Neliniste

In urama cu o saptamana mi-a murit mama.A facut infarct plimbandu-se cu copilul meu in fata blocului.Va dati seama ce soc am suferit.Tin sa mentionez ca acum 3 ani si jumatate a murit fratele meu tot asa subit(neffind bolnav).Am trecut cumva peste acel soc bineinteles dupa ce am facut atacuri de panica repetate si am fost tratata cu xanax, fevarin...Pe mine m-a ajutat cel mai mult prezenta si sustinerea morala a mamei si stau acum si ma intreb cum o sa reusesc sa trec pestes socul de acum.Nu-mi gasesc locul niciunde a intrat o frica cumplita in mine(de moartea me asau a celor dragi mie).am fost la pshiatru si mi-a dat piracetam.revotril si eurovita antistres.as vrea sa-mi spuneti va rog ce parere aveti despre medicatia indicata si eventual daca stiti cumva un pshihoterapeut in oradea si de ce nu sa mai stam de vorba. multumesc

condoleante!am trecut si eu prin aceasta experienta pe mine ma ajutat o baba mi-a descintat poate tie iti pare o prostie dar la mine a mers deasemeni mi-a descintat si baiatul.nu strica sa incerci!iti doresc sanatate si sa treci cu curaj peste toate greutatile!

Imi pare sincer rau de situatia prin care treci si te inteleg foarte bine. Pe mine m-a ajutat foarte mult un tratament homeopat, pentru ca am avut noroc sa gasesc o doctora foarte desteapta homeopata. Ai putea sa incerci si tu asa ceva si iti doresc sa ai rezultate bune, asa cum am avut eu. Multa sanatate!

draga andana, nu o sa intru in prea multe detalii, pe scurt am suferit de anxietate si atacuri de panica aparent fara un motiv bine determinat.In general frica de a pierde ceva, o persoana, viata, respectul celorlalti, acceptarea lor, serviciul, banii.ce mai, orice chestie de care suntem atasati.Am incercat sa caut raspunsuri, am facut cercetari peste cercetari sa nu bat drumuri inutile la doctori si farmacii.Am reusit sa trec cu bine de aceasta teroare infruntand toate fricile mele.De exemplu, daca spui, mi- e frica de moarte.nu fugi de acest gand, cu liniste si calm imagineaza-ti ca infrunti moartea cu curaj si intelegere si fara parere de rau deci.impacandu-te cu pierderea, de orice natura ar fi ea.Stai cu demnitate in fata acestui monstrulet care este frica...nu este decat un remediu.si acesta este opusul ei...curajul.Nu uita ca frica se hraneste din neancrederea noastra in fortele proprii de aceea cel mai bine este sa-ti cauti sprijinul in propria ta minte.terenul de lupta acolo e, in mintea ta.Sunt sigura ca ai sa invingi!Dak eu am putut.poti si tu!

Draga Andana, perioada prin caare treci se numeste, la fel ca in limbajul popualr, perioada de doliu. In psihoterapie se considera a fi normala o perioada de doliu de circa un an de zile, perioada care trebuie traita asa cum o simti. Parerea mea este ca nu trebuie sa incerci cu orice pret sa-ti revii foarte repede decit daca simptomele te deranejaza si iti produc probleme in relatiile sociale. O durere pricinuita de un astfel de eveniment nu poate fi vindecata instantaneu. Fa-ti doliul, incercind sa ramii racordata la problemele tale de familie si de munca. In caz ca simptomele sint prea deranjante, te sfatuiesc sa cauti ajutorul unui psihoterapeut. Daca alegi un cognitiv-comportamentalist, ai putea capata rezultate bune intr-un timp scurt. Daca alegi un psihanalist, schimbarile vor veni mai incet, iti vei putea elabora si intelege mai bine sentimentele si schimbarile vor fi mai profunde si mai de lunga durata. As opta pt a doua varianta daca as fi in locul tau, cu mentiunea ca un astfel de tratament costa mai mult. Nu dispera, exista specialisti care te pot ajuta. Totul depinde de tine, cita nevoie ai de ei si cit de mult esti motivata sa ajungi intr-un cabinet de psihoterapie. Nu e nici o rusine, la terapeut nu merg nebunii, asa cum se obisnuieste sa se spuna pe la noi, ci si oamenii care nu pot face fata propriilor probleme sufletesti si au nevoie de un suport pt asta. iti doresc succes!

Andana, e cumplit ce traiesti tu acum... As vrea sa-ti spun ca inteleg prin ce treci, insa nu am cum sa inteleg. Nu am curaj nici sa ma gandesc cum va fi cand mama mea isi va incheia socotelile pe lumea asta, si va pleca... Ma intreb daca voi mai putea respira si cum vor fi zilele, anii, sarbatorile fara ea, fara caldura si sprijinul ei.
Nu am de ales, toate astea se vor intampla. Nu stiu cand, cum nu stiu cum si cand va fi finalul pentru mine, pentru sot, pentru copil...
Cel mai greu ma impac cu intrebarea "de ce". De ce a trebuit sa moara? Singurul raspuns care imi aduce alinare este acela ca si-a indeplinit menirea pentru care a venit pe aceasta lume si, dupa o lupta cat o viata, se poate odihni si isi poate gasi linistea.
Ce o sa fac dupa ce mama mea va muri? Voi invata, secunda cu secunda, sa respir si sa traiesc. Fara mama. Intai singura, apoi cu copil, cu sot, cu prietenii de nadejde, cu credinta, cu alti oameni, ca mine, sau diferiti.
Ce o sa faci tu? Viata din interiorul tau va decide... Increde-te in ea si las-o incet, incet, sa te aline si sa-ti ghideze pasii...

Andana, te apreciez pentru faptul ca ai putere sa expui experienta, ta, din pacate aceste morti instantanee sunt o experienta pe care s-ar putea ca tu sa nu o constientizezi real.Nu e nefericire, nici fatalitate ori nedreptate.Karma arborelui tau genealogic, pe linie materna, a fost otravit de una din femeile, probabil bunica bunicii tale, care a dorit moartea baiatului care a umilit-o, poate violat-o si nu aluat-o de sotie, astfel ca toti urmasii de sex barbatesc mor.Mama ta a facut eforturi canonicela biserici, manastiri, de aceea fratele tau nu a suferit travaliul unei boli, in sensul ca a murit brusc, pentru ca tie sa-ti traiasca baiatul, rugaciunile, iubirea mamei tale, au transferat semnul mortii de pa capul copiluluitau si l-a preluat ea. E ultimul si cel mai mare sacrificiu pe care il poate face un parinte.Tie ti s-a dat in continuare bucuria de a fi mama, fapt pentru care, mergi la o manastire, si cere un sfat corect, fiindca, si tu ai fi facut la fel, nu fi necajita, nu o lega pe mama ta de tine, ea ar fi vrut sa fii puternica, si sa stii ca esti foarte puternica, vesela, plina de viata, implinitasi fericita.Mergi si fa o pomana undeva la un azil, la o casa de copii si bucura-te de copilul tau.Si mama ta si fratele tau au platit, constienti acest pret, fiindca in acea ultimasecunda ei stiau exact ce urmeaza, n-au murit nici mai devreme, nici tristi, respecta-le pacea, roaga-te pentru ei, daruieste-le iubire, traieste si pentru ei.condoleante si mult curaj

Incearca sa-ti schimbi stilul de viata (mai mult sport, dieta, hobby-uri, noi prietenii). Ai grija cu piracetamul caci unul din efectele secundare este chiar stresul sau nervozitatea. De asemenea, iti propun sa te documentezi inainte sa urmezi un tratament homeopat. Mergi la doctorul de familie si explica ce s-a intamplat cu ai tai si vezi daca nu cumva si tu ai probleme de genul (inima, creier, etc.).

Buna, am fost diagnosticat cu tulburare anxios_depresiva, si mi s-a prescris fevarin 50 mg dimineata si seara si carbamazepin seara, as dori niste informatii despre acest tratament, ce eficienta are, compatibilitatea celor 2 pastile ce mi-au fost prescrise etc, astept raspunsuri, va multumesc!

viata si moartea sunt doua fete ale aceleias monede, ambele fac parte din acest mare miracol al universului unde se contopesc si se completeaza curgind impreuna.viata si moartea sunt inevitabilele creatiei.nu tu ti-ai dorit sa te nasti, nu ai gindit, nu ai planificat momentul la fel cum nu tu vei decide cind vei muri.de asemenea cind traiesti esti parte din univers.esti una cu universul-respiri si universul patrunde in tine-expiri si tu patrunzi in univers, maninci-universul intra in tine, dupa care mori si esti ingropat in pamint.prin fructele copacilor intrii din nou in acest circuit si poate copiii tai vor minca aceste fructe.nu ai de unde sa stii care capitol a fost primul:viata sau moartea?viata si moartea danseaza impreuna!sfatul meu:TRAIESTE!viata este scurta, deci bucura-te de ea.traieste intens traieste astazi nu te gindii la ziua de miine, nu face multe planuri, nu avea 1001 de ambitii pe care oricum nu le vei realiza.nu-ti risipi energia pe vise!crede-ma e o prostie.folosesti-o pentru a trai in bucurie.bucura-te de familie, de copii, de natura.IUBESTE!iubeste-te pe tine si respecta-te, respecta-ti umanitatea.iubeste-ti familia, copii, iubeste animalele, natura.AZI!nu incerca sa controlezi viitorul, nimeni n-a reusit pina acum.si o propunere:studiile au confirmat extraordinara eficacitate a sunatoarei in combaterea depresiei, efectul antidepresiv fiind superior celui obtinut de "faimosul" prozac.de astfel sunatoarea este recunoscuta de ceva vreme de catre OMS ca medicament antidepresiv(extractul).daca nu ai bani de un extract standardizat poti folosi tinctura-se gaseste la orice plafar aprox 9 lei sticluta, ginsengul siberian-un extraordinar adaptogen si tonic nervos si energizant(in antichitate valora greutatea lui in aur), magneziu-mineral esential pt buna fct alsistemului nervos si reglator cardiacprecum si un complex vitamine b!succes!!!