Anxietate cu atacuri de panica si depersonalizare.
Credeti-ma, e foarte urata starea asta.A mai trecut cineva prin ea?in intea mea se petrec numai ganduri proaste, nerge, urate, negative...
Buna ziua, ma numesc Denisa am 21 de ani si primul atac de panica l-am avut in urma cu un an si ceva..eram la locul de munca (de 3 ani sunt in spania, muncesc la curatenie ).De atunci ma lupt incontinuu cu starile astea (tremuraturi, palpitatii puternice, stari de voma, ameteli).La inceput erau foarte accentuate, le aveam zilnic, o viatza normala nu mai puteam avea.Imi era frica sa plec singura cu gandul ca daca mi se intampla ceva si nu e nimeni cu mine sa ma ajute, nu mai suporta sa stau la rand la supermarket, evitam aglomeratiile, evitam tot timpul sa fiu singura!Tin sa precizez ca sunt cu prietenul meu, locuim impreuna.De cand am venit aici am avut tot felul de probleme, ba cu fratele meu, sora mea...si in cele din urma cu mama lui, care timp de 2 ani a stat pe capul nostru(o femeie nu tocmai agreabila din toate punctele de vedere).Si la toate astea mai adaug si faptul ca tot timpul ne-am chinuit si cu locurile de munca(ba aveam eu si el nu, ba el da, iar eu mai putin).Ideea e ca toate astea s-au acumulat si m-au afectat psihic intr-un mod in care nu credeam niciodata ca se poate intampla.Ceea ce vreau sa spun e ca..Stefan, nu te mai chinui cu ganduri ca ai sa mori, nu esti singurul care trece prin asta...totul e in subconstient...totul se petrece in capul tau..Si eu mi-am facut tot felul de analize, crezand ca am diferite probleme de sanatate...toate duc la anxietate..Tratament mi-a fost prescris...ba m-am tinut de el, ba l-am intrerupt...momentan nu iau nimic, dar nici bine nu-mi este...am pastilele in dulap dar fug de ele...vreau sa cred ca pot si singura, si incet, incet simt sa ma indrept spre reusita! Ai nevoie de autoestima...nu ezita sa vorbesti cu tine.Cand te apuca groaza, uita-te in oglinda si vorbeste cu tine.Spune-ti ca totul e bine, ca totul se petrece in capul tau si ca totul e in regula daca nu te alarmezi.In fiecare dimineatza cand te trezesti, spune-ti ca totul e bine, ca tu esti bine si ca nu ai motive de a te inspaimanta...Nu ma intelegeti gresit, nu spun sa nu ia tratamentul...urmeaza-l intocmai cum ti l-a prescris medicul, e bine daca poti face asta.Eu, personal, prefer sa evit, si stiu ca e mai greu daar sper sa reusesc!Nu-ti fie teama, si eu am aceleasi simptome...incearca sa te relaxezi, sa faci sport (cat poti de mult in fiecare zi).Eu mai am un truc.cand simt ca ma panichez..caut pe net muzica de relaxare(gasesti pe trilulilu.ro, lungi de pana la 60 min) ma intind in pat si incep sa fac exercitii de respiratie...te relaxeaza si treci mai usor de momentul cu pricina...Total, eu cred ca e nevoie si de multa vointa si de multa forta si curaj sa infrunti realitatea.Vorbeste cat poti de mult despre asta si nu evita nicicum sa faci anumite lucruri doar pentru ca te gandesti ca o sa te panichezi iar si ca iar o sa-ti fie rau...nu te limita de la anumite lucruri doar pentru ca asa e normal sau ca asa e moral.Fa ce simti, ce crezi, dar nu uita sa te incurajezi singur TOT TIMPUL...sper sa te fi ajutat macar putin si sper sa intelegi ca nu esti singurul si ca nici nu ai sa mori, nici nu o sa ti se intample ceva rau si ca trebuie sa mergi mai departe! succes si multa forta si curaj!
DR T...vorbind cu mai multe colege, care imi spuneau ac au trecut prin situatii asemanataore fara sa ia mai nimic...dupa o perioada(2 ani) le a trecut totul,.se poate asa ceva???
eu cred ca se poate...doar ca trebuie sa incepi sa elimini absolut tot ceea ce e negativ din jurul tau, sa eviti orice suparare, sa fii foarte puternic si increzator in fortele tale proprii si nu in ultimul rand, sa crezi ca poti, ca esti capabil si sa nu uiti de Dumnezeu..
Dr.T, vreau sa imi mai prezinti cazuri cu " derealizati " :D daca e pe acest site, sa inteleg si eu fenomenul asta, pentru ca ma terorizat de cap.E de neexplicat, terorizanta, nu stiu ce sa mai zic.Poate multi spun ca stiu decat sa ma vaicaresc, dar credeti-ma, nu doresc nimanui sa treaca prin starea asta, pentru ca e foarte nasoala.
Salut Stefane, ma numesc Ciprian, am 22 de ani si am ajuns pe forumul acesta acum 10-15 minute pentru ca in urma cu aproximativ 20 de minute am trait niste senzatii foarte similare cu ale tale. M-am bagat in pat sa adorm si in timp ce asteptam sa ma ia somnul am avut un sentiment foarte neplacut, si anume ca parca ma vedeam cum imi pierd cunostinta (absolut diferit de sentimentul de adormire) plus o stare accentuata de frica in tot corpul.dupa care m-am fortat sa ies din acea stare. Din ce am citit pe net pana acum cred ca este vorba tot despre "depersonalizare" sau "derealizare". Cu toate ca este foarte neplacut, mi s-a mai intamplat, dar in momente din viata mea cand eram foarte stresat si ma gandeam ca as putea sa mor "din senin" la apogeul starilor mele de panica. Conditiile sunt similare si in acest moment, sunt in sesiune, niste probleme si dileme personale, stres cauzat de potentiale alte probleme cu parintii, etc.
Ajungand la tine, tu trebuie sa ai incredere ca din moment ce spui ca ai facut toate testele medicale si nu s-a prezentat nicio problema( asa este si in cazul meu ), atunci esti sanatos tun si nu exista absolut niciun motiv si nicio posibilitate sa patesti ceva tot "din senin". Toate astea sunt doar in mintea ta si nu au nicio baza in realitate. Ce simti tu este doar un instinct natural de nervozitate vis-a-vis necunoscut si asta iti duce mintea la un alt instinct de autoprezervare. Faptul ca ti-e teama de ce simti si ce crezi ca s-ar putea intampla este absolut normal si nu inseamna ca exista vreo problema.
Sfatul meu pentru tine este ca din moment ce esti sanatos, nu mai asculta de toti care iti recomanda sa iei nu stiu cate zeci de tipuri de medicamente si sa vizitezi nu stiu cati psihologi, ci mai degraba sa te convingi singur ca esti bine, sa iti suni niste prieteni si sa iesiti la un PET de bere in spatele blocului la un remi sau o carte (lasa sa zica astia mai batrani ca nu e bine sa bei bere sau ca nush ce ca stii si tu si stiu si eu ca atata timp cat nu te faci manga nu patesti nimic :P :)) ) , sa mergeti la un gratar sau lucruri de genul asta si ai sa vezi ca totul in legatura cu tine este absolut normal si ca te simti foarte bine. O alta chestie care cred ca te-ar ajuta foarte mult ar fi sa-ti gasesti o prietena (daca nu ai deja) si cu cat o sa petreci mai mult timp cu ea si cu cat o sa tineti mai mult unul la celalat o sa vezi ca o sa ai o stare psihica de mare fericire si liniste psihica.
Scurt pe 2 Stefane... doftorii zic ca esti sanatos, deci n-ai nicio treaba... stai linistit. Starile astea apar si dispar la fiecare, trebuie doar sa stii sa accepti ca se mai intampla si sa treci peste :).
Iti urez bafta, si sa nu mai bagi atatea tampenii de medicamente in tine... poate doar aspirina saracului :P
Ajungand la tine, tu trebuie sa ai incredere ca din moment ce spui ca ai facut toate testele medicale si nu s-a prezentat nicio problema( asa este si in cazul meu ), atunci esti sanatos tun si nu exista absolut niciun motiv si nicio posibilitate sa patesti ceva tot "din senin". Toate astea sunt doar in mintea ta si nu au nicio baza in realitate. Ce simti tu este doar un instinct natural de nervozitate vis-a-vis necunoscut si asta iti duce mintea la un alt instinct de autoprezervare. Faptul ca ti-e teama de ce simti si ce crezi ca s-ar putea intampla este absolut normal si nu inseamna ca exista vreo problema.
Sfatul meu pentru tine este ca din moment ce esti sanatos, nu mai asculta de toti care iti recomanda sa iei nu stiu cate zeci de tipuri de medicamente si sa vizitezi nu stiu cati psihologi, ci mai degraba sa te convingi singur ca esti bine, sa iti suni niste prieteni si sa iesiti la un PET de bere in spatele blocului la un remi sau o carte (lasa sa zica astia mai batrani ca nu e bine sa bei bere sau ca nush ce ca stii si tu si stiu si eu ca atata timp cat nu te faci manga nu patesti nimic :P :)) ) , sa mergeti la un gratar sau lucruri de genul asta si ai sa vezi ca totul in legatura cu tine este absolut normal si ca te simti foarte bine. O alta chestie care cred ca te-ar ajuta foarte mult ar fi sa-ti gasesti o prietena (daca nu ai deja) si cu cat o sa petreci mai mult timp cu ea si cu cat o sa tineti mai mult unul la celalat o sa vezi ca o sa ai o stare psihica de mare fericire si liniste psihica.
Scurt pe 2 Stefane... doftorii zic ca esti sanatos, deci n-ai nicio treaba... stai linistit. Starile astea apar si dispar la fiecare, trebuie doar sa stii sa accepti ca se mai intampla si sa treci peste :).
Iti urez bafta, si sa nu mai bagi atatea tampenii de medicamente in tine... poate doar aspirina saracului :P
Dr T.starea mea e cam tot la fel...ameteli, dureri de cap, ganduri cateodata.n am ajuns la dr..credeti ca ar tb???am terminat tratamnetul si nu stiu ce sa mai fac.aman sa o sun pe dr.sunt intr o mare dilema
@gabriela12: ar fi bine totusi sa consulti medicul, neaparat trebuie consultat.
Dr.T, de la medicamente nu ar trebui sa se amelioreze starea de derealizare, pentru ca eu o simt mai accentuata.
Dr T am vb cu d.na dr si ne vedem vineri..eu fac mari eforturi sa fiu ok si se pare ca reusesc pt ca toti imi zic ca arat ok si nu par sa am vreo pb.
@Stefan: le trebuie timp sa isi faca efectul, sa ajunga in organism la concentratia optima.iar tu ai avut anxietatea de mult timp si chimicalele tale din creier sunt destul de dezechilibrate, trebuie timp...nu e ca o aspirina care o iei si iti trece durerea de cap.
@Gabriela: asta e un lucru bun ca nu se observa din exterior ca te simti rau...inseamna ca nu iti afecteaza prea mult functionarea, si o sa remita destul de repede de la tratament.
@Gabriela: asta e un lucru bun ca nu se observa din exterior ca te simti rau...inseamna ca nu iti afecteaza prea mult functionarea, si o sa remita destul de repede de la tratament.
DR T sper din suflet sa aveti dreptate si sa remita...azi noapte nu stiu daca am dormit 2 ore...m am uitat la ceas din ora in ora..sa fi fost si din cauza ca azi tb sa vb in public???eu nu aveam emotii f mari inainte dar cine stie..
mi et eama ca dr imi va prescrie anxiar pe care l am luat aproape 5 luni cate 1 pastila pe zi.am inteles ca nu s prea ok
mi et eama ca dr imi va prescrie anxiar pe care l am luat aproape 5 luni cate 1 pastila pe zi.am inteles ca nu s prea ok
Dar de ce in fiecare zi cand ma trezesc cred ca mor in acea zi?De ce orice vorba si orice melodie mai de tristete ma face sa cred ca mor?Cand voi scapa de frica asta?Orice, aproape orice simptom, si o somnolenta ma face sa cred ca mor...daia nici nu ies ca ma tem de asta.
Ieri am iesit putin pe afara, aveam planuri da ce sa te faci, simteam ca mi se imoaie picioarele, simteam ca ametesc, ca mi-e somn, starea aia de derealizare la 100%.
Ieri am iesit putin pe afara, aveam planuri da ce sa te faci, simteam ca mi se imoaie picioarele, simteam ca ametesc, ca mi-e somn, starea aia de derealizare la 100%.
Am dormit azi vro 2 ore la pranz, mi-e somn, simt starea aia de derealizare accentuata rau, Cred innebunesc, cel mai rau cred ca MOR...:(( cand ies pe afara simt o moleseala in picioare, ca nu ma tin picioarele...am impresia ca nu o sa mai stiu unde sunt cine sunt, ca nu o sa-i mai cunosc pe cei din jur cu starea asta...in unele momente simt ca explodez cu toate starile astea, mai simt si o presiune in cap..ca am obsrvat in bine, ca nu prea se mai misca obiectele pe aici...;))nu mai am impresia aia..
Stefane, nu mori Stefane...nu ai de ce sa mori...incearca sa te controlezi singur cand ai momentele alea...gaseste o ocupatie care sa te tina concentrat pe ceea ce faci..fii tare si renunta la ideea ca vei muri...au trecut atatea luni si tot n-ai murit..n-ai s-o faci nici acum! Capul sus!!
Asa doctore, vad ca si dumneata doresti sa pleci din amarata asta de tara!!!!
Dar cu noi, cum ramane?
Dar cu noi, cum ramane?
Stefan, cred ca asta e incercarea credintei tale, crede-ma. Credinta face abstractie totala de simturi: auz, vaz, simtul tactil, dureros etc. Nu mai asculta ce emite corpul tau - macar o vreme. Cat poti de mult. Incearac sa mergi precum orbii, pe intuneric, spre ceea ce-ti dicteaza constiinta.
Nu exagerez - dar am experimentat si eu aceste stari nesuferite, iar pe deasupra tot atunci - la doar 12 ani- a decedat si mama; singura mea punte spre viata. Singura fiinta care emana iubire.
Nu incerc sa-mi amintesc de acele clipe...Nu incerc. Nu era cu putinta - mai ales ca eram inca un copil - sa mai pot spera la ceva bun. Totusi, de dupa norii aceia grei, Dumnezeu vedea si veghea asupra vietii mele. Asa se face ca, nu numai ca nu ma murit, dar, mai tarziu..chiar am putut sa redescopar iar iubirea Lui.
Sa-ti dea Dumnezeu curaj sa mergi inainte, chiar si asa, bolnav simtindu-te. Cred ca depresia indica absenta energiei pozitive ( care vine de la Dumnezeu) in fiinta noastra. De aceea, bazeaza-te pe credinta pe care o ai in interiorul tau. ea e o putere si actioneaza in sens pozitiv pt tine.
Nu-ti spun concret ce si cum sa faci - priveste spre visul tau doar si mergi inainte cate putin macar, cat iti permit puterile.
Daca noi vom face un singur pas spre Dumnezeu, El va face 1000 spre noi. Doamne ajuta !
Nu exagerez - dar am experimentat si eu aceste stari nesuferite, iar pe deasupra tot atunci - la doar 12 ani- a decedat si mama; singura mea punte spre viata. Singura fiinta care emana iubire.
Nu incerc sa-mi amintesc de acele clipe...Nu incerc. Nu era cu putinta - mai ales ca eram inca un copil - sa mai pot spera la ceva bun. Totusi, de dupa norii aceia grei, Dumnezeu vedea si veghea asupra vietii mele. Asa se face ca, nu numai ca nu ma murit, dar, mai tarziu..chiar am putut sa redescopar iar iubirea Lui.
Sa-ti dea Dumnezeu curaj sa mergi inainte, chiar si asa, bolnav simtindu-te. Cred ca depresia indica absenta energiei pozitive ( care vine de la Dumnezeu) in fiinta noastra. De aceea, bazeaza-te pe credinta pe care o ai in interiorul tau. ea e o putere si actioneaza in sens pozitiv pt tine.
Nu-ti spun concret ce si cum sa faci - priveste spre visul tau doar si mergi inainte cate putin macar, cat iti permit puterile.
Daca noi vom face un singur pas spre Dumnezeu, El va face 1000 spre noi. Doamne ajuta !
@Mirela: in tara asta m-as ofili...nu as putea da ce e mai bun din mine, nu se poate face cercetare, nu poti trata pacientii asa cum ai dori din cauza CAS etc...multe minusuri avem in sistemul sanitar.
Dr T..poate e mai bine pt d.vs in alta tara.bafta multa
intrebare!.are cineva dureri de cap si ameteli pe fond de depresie sau stare anxioasa??
intrebare!.are cineva dureri de cap si ameteli pe fond de depresie sau stare anxioasa??
Este usor de zis: Du-te doctore pe alte meleaguri de soare pline...mai greu este ca acest specialist sa fie motivat sa ramana in tara, de noi, societatea romaneasca, adica in primul rand sa fie bine platit(sa nu-si ocupe mintea cu probleme banale dar esentiale gen:n-am bani de chirie luna asta, ce naiba fac? ), apoi spitale super bine echipate(desi, dam o groaza de bani la sanatate) si nu in ultimul rand respectul nostru, al pacientilor ce par pe zi ce trece mai capriciosi, pretentiosi si par ca uita anii grei de facultate parcursi de omul in halat albastru(mai nou).Dragii mei, ne convine sau nu facultatea de medicina este, totusi cea mai grea facultate, iar meseria de doctor, dincolo de frumusetea ei, este cea mai dificila, nu uitati este vorba de VIATA!
Buna ziua.Astazi nu prea m-am trezit bine, visam de parca era realitate, ba ma trezeam, ba visam, ba ma trezeam...de vro 6 ori...M-am trezit, a trecut cu un mort pe aici m-am uitat si eu dar nu am simtit nicio emotie, decat o frica de moarte.M-am dus afara, si mi-am luat tensiunea, avem 135 de batai, nu stiu de ce, nu am simtit niciun alt semn al atacului de panica...am venit in casa s-a stabilizat la 100 de batai asa...Dar nu stiu de ce ma doare si partea stanga de cap + masele, mai ales daca tip, am tipat odata intentionat sa vad si ma doare poarte tare partea stanga de fata+cap...am stat ieri cu geamu deschis ca mi-era cald, e posibil sa fie de la asta?sau sa nu fie ceva grav...Sunt asa fara niciun chef de nimic...asta-i starea mea de acum, n-am chef de nimic...
Hello!Ce mai faceti?
Eu sunt cam bulversat de cand cu tratamentul asta, dar sa zic eu ca e putina modificare spre bine, cum ar fi starea de derealizare a trecut de la 10 la 9...un pas mare...dar cateodata ma simt de parca m-as deconecta de la realitate...:(( si ma sperii si imi fac fel si fel de impresii..
Acum cateva minute am jucat un sah, in pozitie de culcat pe o parte, cand m-am ridicat, am spus 2 vorbe si ma luat o ameteala.de m-am trantit imedia jos sa imi treaca.Mi se incetosase imaginea, am crezut ca gata, am facut ceva la cap sau ceva rau si mor.
Si acum am un sentiment de rau asa, adica ca poate mor, ca am avut si ameteala, si nu am apucat sa am o prietena adevarata...nu stiu lucruri de oameni mari.de la ameteala aia, s-a dezvoltat un complex de ganduri negative.
Sper ca medicamentele o sa indrepte totul, mi-au pus cea mai mare baza in ele si in credinta!
Si acum simt in cap ceva, un fel de durere mica, tensiunea crescuse pana la 13 cu 8 cand aveam ameteala, acum e 10 cu 6, 7 asa.
Eu sunt cam bulversat de cand cu tratamentul asta, dar sa zic eu ca e putina modificare spre bine, cum ar fi starea de derealizare a trecut de la 10 la 9...un pas mare...dar cateodata ma simt de parca m-as deconecta de la realitate...:(( si ma sperii si imi fac fel si fel de impresii..
Acum cateva minute am jucat un sah, in pozitie de culcat pe o parte, cand m-am ridicat, am spus 2 vorbe si ma luat o ameteala.de m-am trantit imedia jos sa imi treaca.Mi se incetosase imaginea, am crezut ca gata, am facut ceva la cap sau ceva rau si mor.
Si acum am un sentiment de rau asa, adica ca poate mor, ca am avut si ameteala, si nu am apucat sa am o prietena adevarata...nu stiu lucruri de oameni mari.de la ameteala aia, s-a dezvoltat un complex de ganduri negative.
Sper ca medicamentele o sa indrepte totul, mi-au pus cea mai mare baza in ele si in credinta!
Si acum simt in cap ceva, un fel de durere mica, tensiunea crescuse pana la 13 cu 8 cand aveam ameteala, acum e 10 cu 6, 7 asa.
@Stefan: ai anxietatea de prea mult timp, asteapta ca o sa iti scada cota de anxietate.
Dr.T, anxietatea e mic copil pe langa derealizarea asta.Deci, ma face pur si simplu sa cred in proportie de 80% ca nu o sa mai stiu sa vorbesc unde sunt, nu mai stiu ce o sa vorbesc, ca o sa ma deconectez de la realitate si o sa mor.cand se enerveaza ea, ma face sa simt ca sunt lipsit de personalitate...nu stiu.ma face sa cred ca am prob cu capu... mi-e teama sa nu innebunesc si sa fac vreo prostie... :((
Stefan, am trecut si eu prin starile astea, totul a debutat la o masa in concediu, am mancat, brusc am simtit o stare de sufocare si o durere foarte mare de cap, in zilele urmatoare, seara aveam impresia ca ma sufoc, imi era frica ca o sa mor, etc.Totul a trecut pt o perioada de o luna, dupa care au revenit si mai puternic, de am ajuns sa chem salvarea 2-3 zile la rand, dupa rmn, ekg-uri, plamani, analize de 3 ori, control la endocrine, medic de familie.Simteam ca nimeni nu ma intelege, toti imi spuneau, esti tanar, tre' sa treci peste perioada asta, nu o sa ti se intample nimic.Ajunsesem sa nu mai ma duc nici la toaleta, de frica ca, cad pe jos.Senzatia ca o sa mor era cumplita, am facut insomnie, chiar si acum dorm foarte agitat, simteam ca daca ma uit la tv si citesc ma dor ochii, capu, ma cuprindea o frica in tot corpul de eram sigur ca intr-un sfarsit o sa mor.Am urmat tratament cu Coaxil si rivotril 2 luni, m-am simtit cat de cat bine, pana in intr-un moment cand aveam din nou probleme cu respiratu si dormitu, am mers din nou la psihiatru, mi-a schimbat tratamentul cu Mirzatren, cu asta dormeam bine, dar ziua nu puteam sa stau in picioare, aveam o presiune in cap, stare de lesin, am mers din nou si mi-a schimbat cu zoloft si rivotril, chiar din prima zi, am simtit o ameliorare, adica desi prin de griji, in permanenta atent la orice schimbare din corpul meu, am reusit sa ies din casa, sa merg intr-un mall, lucru care parea imposibil cu doar cateva zile inainte.Si eu am crezut ca am toate bolile posibile, de la boli de inimia pana la tumori pe creieri, mers la neurologi, cheltuind o gramada de bani, daca ma puneam la pc, simteam ca nu mai am aer, doar in pat reuseam sa stau mai linistit, fac si sedinte cu un psiholog, dar nu te astepta sa-ti treaca starile dintr-o data fara putin efort din partea ta.Esti si mai tanar, dar te inteleg, pt ca si eu, desi am aproape 25 de ani, cand ma apuca starile anxioase, zici ca sunt un copil de 5 ani.Sunt cumplite, dar ce sa-i faci? trebuia sa le depasim cumva, eu m-am izolat de prieteni, la facultate n-am mai mers, prietena am neglijat-o, si acum bineinteles m-as duce intr-un spital, sa-mi faca toate analizele posibile, si sa-mi asigure 10 doctori ca-s sanatos tun.SI acum o intrebare pentru DrT, e posibil ca zoloftu sa-si faca efectu chiar asa repede? sau doar faptu ca mi-am schimbat tratamentul, mi-am indus ideea ca voi fi mai bine?
@Mircea: este posibil pentru ca inainte de zoloft ai luat mirtazapina...si nu e zoloft pe "gol", duce mai departe ce a facut celalat antidepresiv.
Am inteles, multumesc de raspuns, am intrebat si psihiatrul la care am fost, cum pot sa reusesc sa dorm linistit? cu mirtazapina dormeam destul de bine, cu zoloft ma simt mult mai bine ziua, dar seara, cum ma pun in pat, adorm 2-3 ore dupa care ma trezesc si parca pana dimineata sunt intr-o stare destul de greu de explicat, parca nu sunt nici treaz, nici nu dorm.Tin sa mentionez ca faceam foarte mult sport inainte, de cand l-am lasat, ma doare spatele, simt anumite junghiuri, lucru care ma face sa ma gandesc ca si Stefan, la anumite boli.Rivotrilu parca nu-si mai face efectu ca-n prima perioada, il iau, dar nu dorm bine.
@Mircea: asteapta putin pentru ca corpul tau era obisnuit sa adoarma sub efectul mirtazapinei, acum va trebui asa "il reprogramezi" sa adoarma fara si o sa ai ceva de furca cu asta vreo saptamana sau doua. Apuca-te de sport si seara fa un jogging in aer liber sau orice miscare urmata de plimbare pe afara; fa si un ceai concentrat de tei cu miere seara inainte de culcare. Eu nu sunt de-acord cu clonazepamul luat pe o perioada mai lunga deoarece da dependenta urata de tot, eu am recomandat intotdeauna rivotrilul sa fie luat de pacient cand acesta simte nevoia si chiar nu mai poate fara.
Da, mi-a dat doamna doctor o skema de 21 de zile cu rivotril 1/4 dim, 1/4 seara + 4 zile 1/4 seara si dupa renunt.Am crezut ca rivotrilul fata de xanax de exemplu nu da dependenta, am de 2 zile niste calduri care imi trec prin corp destul de ciudate, mai ales seara cand ar trebui sa dorm si dimineata si azi o stare de greata permanenta, dar cu toate astea am iesit vreo 2 ore afara, am facut niste cumparaturi, ce sa zic, ma lupt, desi, uneori recunosc ca, cad prada gandurilor, Ce imi recomandati pentru greata? am luat un emetin ca am inteles ca metroprololul este destul de nociv pt psihic, un pahar de lapte seara + ceai + niste miere este ok? am inteles ca laptele seara cate un pahar este bun pentru somn, scuze de atatea de intrebari si mulmutesc anticipat.Am urmarit de-a lungul thread-ului sfaturile pe care le-ati dat, ma bucur ca ma exista medici(oameni) care le pasa...
Pentru greturi sunt bune antiemeticele cum e Metoclopramidul.
Nu lua metoprolol si nici propanolol.
E Ok laptele, ceaiul de tei si eventual cu alt ceai calmant si mierea.
Sanatate sa ai ;)
Nu lua metoprolol si nici propanolol.
E Ok laptele, ceaiul de tei si eventual cu alt ceai calmant si mierea.
Sanatate sa ai ;)
Alege-ți medicul și fă o programare!Peste 13000 de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.
Alte subiecte care v-ar putea interesa:
- 8anxietate si depresie
- 19Dureri de cap de trei luni
- 4Anxietate si panica - mi-e frica sa ma culc
- 4atacul de panica, tratament de un an - se va face bine?
- 5Rispen 1mg
- 5Anxietate! Mi-e atat de frica sa merg si pana la medic din cauza ei!
- 1Trebuie sa inving anxietatea, depresia si fobia
- 4Anxietate si atacuri de panica
- 17atac de panica si anxietate
- 15Imi e fric sa nu fiu schizofrenic
- 3Rau extrem de miscare AJUTOR
- 6Anxietate depersonalizare
- 4Sa fie tot tulburarea obsesiv compulsiva sau altceva ?
- 1Problema neurologica ?
- 8Se poate scapa de anxietate (eu sunt unul care a reusit).
- 5Anxietate si stari de irealitate
- 3Batai puls simtite in corp, puls marit, tremur
- 7Tinitus sau anxietate?
- 2Pareri despre efectul medicamentelor si revenirea starilor
- 2Ameteala si dezechilibru
Mai multe informații despre: Anxietatea Atacurile de panica Tulburarea de depersonalizare
Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și: