sa aibe stari dar deabia acum mi-a spus ca a ramas cu o senzatie urata la stomac, gen emotiile alea care iti ingreuneza respiratia, si am intrebat-o daca tot ca mine a fost toata viata, emotiva, fricoasa si daaa asa a fost deci o mostensesc.valer...ai dreptate in mare parte la ce spui, tu iti scrii aici ideile si pasii tai spre vindecare, nu impui nimanui sa faca ca tine...felicia, azi nu ai mai fost pe aici...mi-am schimbat si eu poza la avatar.mi-am pus nazdravanii de pisici iubiti ai mei, care asta iarna de la atatea nazdravanii nu aveam cum sa nu rad si sa mai uit de anxietate...mai negrii decat noaptea si ciorile...dar ii ador...
Eu am zile in care as vrea sa mor, sa nu mai sufar degeaba, ca vorba aia, ce am facut rau sa fiu pedepsit in halul asta? Si sa nu msi pomenesc ca exista un gand acolo, obsesiv, care mereu vinr cu o injuratura la adresa lui Dumnezeu ori de cate ori imi aduc aminte de religie. Si de aceea zic ca nici mult nu msi am pana o iau pe aratura.
Pentru Cristina Stoian.Te rog sa-mi spui cum putem discuta. Astazi am avut o zi chiar buna. Am incercat sa fiu eu, cea care eram odata. M-am aranjat, am mers sa-mi comand mobila de dormitor impreuna cu sotul meu, apoi am mers la firma pe care o coordonez.
PS Am uitat chiar sa-mi iau si 1/2 Lexotanil pe care trebuia sa-l iau la pranz si capsula de Tanakan.
PS Am uitat chiar sa-mi iau si 1/2 Lexotanil pe care trebuia sa-l iau la pranz si capsula de Tanakan.
Cheyenne nu te ingrijora, este tipic anxietatii si depresiei sa simti asa ceva. eu stiu de la mama k din cauza anxietatii si depresiei ajunsese sa huleasca, ganduri fff urate la adresa lui Dumnezeu si a Maicii Domnului, si ganduri k mai bn nu ar mai fi etc. Nu te lasa prada acestor ganduri negre. Exista solutii, medicamentoase sau nu... Eu nu inteleg totusi, exista o diferenta intre depresie si anxietate nu? Sau sunt strans legate? Eu de exemplu ieri am fost abatuta, trista, pt ca am avut un atac de panica cu 2 nopti in urma...oare am fost depresiva? xanaxul nu prea ma ajuta...adica nu pot sa zic k daca iau un Xanax imi trece vreo stare...mai mult cred k ma relaxeaza putin.Mi s a intamplat sa iau Xanax si la o ora sa fac ditamai atacul de panica..trebui sa termin neaparat de citit cartea PA, poate ca scrie ceva si despre depresie...
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 10Neliniste
- 50Xanax = dependenta?
- 7solutii mama bolnava psihic
- 6pot scapa de dependenta de medicamente de la psihiatru?
- 6atac de panica, neliniste, insomnie, slabire
- 6atac de panica sau alta tulburare?
- 3atac de panica?
- 8piatra la fiere
- 5Cipralex-pe termen lung?
- 10Atac de panica, anxietate, interpretare EKG
- 9atac de panica puternic
- 10Anxietate?
- 4Anxietate, atacuri de panica
- 11Halucinatii sau probleme cu ochii ?
- 2Simptome care nu-mi dau pace
- 9Anxietate și atacuri de panică
- 25Atac panica, stare de panica cand ma indepartez de casa
- 10Am stări foarte rele
- 3Despre anxietatea cronică - de 15 ani sufăr de anxietate
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica tulburarile psihice
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: