Ganduri obsesive !
Buna seara ! As vrea sa va spun si eu povestea mea..care nu-i tocmai placuta..defapt nu-i deloc.. sunt adolescent, am 14 ani.. am o relatie cu o fata de aprox 9 luni..suntem intr-o relatie la distanta.. eu Romania ea Rep.Moldova.. si de aprox 2 luni am ganduri obsesive..asa le zic eu..fiindca de atunci numai asta am in cap.. imi vin in minte imagini in care ii spun ei ca vreau sa ne despartim..ca nu o mai iubesc..numai tampenii dastea de care eu sunt sigur ca nu sunt adevarate insa nu pot sa le scot din cap..cu cat incerc mai mult..cu atat imi vin cu mai multa forta in minte.. eu zic ca-i normal sa am cate un gand dasta..probabil la o cearta la ceva.. dar nu sa am incontinuu..toata ziua aceste idei, aceste ganduri pe care nu le suport, ma streseaza, ma deranjeaza..si trebuie sa-mi spun in minte opusul ideilor..ca sa ma simt cat de cat mai bine..si sa stiu ca aceste idei nu sunt adevarate.. practic in mintea mea cred ca se da o batalie intre constient si subconstient..in subconstient am numai ganduri negative... Deci vreau sa spun ca nu vreau s-o pierd, o iubesc foarte mult in ciuda gandurilor, ideilor..in ciuda distantei.. o iubesc foarte mult si chiar nu vreau s-o pierd.. si ea ma iubeste.. si nu vreau s-o ranesc..fiindca tin la ea.. parca gandurile astea ma indeamna sa-i spun..dar eu stiu ca este doar in mintea mea si trebuie sa ma controlez cumva...Tin sa mentionez ca, curand o sa merg la ea..o sa ma intalesc cu ea.. o sa merg cu mama, si vreau sa intreb..atunci o sa scap de gandurile astea.. ? Sau pot suferi de ceva anume de am gandurile astea pe care pur si simplu nu le pot scoate din cap, nu pot sa mai gandesc pozitiv deloc, numai pot sa ma gandesc la clipele frumoase pe care o sa le petrec cu ea, la nimic doar asta am in cap, doar ganduri negative, simt ca nimic nu-mi iese, nimic nu este cum vreau eu, si imi fac scenarii negative in mintea mea fata de fata aceasta, de parca as sti ca se va intampla ceva rau sau ca o sa-i spun ce gandesc imi este teama de aceste ganduri..vreau sa scap de ele, nu au nicio logica, sunt irationale As vrea sa ma ajutati cu un sfat..cu ceva..sa fac sa scap de ele..sau macar sa le controlez..ca nu am nici-o putere asupra lor.. Va multumesc din suflet si astept un sfat.. ! O seara minunata !
16 comentarii
Laur
toate aceste ganduri le ai din cauza distantei(adica de multe ori te gandesti ca o poti pierde, ca daca nu va merge relatia, daca nu oputeti mentine etc etc)toate astea duc la ceea ce simti tu(si cred ca aceste ganduri le ai doar cand va certati, s-au cand ceva nu merge bine intre voi)cand totul este frumos(tu o iubesti, ea te iubeste, totul e roz si totul e frumos cu fluturasi)
Sfatul o sa ti-l dau la sfarsit dar vreau sa te intreb ceva:daca atunci cand va vedeti o sa observi ca de fapt nu e asa cum credeai tu?daca nu va tine relatia ce vei face??sunt intrebari pe care trebuie sa ti le pui singur si sa iei realitatea a sa cum este(fara fluturasii din stomac si rozul din fata ochilor)...
Sfatul pe care ti-l pot da este sa fi tu insuti...pune problema pe toate partile...vezi pe viitor cum stau lucrurile si nu dispera daca ceva nu merge bine(chiar daca spui ca o iubesti)...ai 14 ani, ai o viata inainte(sincer eu la 14 ani aveam in cap foar fotbal si sala...cred ca acum s-au schimbat lucrurile;)..ce sa zic multa bafta pe viitor si sper sa vi cu vesti bune:) salut
toate aceste ganduri le ai din cauza distantei(adica de multe ori te gandesti ca o poti pierde, ca daca nu va merge relatia, daca nu oputeti mentine etc etc)toate astea duc la ceea ce simti tu(si cred ca aceste ganduri le ai doar cand va certati, s-au cand ceva nu merge bine intre voi)cand totul este frumos(tu o iubesti, ea te iubeste, totul e roz si totul e frumos cu fluturasi)
Sfatul o sa ti-l dau la sfarsit dar vreau sa te intreb ceva:daca atunci cand va vedeti o sa observi ca de fapt nu e asa cum credeai tu?daca nu va tine relatia ce vei face??sunt intrebari pe care trebuie sa ti le pui singur si sa iei realitatea a sa cum este(fara fluturasii din stomac si rozul din fata ochilor)...
Sfatul pe care ti-l pot da este sa fi tu insuti...pune problema pe toate partile...vezi pe viitor cum stau lucrurile si nu dispera daca ceva nu merge bine(chiar daca spui ca o iubesti)...ai 14 ani, ai o viata inainte(sincer eu la 14 ani aveam in cap foar fotbal si sala...cred ca acum s-au schimbat lucrurile;)..ce sa zic multa bafta pe viitor si sper sa vi cu vesti bune:) salut
Buna Laur
Sa stii un lucru, cel putin din punctul meu de vedere.Oamenii care sufera de toc isi fac scenarii negative in legatura cu persoanele pe care le iubesc foarte mult.Nu vei vedea niciodata o persoana care sufera de toc facandu-si scenarii dinastea legate de o persoana mai putin importanta in viata lor.
Vreau sa spun ca inafara ce aceasta fata, vor mai fi multe altele, chiar daca tu crezi ca nu e asa sau nu stiu ce iti inchipui tu.Vei mai dezvolta acest comportament, din pacate, si cu alte persoane pe care le vei iubi in viata ta.Ceea ce trebuie sa te intrebi cand iti vin aceste ganduri :"Si daca ii spun asa, ce?" Ce se poate intampla?Ne vom despartii, viata va merge inainte.Stiu ca pentru tine este capat de tara, dar nu va fi asa.Cu cat invingi mai repede aceasta frica de gandurile astea, cu atat mai repede vei scapa de ele.Cel mai probabil nu ii vei spune prea curand ca nu o iubesti, din cate vad eu, doar daca esti psihotic si nu stii ce vorbesti (desi nu este cazul).Stiu cat de greu poate sa fie sa-ti invingi aceste ganduri, am avut si eu ganduri mai urate si mai chinuitoare.
Ceea ce trebuie tu sa intelegi este ca aceasta fata nu are nici o legatura in toata povestea ta.Tu te lupti cu tine, ei nu ii vei spune niciodata nimic de genul, sunt convinsa.
Mie imi era frica ca nu imi voi mai iubi parintii la un momentdat, asa ca le-am spus ce simt, ei stiind de boala aceasta a mea, mi-au spus ca nu au nevoie de nicio confirmare din partea mea, pt ca ei stiu ca ii voi iubi mereu indiferent de ce se va intampla.Am discutat si cu psihologul meu despre asta si m-a intrebat "Ce s-ar putea intampla daca nu ii vei mai iubi?".Nimic.Asa si tu, nu va fi capa de tara daca te desparti de ea, ai 14 ani, sunt lucruri mult mai importante in viata asta, o sa-ti dai seama chiar daca acum nu crezi asta.
Du-te la psiholog, nu la psihiatru(te v-a innebuni mai tare cu pastilele, ei asa fac, dau pastile..altceva nu stiu) si o sa treaca.Eu pot sa zic ca ai putea sa iei niste anxiolitice(doza mica), doar la nevoie.Daca ai intradevar TOC si gandurile nu iti vor da pace, du-te si la psihiatru pt un diagnostic clar.Gandurile pe care le ai tu acum sunt foarte putin chinuitoare, crede-ma sunt altele mult mai grave si mai urate, trebuie doar sa constientizezi ca ceea e ai tu este o boala, o anxietate, nu este realitate ceea ce gandesti tu.
Bafta!
Sa stii un lucru, cel putin din punctul meu de vedere.Oamenii care sufera de toc isi fac scenarii negative in legatura cu persoanele pe care le iubesc foarte mult.Nu vei vedea niciodata o persoana care sufera de toc facandu-si scenarii dinastea legate de o persoana mai putin importanta in viata lor.
Vreau sa spun ca inafara ce aceasta fata, vor mai fi multe altele, chiar daca tu crezi ca nu e asa sau nu stiu ce iti inchipui tu.Vei mai dezvolta acest comportament, din pacate, si cu alte persoane pe care le vei iubi in viata ta.Ceea ce trebuie sa te intrebi cand iti vin aceste ganduri :"Si daca ii spun asa, ce?" Ce se poate intampla?Ne vom despartii, viata va merge inainte.Stiu ca pentru tine este capat de tara, dar nu va fi asa.Cu cat invingi mai repede aceasta frica de gandurile astea, cu atat mai repede vei scapa de ele.Cel mai probabil nu ii vei spune prea curand ca nu o iubesti, din cate vad eu, doar daca esti psihotic si nu stii ce vorbesti (desi nu este cazul).Stiu cat de greu poate sa fie sa-ti invingi aceste ganduri, am avut si eu ganduri mai urate si mai chinuitoare.
Ceea ce trebuie tu sa intelegi este ca aceasta fata nu are nici o legatura in toata povestea ta.Tu te lupti cu tine, ei nu ii vei spune niciodata nimic de genul, sunt convinsa.
Mie imi era frica ca nu imi voi mai iubi parintii la un momentdat, asa ca le-am spus ce simt, ei stiind de boala aceasta a mea, mi-au spus ca nu au nevoie de nicio confirmare din partea mea, pt ca ei stiu ca ii voi iubi mereu indiferent de ce se va intampla.Am discutat si cu psihologul meu despre asta si m-a intrebat "Ce s-ar putea intampla daca nu ii vei mai iubi?".Nimic.Asa si tu, nu va fi capa de tara daca te desparti de ea, ai 14 ani, sunt lucruri mult mai importante in viata asta, o sa-ti dai seama chiar daca acum nu crezi asta.
Du-te la psiholog, nu la psihiatru(te v-a innebuni mai tare cu pastilele, ei asa fac, dau pastile..altceva nu stiu) si o sa treaca.Eu pot sa zic ca ai putea sa iei niste anxiolitice(doza mica), doar la nevoie.Daca ai intradevar TOC si gandurile nu iti vor da pace, du-te si la psihiatru pt un diagnostic clar.Gandurile pe care le ai tu acum sunt foarte putin chinuitoare, crede-ma sunt altele mult mai grave si mai urate, trebuie doar sa constientizezi ca ceea e ai tu este o boala, o anxietate, nu este realitate ceea ce gandesti tu.
Bafta!
Multumesc mult de tot ! Am sa tin cont de ce mi-ai spus.. ! Inca odata va multumesc din suflet ! Daca o sa mai continue asa, in cel mai scurt timp o sa merg la un psiholog. Multumesc mult de sfaturi ! O seara minunata !
Eu zic sa astepti pana va veti intalni si daca acele ganduri vor continua, sa consulti un psiholog.Eu cred ca esti foarte emotionat, nerabdator sa o vezi si imi place ca mama ta a acceptat sa te duca la ea, este foarte importanta relatia copil-mama.
Sa fii pregatit in schimb si pt un esec, asa cum ti s-a spus si mai sus, este posibil ca ea sa nu fie asa cum ti-ai imaginat!
Hai bafta multa si curaj!!! Sa ne spui cum a decurs intalnirea! :)
Sa fii pregatit in schimb si pt un esec, asa cum ti s-a spus si mai sus, este posibil ca ea sa nu fie asa cum ti-ai imaginat!
Hai bafta multa si curaj!!! Sa ne spui cum a decurs intalnirea! :)
O sa va spun numaidecat ! Chiar ma intreb cum va decurge sunt foarte curios si foarte emotionat de prima intalnire.. O sa vedem..ma bucur ca mai sunt oameni care dau o mana de ajutor, niste sfaturi.. Multumesc de raspuns, apreciez.
As mai vrea niste sfaturi, va rog.. ! Chiar am nevoie de un ajutor..
Va rog, spuneti-mi daca este grav ce mi se intampla ? Se poate sa am TOC ? Cat de grava este boala acesta ? Se poate vindeca ? Chiar vreau sa scap de gandurile obsesive, ajutati-ma, va rog.. O seara minunata.. !
Boala asta nu este grava, este foarte urata din pacate.Nu zic ca nu sunt atele si mai urate(doamne fereste), dar asta se poate controla cat de cat
Noi nu avem cum sa te ajutam in felul asta, pt asta sunt psihologii.
Noi nu avem cum sa te ajutam in felul asta, pt asta sunt psihologii.
Totusi...aici nu este niciun psiholog sa-mi dea si el cateva sfaturi.. ?
Laur27 Cred ca cel mai bine este sa consultati un psihiatru de copii care apoi va decide daca aveti nevoie de tratament medicamentos, psihoterapeutic sau ambele. Incercati sa gasiti un psihiatru cu formare in psihoterapie (preferabil cognitiv-comportamentala). Altfel ma tem ca veti sta mult si bine ingrijorandu-va suplimentar de starea dvs., fara a face nimic constructiv. Nimeni nu va poate spune pe un forum daca aveti sau nu ceva, si daca aveti, daca este grav sau nu. Succes!
Buna tuturor!
Laur27: daca ai ganduri din acelea, ca te desparti de prietena, nu inseamna automat ca ai obsesii, mai sunt necesare cateva conditii.
Obsesiile - in sens de patologie - sunt ganduri intruzive, complet absurde si recunoscute ca atare, care iti ocupa mai mult de o ora pe zi si provoaca anxietate/ingrijorare semnificativa. Ele ar trebui sa dureze o peroada si sa-ti limiteze cumva activitatile, sa-ti perturbe viata.
Compulsiile sunt ritualuri pe care le face pers. pt a scapa de obsesii (de ex, numara in gand pt a contracara anumite frici, se spala pe maini de zeci de ori pe zi pt ca scapa de frica de contaminare etc.).
Deocamdata poti merge la un psiholog clinician sa-ti puna diagnosticul si poti urma cateva sedinte, sa te lamuresti.
Tine minte: idei "obsesive" avem cu totii (de ex. acele melodii enervante care ne raman in minte in ciuda tuturor eforturilor de a le uita). Ce mai poti face: accepta ca ai ideile/temerile acelea si nu te teme: TOCMAI pt ca le ai e o dovada ca nu vrei sa te desparti. Cui ii e frica de lup se pazeste de el :)
psih. Ana Badita
Laur27: daca ai ganduri din acelea, ca te desparti de prietena, nu inseamna automat ca ai obsesii, mai sunt necesare cateva conditii.
Obsesiile - in sens de patologie - sunt ganduri intruzive, complet absurde si recunoscute ca atare, care iti ocupa mai mult de o ora pe zi si provoaca anxietate/ingrijorare semnificativa. Ele ar trebui sa dureze o peroada si sa-ti limiteze cumva activitatile, sa-ti perturbe viata.
Compulsiile sunt ritualuri pe care le face pers. pt a scapa de obsesii (de ex, numara in gand pt a contracara anumite frici, se spala pe maini de zeci de ori pe zi pt ca scapa de frica de contaminare etc.).
Deocamdata poti merge la un psiholog clinician sa-ti puna diagnosticul si poti urma cateva sedinte, sa te lamuresti.
Tine minte: idei "obsesive" avem cu totii (de ex. acele melodii enervante care ne raman in minte in ciuda tuturor eforturilor de a le uita). Ce mai poti face: accepta ca ai ideile/temerile acelea si nu te teme: TOCMAI pt ca le ai e o dovada ca nu vrei sa te desparti. Cui ii e frica de lup se pazeste de el :)
psih. Ana Badita
Reiau ce am postat intr-un alt topic, pt ca aici nu vad raspuns din parte niciunui psiholog. Legat de tulburarea obsesiv-compulsiva, terapia cognitiv-comportamentala etc.
"Am citit cateva dintre postarile de mai sus si am vazut referirile la psihoterapia cognitiv-comportamentala.
Ca psihoterapeut format in aceasta abordare pot sa iti ofer cateva informatii privind modul in care functioneaza si care sunt tehnicile (in general). Sunt deschisa la diverse abordari (cum ar fi psihoterapia existentiala), sunt convinsa ca pentru anumite probleme sau persoane unele pot fi mai eficiente decat altele, in functie si de cauzele problemelor, de implicarea pacientului si de talentul terapeutului.
In primul rand, se trateaza pacientul, NU boala. Sunt tehnici specifice, insa ele trebuie adaptate fiecarui caz in parte. De aceea este greu de spus ce ar merge la unul sau altul pana nu se face o evaluare riguroasa cateva sedinte) inainte.
Terapiile cognitiv-comportamentale (le voi numi CBT, cognitive behavioral therapies, pentru ca sunt mai multe) sunt o combinare fundamentata stiintific a terapiilor cognitive cu cele comportamentale.
Cautati pe site-ul lor http://www.eabct.com/ (se gaseste si varianta in romana): aici se relateaza in ce consta CBTul, tehnici, proceduri, organizarea sedintelor.
In cateva cuvinte: in modelul teoretic Stres- vulnerabilitate se considera ca patologia este rezultatul unei vulnerabilitati - genetice, cognitive (stil de gandire disfunctional), interpersonale etc. - peste care s-a suprapus un stresor (cronic sau acut). Astfel s-au depasit resursele percepute de gestionare a situatiei (persoana simte ca nu mai face fata).
In CBT se accentueaza factorul cognitiv (scheme cognitive, convingeri dezadaptative, ganduri automate), privit ca determinant pt producerea si mentinerea simptomatologiei, dar si cel comportamental (principiile conditionarii clasice si operante, pe care nu le detaliez aici).
Exemple de ganduri automate disfunctionale:
- cu referire la propria persoana:"Sunt urat"
- cu referire la viitor: "Nu voi reusi nimic in viata"
- cu referire la lumea in care traim: "Ceilalti sunt profitori, "este o lume plina de pericole"
Exemple de procese prin care se ajunge la ganduri automate disfunctionale:
- gandirea dihotomica (in alb-negru: "Daca nu am luat 10 sunt un ratat")
- inferenta arbitrara (extragem concluzii fara dovezi suficiente: "X nu mi-a raspuns la telefon, deci nu ma mai iubeste")
- suprageneralizarea ("nu am fost acceptat dupa interviu- rezulta ca sunt incompetent si niciodata nu o sa ma angajez")
- gandirea emotionala (ceva e adevarat pentru ca asa simtim noi, fara niciun fel de dovada sau cu dovezi contrarii)
Scheme cognititve (care stau la baza gandurilor automate, acestea din urma fiind situational specifice):
- de autodepreciere/neajutorare (worthless, helpless) ("indiferent ce fac, sunt fara valoare")
- de neacceptare (unlovable) ("indiferent ce fac, sunt de neiubit")
Se considera ca modul in care evaluam stimulii din jur sau din interior ne determina reactiile emotionale, comportamentale si fiziologice. Procesarea poate fi constienta sau inconstienta.
Exemplu: A (eveniment activator) - Maine am un examen la care nu am invatat.
B (beliefs - ganduri) - "Sunt proasta, n-o sa inteleg niciodata nimic, mai bine renunt din start"
C (consecinte) - nu ma duc la examen sau ma duc fara sa fi invatat nimic
Aici convingerea bazala a persoanei este de autodepreciere, tipica depresivilor sau celor care se descurajeaza usor: nu au incredere in abilitatile lor, sunt convinsi ca nu vor reusi oricat s-ar stradui si renunta sau depun efort insuficient, cu gandul ca n-are niciun sens. De aceea performanta frecvent nu le reflecta abilitatile.
In cazul unei tulburari anxioase (cum este anxietatea generalizata sau tulburarea obsesiv-compulsiva), de ex., pot fi prezente scheme de neajutorare, adica putem considera lumea un loc periculos, impredictibil, oamenii tentati sa ne faca rau si in care oricand ceva teribil s-ar putea intampla. Prin compulsii/ritualuri cei care au TOC incearca de obicei sa se protejeze de toate aceste rele (numara in gand, folosesc formule magice, amulete etc.).
Ce se face in terapie?
Mai intai se face evaluarea (se folosesc interviuri ca SCID I si SCID II, pentru a se afla problemele clinice (cum ar fi depresia, anxietatea generalizata sau OCD) si, respectiv, tipul de personalitate (cum ar fi cea obsesiva sau evitanta sau depresiva etc.). Se pune un diagnostic.
Apoi se va familiariza pacientul cu interventia si se va evalua si nivelul de motivatie si de pregatore pentru schimbare (cat de dornic este, cat de mult efort e dispus sa depuna in terapie si in afara ei?).
Se monitorizeaza gandurile (obsesiile) - pacientul ar putea tine un jurnal al situatiilor in care apar si al antecedentelor (ce s-a intamplat inainte de a aparea) (aparea mai sus o sugestie in acest sens, este foarte buna).
Dupa monitorizare urmeaza restructurarea cognitiva. Se ia fiecare obsesie. Pacientul de regula stie intr-o oarecare masura ca este absurda (altfel ar fi incadrat in categoria psihozelor). Se poate merge pe firul ei si se vor oferi alte argumente contra (de ce e foarte putin probabil sau complet imposibil sa se intample) si se va explica faptul ca in aceasta lume un grad de impredictibilitate va exista intotdeauna si trebuie tolerat.
De obicei in obsesii pot fi eficiente doua lucruri:
1. EXPUNEREA LA ELE FARA A EFECTUA RITUALURILE (pt a se trage concluzia ca nimic groaznic nu s-a intamplat)
Se iau pe rand, ierarhic, de la cele mai usor de tolerat. Apoit expunerea va fi asociata treptat cu o stare de relaxare.
La inceput este indicat sa se faca ins edinta, apoi pacientul are ca teme pt acasa expunerea in diverse situatii la obsesiile sale.
2. AMANAREA obsesiilor (cand este dificila expunerea, pacientul la va "refuza" invadarea spatiului mental pana la o anumita ora - "ca pe niste musafiri nepoftiti" (multumesc prof. dr. Mircea Miclea pentru metaforele sale interesante)
3. DISTRAGEREA (pacientul se va implica intr-o activitate, preferabil cu un consum sporit de energie - un exercitiu fizic, o plimbare - sau care sa-i stimuleze simturile - un dus fierbinte, o bucata de gheata in mana etc.)
In urma studiilor clinica (pacienti cu CBT, cu alte forme de terapie sau numai efect placebo si pacienti carora nu li s-a administrat nimic) CBT este considerata una dintrele cele mai eficiente psihoterapii. Insa metoda in sine conteaza mai putin la ameliorarea simptomelor decat relatia terapeutica (care trebuie sa fie bazata pe incredere in eficienta terapiei si profesionalismul terapeutului, empatie, sinceritate, autenticitate etc., iar aici terapeutul are contributia esentiala) si factorii care tin de pacient (de la efortul depus, la nivelul de inteligenta si suportul social).
Este important de mentionat ca anxietatile, depresiile si obsesiile noastre sunt semne pe care ni le ofera corpul nostru: ne avertizeaza ca nu ne indreptam in directia potrivita, nu ne urmam calea dorita in viata (profesional, personal). Daca avem un "steag sub care sa luptam "(am citat din nou acelasi mare profesor si psiholog) putem tolera mai usor orice fel de obstacole: stim de ce traim. "
Ar mai fi multe de adaugat. Pentru orice nelamuriri privind terapia cognitiv-comportamentala, depresie, obsesii sau orice altceva in domeniul clinic, ma puteti contacta (inclusiv prin mesaj privat).
psih. Ana Badita
"Am citit cateva dintre postarile de mai sus si am vazut referirile la psihoterapia cognitiv-comportamentala.
Ca psihoterapeut format in aceasta abordare pot sa iti ofer cateva informatii privind modul in care functioneaza si care sunt tehnicile (in general). Sunt deschisa la diverse abordari (cum ar fi psihoterapia existentiala), sunt convinsa ca pentru anumite probleme sau persoane unele pot fi mai eficiente decat altele, in functie si de cauzele problemelor, de implicarea pacientului si de talentul terapeutului.
In primul rand, se trateaza pacientul, NU boala. Sunt tehnici specifice, insa ele trebuie adaptate fiecarui caz in parte. De aceea este greu de spus ce ar merge la unul sau altul pana nu se face o evaluare riguroasa cateva sedinte) inainte.
Terapiile cognitiv-comportamentale (le voi numi CBT, cognitive behavioral therapies, pentru ca sunt mai multe) sunt o combinare fundamentata stiintific a terapiilor cognitive cu cele comportamentale.
Cautati pe site-ul lor http://www.eabct.com/ (se gaseste si varianta in romana): aici se relateaza in ce consta CBTul, tehnici, proceduri, organizarea sedintelor.
In cateva cuvinte: in modelul teoretic Stres- vulnerabilitate se considera ca patologia este rezultatul unei vulnerabilitati - genetice, cognitive (stil de gandire disfunctional), interpersonale etc. - peste care s-a suprapus un stresor (cronic sau acut). Astfel s-au depasit resursele percepute de gestionare a situatiei (persoana simte ca nu mai face fata).
In CBT se accentueaza factorul cognitiv (scheme cognitive, convingeri dezadaptative, ganduri automate), privit ca determinant pt producerea si mentinerea simptomatologiei, dar si cel comportamental (principiile conditionarii clasice si operante, pe care nu le detaliez aici).
Exemple de ganduri automate disfunctionale:
- cu referire la propria persoana:"Sunt urat"
- cu referire la viitor: "Nu voi reusi nimic in viata"
- cu referire la lumea in care traim: "Ceilalti sunt profitori, "este o lume plina de pericole"
Exemple de procese prin care se ajunge la ganduri automate disfunctionale:
- gandirea dihotomica (in alb-negru: "Daca nu am luat 10 sunt un ratat")
- inferenta arbitrara (extragem concluzii fara dovezi suficiente: "X nu mi-a raspuns la telefon, deci nu ma mai iubeste")
- suprageneralizarea ("nu am fost acceptat dupa interviu- rezulta ca sunt incompetent si niciodata nu o sa ma angajez")
- gandirea emotionala (ceva e adevarat pentru ca asa simtim noi, fara niciun fel de dovada sau cu dovezi contrarii)
Scheme cognititve (care stau la baza gandurilor automate, acestea din urma fiind situational specifice):
- de autodepreciere/neajutorare (worthless, helpless) ("indiferent ce fac, sunt fara valoare")
- de neacceptare (unlovable) ("indiferent ce fac, sunt de neiubit")
Se considera ca modul in care evaluam stimulii din jur sau din interior ne determina reactiile emotionale, comportamentale si fiziologice. Procesarea poate fi constienta sau inconstienta.
Exemplu: A (eveniment activator) - Maine am un examen la care nu am invatat.
B (beliefs - ganduri) - "Sunt proasta, n-o sa inteleg niciodata nimic, mai bine renunt din start"
C (consecinte) - nu ma duc la examen sau ma duc fara sa fi invatat nimic
Aici convingerea bazala a persoanei este de autodepreciere, tipica depresivilor sau celor care se descurajeaza usor: nu au incredere in abilitatile lor, sunt convinsi ca nu vor reusi oricat s-ar stradui si renunta sau depun efort insuficient, cu gandul ca n-are niciun sens. De aceea performanta frecvent nu le reflecta abilitatile.
In cazul unei tulburari anxioase (cum este anxietatea generalizata sau tulburarea obsesiv-compulsiva), de ex., pot fi prezente scheme de neajutorare, adica putem considera lumea un loc periculos, impredictibil, oamenii tentati sa ne faca rau si in care oricand ceva teribil s-ar putea intampla. Prin compulsii/ritualuri cei care au TOC incearca de obicei sa se protejeze de toate aceste rele (numara in gand, folosesc formule magice, amulete etc.).
Ce se face in terapie?
Mai intai se face evaluarea (se folosesc interviuri ca SCID I si SCID II, pentru a se afla problemele clinice (cum ar fi depresia, anxietatea generalizata sau OCD) si, respectiv, tipul de personalitate (cum ar fi cea obsesiva sau evitanta sau depresiva etc.). Se pune un diagnostic.
Apoi se va familiariza pacientul cu interventia si se va evalua si nivelul de motivatie si de pregatore pentru schimbare (cat de dornic este, cat de mult efort e dispus sa depuna in terapie si in afara ei?).
Se monitorizeaza gandurile (obsesiile) - pacientul ar putea tine un jurnal al situatiilor in care apar si al antecedentelor (ce s-a intamplat inainte de a aparea) (aparea mai sus o sugestie in acest sens, este foarte buna).
Dupa monitorizare urmeaza restructurarea cognitiva. Se ia fiecare obsesie. Pacientul de regula stie intr-o oarecare masura ca este absurda (altfel ar fi incadrat in categoria psihozelor). Se poate merge pe firul ei si se vor oferi alte argumente contra (de ce e foarte putin probabil sau complet imposibil sa se intample) si se va explica faptul ca in aceasta lume un grad de impredictibilitate va exista intotdeauna si trebuie tolerat.
De obicei in obsesii pot fi eficiente doua lucruri:
1. EXPUNEREA LA ELE FARA A EFECTUA RITUALURILE (pt a se trage concluzia ca nimic groaznic nu s-a intamplat)
Se iau pe rand, ierarhic, de la cele mai usor de tolerat. Apoit expunerea va fi asociata treptat cu o stare de relaxare.
La inceput este indicat sa se faca ins edinta, apoi pacientul are ca teme pt acasa expunerea in diverse situatii la obsesiile sale.
2. AMANAREA obsesiilor (cand este dificila expunerea, pacientul la va "refuza" invadarea spatiului mental pana la o anumita ora - "ca pe niste musafiri nepoftiti" (multumesc prof. dr. Mircea Miclea pentru metaforele sale interesante)
3. DISTRAGEREA (pacientul se va implica intr-o activitate, preferabil cu un consum sporit de energie - un exercitiu fizic, o plimbare - sau care sa-i stimuleze simturile - un dus fierbinte, o bucata de gheata in mana etc.)
In urma studiilor clinica (pacienti cu CBT, cu alte forme de terapie sau numai efect placebo si pacienti carora nu li s-a administrat nimic) CBT este considerata una dintrele cele mai eficiente psihoterapii. Insa metoda in sine conteaza mai putin la ameliorarea simptomelor decat relatia terapeutica (care trebuie sa fie bazata pe incredere in eficienta terapiei si profesionalismul terapeutului, empatie, sinceritate, autenticitate etc., iar aici terapeutul are contributia esentiala) si factorii care tin de pacient (de la efortul depus, la nivelul de inteligenta si suportul social).
Este important de mentionat ca anxietatile, depresiile si obsesiile noastre sunt semne pe care ni le ofera corpul nostru: ne avertizeaza ca nu ne indreptam in directia potrivita, nu ne urmam calea dorita in viata (profesional, personal). Daca avem un "steag sub care sa luptam "(am citat din nou acelasi mare profesor si psiholog) putem tolera mai usor orice fel de obstacole: stim de ce traim. "
Ar mai fi multe de adaugat. Pentru orice nelamuriri privind terapia cognitiv-comportamentala, depresie, obsesii sau orice altceva in domeniul clinic, ma puteti contacta (inclusiv prin mesaj privat).
psih. Ana Badita
Dar credeti ca atunci cand o sa fiu cu ea impreuna, o sa scap de aceste ganduri ? Multumesc anticipat !
Daca intr-adevar este tulburare obsesiv-compulsiva, simplul fapt ca NU VREM si ca NU VOM FACE acele lucruri teribile de care ne temem (cu sau fara persoana draga langa noi) nu inseamna ca vom scapa de ele. Iar strategia de a incerca "sa le controlam", sa le eliminam este gresita pt ca astfel va creste frecventa gandurilor obsesive.
De ex.: NU va ganditi la un urs albastru timp de 60 secunde!
Faceti exercitiul si punctati pe hartie de cate ori v-ati gandit! Este paradoxal, dar cu cat incercam sa nu ne gandim la ceva, cu atat mai mult ne gandim.
Solutia este SA NE ACCEPTAM GANDURILE si sa le privim ca pe semne ale preocuparii noastre pentru cei dragi (de ex.), si nu ca pe dovezi ale vreunei intentii rele. Dimpotriva, ele dovedesc dragoste.
Nu pot pune diagnostice pe forum dupa atat de putine date si nu ma pot substitui unui psiholog pe care il intalniti fata in fata. Banuiesc ca nu sunteti din Cluj, ca v-as invita la cabinetul meu :) Prin urmare, nu stiu cu siguranta daca aveti obsesii sau nu.
Incercati doar sa faceti ce v-am recomandat: acceptati-va gandurile si, daca nu dispar, mergeti la un psihoterapeut.
psih. Ana Badita
De ex.: NU va ganditi la un urs albastru timp de 60 secunde!
Faceti exercitiul si punctati pe hartie de cate ori v-ati gandit! Este paradoxal, dar cu cat incercam sa nu ne gandim la ceva, cu atat mai mult ne gandim.
Solutia este SA NE ACCEPTAM GANDURILE si sa le privim ca pe semne ale preocuparii noastre pentru cei dragi (de ex.), si nu ca pe dovezi ale vreunei intentii rele. Dimpotriva, ele dovedesc dragoste.
Nu pot pune diagnostice pe forum dupa atat de putine date si nu ma pot substitui unui psiholog pe care il intalniti fata in fata. Banuiesc ca nu sunteti din Cluj, ca v-as invita la cabinetul meu :) Prin urmare, nu stiu cu siguranta daca aveti obsesii sau nu.
Incercati doar sa faceti ce v-am recomandat: acceptati-va gandurile si, daca nu dispar, mergeti la un psihoterapeut.
psih. Ana Badita
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 18Tulburari obsesivo-compulsive (OCD). Exista medici in Cluj care trateaza aceasta boala?
- 9imi este frica.help
- 11Adevarat sau fals?
- 4tulburari sexuale in urma unei depresii
- 10Anxietate, TOC, fobie sociala? Va rog, ajutati-ma!
- 21Recadere in tulburare obsesiv-compulsiva
- 6Iubire sau obsesie? Temeri!
- 11de mai bine de 5 ani sufar de TOC
- 15Cum scap de tulburarea obsesiv-compulsiva
- 7Stare de neliniste si vinovatie
- 5Fobii la copii
- 1Tulburare obsesiv-compulsiva
- 8Va rog, ajutati-ma!Am mare nevoie de ajutor!Sunt disperat.
- 28tulburare obsesiv compulsiva
- 4Cum se manifesta tulburarea obsesiv compulsiva
- 10Vindecarea de TOC?
- 2Care este diferenta intre tulburarea obsesiv-compulsiva si tulburari de control al impulsurilor?
- 2Gânduri obsesive
- 2La ce ajuta Depakine în principal atunci când ti-e prescris?
Mai multe informații despre: Tulburarea obsesiv-compulsiva obsesia
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: